Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Ministerul Apărării Naționale: Tot ce trebuie să știți despre pensiile militare


Publicat

armata militari

Ministerul Apărării Naționale a postat pe pagina de Facebook un amplu material care conține toate informațiile necesare privind pensiile militare, informează românia24.ro

”De mai mult de 10 ani, opinia publică dezbate subiectul pensiilor militare. Sunt întoarse pe toate părțile motivele pentru care militarii au un sistem separat de cel public pentru calculul și gestionarea pensiilor, dacă este just sau nu, sau ce au făcut ei pentru țară și în ce războaie au luptat pentru a merita așa privilegii.

Pensionarii încearcă să se apere, acuzatorii lor sunt neimpresionați și subiectul încinge ciclic dezbaterile la televiziuni și în on-line”, au scris reprezentanții MApN pe pagina de socializare.

Redăm mai jos informațiile puse la dispoziția cititorilor de global-def.com și distribuite de MApN:

Sistemul pensiilor militare de stat

În primul rând, trebuie lămurită o confuzie care se induce atunci când se discută despre pensiile bazate pe principiul contributivității și pensiile militare de stat. Se lasă să se înțeleagă că militarii nu ar contribui, pe timpul carierei lor, la bugetul statului, cu alte cuvinte, fie nu ar plăti taxe și impozite, fie acestea ar fi mai mici decât în cazul altor categorii profesionale. Nimic mai greșit. Veniturile pe care militarii le obțin din solde, sunt impozitate absolut identic, ca în cazul oricărui salariat din sistemul public.

Și, totuși, care este principala diferență dintre pensiile din sistemul public și cele militare de stat?

În termenii cei mai simpli, această diferență se reflectă în modul de calcul. Dacă în sistemul public, algoritmul pe baza căruia se stabilește cuantumul pune în relație punctajul mediu anual (calculat pe baza întregului stagiu de cotizare din perioada activă) cu punctul de pensie stabilit de Guvern, pensiile militare de stat au ca bază de calcul media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate. Multe țări NATO folosesc drept bază de calcul pentru pensia militară de serviciu ultimul salariu, înainte de trecerea în rezervă.

Această diferență de mod de calcul stă la originea tuturor atacurilor care au început acum mai mult de 10 ani împotriva pensionarilor militari, atacuri care revin periodic în dezbaterea publică. Militarii sunt considerați ca beneficiari de pensii “nesimțite”, de pensii speciale, de pensii nemeritate.

Sunt acuzați că ies la pensie foarte devreme, chiar în jurul vârstei de 40 de ani, cu pensii exorbitante, de zeci de mii de lei. Sună revoltător, nu-i așa? Să ne lămurim, pe scurt, încercând să nu abuzăm de cifre, statistici și formule de calcul. Și nici de lozinci sau sloganuri.

Vârsta de pensionare

În Legea nr. 223/2015 2015 privind pensiile militare de stat, vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă este stabilită în funcție de anul nașterii celor care trec în rezervă, pornind de la 56 de ani și trei luni, pentru cei născuți în luna octombrie 1959 și care crește progresiv, conform unei anexe care face parte din lege, până la de 60 de ani, pentru cei născuți după luna ianuarie 1970.

Această limită poate fi redusă pentru perioada în care militarii și-au desfășurat activitatea în condiții de muncă deosebite, speciale sau alte condiții (personal aeronavigant, personal ambarcat, parașutiști, sau alte categorii de persoane a căror activitate se desfășoară în condițiile menționate) cu perioade corespunzătoare.

Reducerea vârstei standard de pensionare nu poate fi mai mare de 13 ani. Prin aplicarea acestor reduceri, vârsta standard de pensionare nu poate fi mai mică de 45 de ani.

Metodologia este asemănătoare cu cea din sistemul public de pensii, care are prevederi similare pentru reducerea vârstei standard de pensionare pentru anumite categorii profesionale (personal navigant, personal care lucrează în condiții de risc radiologic, chimic, anumite categorii de personal artistic, personal care își desfășoară activitatea în subteran etc).

Există și o altă categorie de pensionari militari care au trecut în rezervă înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare: militarii disponibilizați la sfârșitul anilor ‘90, prin efectele Ordonanței 7 din 1998, ca urmare a aplicării unui program de restructurare a armatei. în urma acestor disponibilizări, efectivele militare s-au redus masiv, de la o armată de peste 300.000 de oameni, în 1990, la aproximativ 80.000 după anul 2000. Pensiile acestor militari sunt, în general, pensii militare de serviciu cu vechime incompletă, în cuantumuri reduse.

Câți pensionari militari se află în evidența Casei Sectoriale de pensii a MApN și este valoarea valoarea acestor pensii?

La acest moment, în evidența Casei de pensii sectoriale a Ministerului Apărării Naționale se află aproximativ 65.000 de pensionari militari.

Pensia medie brută pentru vechime completă aflată în plata casei de pensii a MApN este de aproximativ 3.500 lei.

Aproape 60% din numărul total de pensionari militari au pensiile sub această valoare medie.

Doar 6% dintre pensionarii militari au pensii cuprinse între 7.000 și 10.000 de lei și aproximativ 2,6% depășesc pragul de 10.000 de lei lunar (în marea lor majoritate, foști magistrați militari sau foști aviatori).

Care este media salariilor militarilor activi?

Soldele lunare nete maxime pentru ofițeri, de exemplu, se situează, în 2019, astfel: 2.681 lei pentru locotenenți, între 3.200 și 5.400 lei pentru gradele de căpitan până la locotenent-colonel, 8.300 câștigă maximum un colonel, 10.600 lei un general de brigadă, ajungându-se până la aproximativ 17.000 lei pentru generalii de patru stele.

Pentru celelalte categorii de personal, soldele se înscriu între 1.900 și 6.000 lei pentru subofițeri și maiștri militari și între 1.700 și 3.800 de lei pentru soldații și gradații profesioniști. Cam acestea sunt salariile „exorbitante” ale militarilor.

Este algoritmul de calcul al pensiilor militare de stat justificat?

În primul rând, sistemul pensiilor militare de stat a fost instituit în România acum aproape 160 de ani, de Alexandru Ioan Cuza și păstrat aproape neschimbat de atunci încoace.

Motivarea de atunci era foarte asemănătoare cu cea de astăzi și este, în fapt principiul pe care îl urmează cam toate țările din lume. Găsim la articolul 4 din actuala lege a pensiilor, Legea 223 din 2015, următoarea formulare: “sistemul pensiilor militare de stat acoperă riscurile activității specifice sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională, interzicerea sau restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți din Constituția României”.

Avem, deci, două filoane principale prin care legiuitorul a motivat asigurarea acestui tratament pentru militari la trecerea în rezervă: compensarea riscurilor din timpul carierei militare și instituirea unor măsuri reparatorii în raport cu limitarea sau interzicerea unor drepturi fundamentale care sunt garantate pentru restul societății. Să le abordăm pe rând.

1. Compensarea riscurilor

Majoritatea contestatarilor și opozanților sistemului pensiilor militare se raportează exclusiv la riscurile la care s-ar supune, mai mult sau mai puțin, militarii pe timpul carierei militare. Sunt voci care spun că pensiile militare s-ar justifica cel mult pentru militarii care luptă în teatrele de operații, nu și pentru cei care au rămas în țară, prin cazărmi și birouri.

Să nu intrăm neapărat în logica jurământului militar, prin care militarul se angajează să-și sacrifice viața în exercitarea îndatoririlor de apărare a țării. Am putea fi acuzați de patetism, deși eroii armatei noastre căzuți la datorie, militarii răniți în misiunile executate în teatrele de operații ori în țară și familiile acestora ar fi argumente foarte puternice.

Putem fi de acord și că unii dintre militari se supun mai multor pericole decât alții, dar rămâne de văzut cum s-ar putea cuantifica în mod obiectiv aceste diferențe. Dacă ar exista astfel de metode obiective, atunci s-ar putea discuta și de pensii diferite pentru medicii care fac operații riscante față de cei care se ocupă doar cu prescrierea rețetelor. Sau ar putea fi diferențiată importanța muncii și, implicit, a drepturilor de pensie pentru actori înfuncție de rolurile jucate de-a lungul carierei, a profesorilor în funcție de rezultatele obținute de elevi, a compozitorilor în funcție de popularitatea creațiilor muzicale, a sportivilor în funcție de complexitatea disciplinei la care au obținut medalii și tot așa. Este imposibil și nedrept să plasăm pe o scală a importanței și valorii profesiile și ocupațiile. Munca tuturor este importantă și trebuie respectată, a medicilor, a profesorilor, a muncitorilor, a militarilor, a economiștilor, actorilor, magistraților, aviatorilor, mecanicilor de locomotivă sau marinarilor, însoțitori de bord ori funcționari publici, angajați la stat ori la privat.

Revenind la militari, sunt câteva elemente de punctat în ceea ce privește raportarea lor la riscurile profesionale:

Numărul de militari rotiți în misiunile executate de Armata României în teatrele de operații, în ultimii 30 de ani, depășește 50.000.

Modificările de natură legislativă au făcut ca participarea la aceste misiuni în teatrele de operații să nu mai fie pe bază de voluntariat, ci a devenit obligație de serviciu. Ca atare, numărul militarilor trimiși în misiuni peste hotare va fi din ce în ce mai mare.

În plus, foarte multe dintre acțiunile și misiunile desfășurate pe teritoriul național implică riscuri la fel de mari (operarea aeronavelor militare, tragerile de luptă cu toate categoriile de armament, operațiunile executate cu materiale explozive, manipularea unor substanțe cu grad înalt de toxicitate și exemplele ar putea continua).

După trecerea în rezervă, militarii rămân, conform legii, cu obligații militare până la împlinirea vârstei la care se trec în retragere și sunt scoși din evidențele armatei.

2. Compensarea interzicerii sau restrângerii unor drepturi și libertăți fundamentale pentru militarii activi

Cel de-al doilea pilon pe care se legitimează sistemul pensiilor militare în toate țările în care funcționează (adică aproape toate țările NATO și multe din afara Alianței) ține de drepturile și libertățile fundamentale care sunt restrânse sau chiar interzise pentru militarii în activitate.

Haideți să vedem care sunt acestea, așa cum sunt ele prevăzute în Constituția României și care sunt prevederile corespondente din statutul cadrelor militare.

Dreptul la muncă

Constituția României: Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este liberă. Libertatea economică: Accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora în condiţiile legii sunt garantate.

Statutul cadrelor militare: Cadrelor militare în activitate le este interzis:

a) să îndeplinească alte funcții decât cele în care sunt încadrate, cu excepția cumulului prevăzut de lege, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale;
b) să fie asociat unic ori să participe direct la administrarea sau conducerea unor organizații ori societăți comerciale
Sunt situații frecvente în care, din cauza deselor schimbări de garnizoană pecare le fac militarii în evoluția în carieră, ei rămân unicii întreținători ai familiei, singurii care câștigă venituri. Însă posibilitatea de a presta activități lucrative suplimentare este restricționată, în condițiile prevăzute de statut.

Dreptul de asociere

Constituția României: Cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere.

Statutul cadrelor militare: art. 28 lit. a: militarilor le este INTERZIS să facă parte din partide, formațiuni sau organizații politice ori să desfășoare propagandă prin orice mijloace sau alte activități în favoarea acestora ori a unui candidat independent pentru funcții publice; iar la

art. 29 lit. c sunt interzise constituirea în forme de asociere cu caracter sindical ori care contravin comenzii unice, ordinii și disciplinei specifice instituției armatei.

Dreptul la grevă

Constituția României: Salariaţii au dreptul la grevă pentru apărarea intereselor profesionale, economice şi sociale.

Statutul cadrelor militare: (art. 28 lit. c) Militarilor le este INTERZIS să declare sau să participe la grevă.

Cu alte cuvinte, față de aceste interdicții, singura formă de protecție a militarilor în fața unor situații de tratament injust cu privire la drepturile care se cuvin oricărui salariat este doar cadrul legal asigurat de statutul cadrelor militare. Militarii nu pot apela la forme de organizare sindicală pentru apărarea drepturilor lor și nici nu pot întrerupe activitatea în nicio situație, așa cum o pot face celelalte categorii profesionale, chiar și magistrații, după cum am văzut recent.

Dreptul de a fi ales

Constituția României: Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară.

Statutul cadrelor militare: (art. 28 lit. b) Militarilor le este INTERZIS să candideze pentru a fi alese în administrația publică locală și în Parlamentul României, precum și în funcția de Președinte al României.

Libertatea întrunirilor

Constituția României: Mitingurile, demonstraţiile, procesiunile sau orice alte întruniri sunt libere

Statutul cadrelor militare: Art. 29 lit. g: participarea la mitinguri, demonstrații, procesiuni sau întruniri cu caracter politic ori sindical este INTERZISĂ

Una dintre sintagmele care au fost atribuite militarilor este și aceea de „marea mută”. Înțelegem acum că acest lucru se datorează nu lipsei de apetență pentru atitudinile civice, ci interdicției exprese din statutul cadrelor militare.

Libera circulaţie

Constituția României: Dreptul la liberă circulaţie, în ţară şi în străinătate, este garantat.

Statutul cadrelor militare: art. 29 lit h: cadrele militare în activitate se pot deplasa în străinătate în condițiile ce se stabilesc prin ordin al ministrului apărării naționale.

Deplasarea militarilor este restricționată nu doar pentru străinătate, ci și pe teritoriul național, prin regulamentele aplicate, în care sunt prevăzute proceduri de avizare a „părăsirii garnizoanei”, chiar dacă aceste deplasări se fac în timpul liber, în interes personal.

Libertatea de exprimare

Constituția României: Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.

Statutul cadrelor militare: (art. 29 lit a) opiniile politice pot fi exprimate numai în afara serviciului. De asemenea, interacțiunea militarilor activi cu mass-media este posibilă doar cu respectarea unor proceduri prevăzute de reglementările interne în acest domeniu.

În plus:

Constituția României: Munca forţată este interzisă. Dar nu constituie muncă forţată activităţile pentru îndeplinirea îndatoririlor militare.

Cu alte cuvinte, militarii se află la dispoziție 24 de ore din 24. Ei pot fi chemați oricând de la domiciliu sau din timpul liber pentru îndeplinirea sarcinilor și misiunilor încredințate, pot fi solicitați să intervină în sprijinul autorităților locale și centrale pentru limitarea efectelor calamităților naturale sau vremii nefavorabile, sunt dislocați pe perioade lungi în poligoane și facilități de pregătire și instruire, fără a primi drepturi salariale suplimentare și fără posibilitatea de a refuza aceste sarcini. De altfel, refuzul de a executa un ordin legal, precum și insubordonarea reprezintă pentru militari infracțiuni pedepsite de Codul Penal.

Concluzii:

Pe acest al doilea palier de argumentație, este evident că, în situația în care s-ar considera justificată eliminarea pensiilor militare de stat, în scopul tratamentului egal al pensionarilor, este necesar tratamentul egal și nediscrimnatoriu și pe timpul desfășurării vieții active. Nu putem discuta de tratament egal DOAR la sfârșitul carierei, ci și pe timpul acesteia.

Există două opțiuni pentru aceasta:

Interzicerea drepturilor și libertăților fundamentale menționate mai sus TUTUROR categoriilor de salariați, din mediul public sau privat, ceea ce evident, ar fi o aberație.

Eliminarea tuturor interdicțiilor și restricțiilor din domeniul drepturilor și libertăților fundamentale pentru militari.

Aceasta ar însemna renunțarea la Statutul cadrelor militare și remunerarea militarilor potrivit Codului muncii.
Aceasta ar însemna, printre altele:

Militarii își vor desfășura activitatea după programul de lucru valabil pentru toate celelalte categorii de salariați.

Activitatea care depășește opt ore de lucru va trebui compensată în conformitate cu Codul muncii, iar menținerea activității 24 de ore din 24 în unitâțile militare va trebui acoperită cu costurile și personalul suplimentar necesare pentru încadrarea în prevederile legislației muncii. Altfel spus, vom avea apărare națională opt ore pe zi, în general, cu excepții acolo unde se pot organiza schimburi de lucru.

Militarii vor avea dreptul de a se asocia în sindicate, care să negocieze pentru ei condițiile de muncă, de salarizare, condițiile în care se acceptă executarea misiunilor cu grad ridicat de risc, condițiile în care se execută sau nu ordinele.

Va fi necesară, complementar, abrogarea acelor prevederi ale Codului Penal referitoare la militari, în aspectele care vor intra în contradicție cu Codul muncii.

Posibilitatea pentru militarii în activitate de a se înscrie în partide politice, de a face propagandă politică în unitățile militare, de a candida în administrația publică locală și în Parlamentul României, precum și la Președinția României.
Posibilitatea militarilor de a declara grevă, de a organiza mitinguri și demonstrații de protest ori de câte ori se consideră neîndreptățiți.

Prestarea liberă a oricărei activități economice, afaceri, inițiative private care să completeze veniturile militarilor, în aceleași condiții cu ale salariaților din sistemul public sau privat.

Dacă ne dorim o astfel de armată, dacă putem crede că acesta ar putea fi cel mai eficient mod de a organiza sistemul de apărare și securitate națională pentru România, atunci eliminarea sistemului pensiilor militare de stat ar fi posibilă și pensionarii ar putea beneficia de același sistem de calcul al pensiilor. Tratamentul egal cu sistemul civil trebuie asigurat, așa cum arătam mai sus, pe întregul traiect profesional al militarilor, nu doar după trecerea în rezervă.

Actualul sistem al pensiilor militare de stat este departe de a fi unul perfect. În ultimii 10 ani, legistația incidentă a fost modificată de patru ori, ceea ce a creat disfuncționalități în armonizarea tuturor situațiilor.

Aceste schimbări legislative au generat și unele situații anormale, excepții, care sunt vânate cu predilecție și servite ca argumente imbatabile. Știm însă că excepțiile nu pot da măsura întregului sistem și că generalizarea unor aspecte punctuale nu servește decât intențiilor de a învrăjbi și diviza categoriile profesionale. Să sperăm că lucrurile vor fi înțelese și așezate, cu înțelepciune, în perioada care va urma. Acest material documentar reprezintă o astfel de încercare, de a privi lucrurile în ansamblul lor.

Surse: Ministerul Apărării Naționale; global-def.com



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comentariu

  1. Dan

    luni, 23.12.2019 at 11:06

    In sfarsit, dupa 10 ani in care Armata Romaniei a fost atacata si denigrata de ploiticieni si o pate a presei, 10 ani in care politicieni si lucratori mass-media aserviti unor puteri straine sau aflati in solda unor astfel de puteri se straduiesc din greu sa rupa legatura dintre armata si popor si sa intoarca poporul impotriva armatei, cineva s-a gandit sa spuna adevarul.
    Oare reactia in caz de razboi va fi tot dupa 10 ani???

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ADMINISTRATIE

Ținutul Secuiesc introduce o ”carte de identitate secuiască”. Element obligatoriu: angajament față de autonomia teritorială

Publicat

Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) vrea să introducă o carte de identitate secuiască, ce ar urma să aibă, pe lângă elemente clasice precum numele și domiciliul, și un angajament față de autonomia teritorială a Ținutului.

Comitetul permanent al consiliului a supus luni dezbaterii publice proiectul hotărâre privind introducerea cărții de identitate secuiești, scrie agenția maghiară de presă Hirado citată de PROTV.

Ținutul Secuiesc:  Covasna, Harghita și o parte din județele Mureș, Alba, Bacău, Cluj și Neamț

Ținutul Secuiesc este o regiune istorică a României, situată în sud-estul Transilvaniei, într-o zonă locuită majoritar de secui, pe teritorii care aparțin administrativ în principal de județele Covasna, Harghita, o parte din Mureș, dar și din Alba, Bacău, Cluj și Neamț.

Potrivit wikipedia.org, în accepțiunea istorico-etnografică, regiunea din partea sud-estică a Transilvaniei, locuită în majoritate de secui (subgrup etnic maghiar cu o conștiință istorică aparte, cu specificități etnografice, respectiv de dialect) și, care cuprinde teritoriile fostelor scaune secuiești.

Respectivele teritorii se găsesc actualmente incluse administrativ în județele Alba, Bacău, Cluj, Covasna, Harghita, Mureș și Neamț. Colocvial, sub denumirea de Ținutul Secuiesc se înțelege numai teritoriul format din județele Covasna, Harghita și o parte din județul Mureș.

Scaunele secuiești, existente până în 1876, se întindeau pe mare parte din actualele teritorii ale județelor Covasna și Harghita, precum și în partea de mijloc a actualului județ Mureș.

În afara acestei zone, scaunele secuiești cuprindeau și câteva localități din județele Alba și Cluj (între Turda și Vințu de Sus, care țineau în trecut de Scaunul Secuiesc al Arieșului), trei comune din județul Neamț (Bicaz-Chei, Bicazu Ardelean și Dămuc) și o comună din județul Bacău (Ghimeș-Făget), incluse prin reforma administrativ-teritorială din 1968 în cele două județe moldovene.

Statul român nu recunoaște autonomia Ținutului Secuiesc, deși Camera Deputaților a adoptat tacit o hotărâre în acest sens, în aprilie 2020.

Potrivit proiectului prezentat de Hirado, cartea de identitate secuiască poate fi obţinută de orice persoană de peste 18 ani care are domiciliul în Ţinutul Secuiesc sau locuieşte în afara acestuia, dar se declară secui şi este de acord cu autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc aşa cum se prevede în Statutul de autonomie elaborat de Consiliul Naţional Secuiesc.

Angajamentul față de autonomia Ținutului Secuiesc, obligatoriu pe cartea de identitate

Cartea de identitate secuiască poate fi solicitată prin completarea unui formular, care trebuie să conţină numele şi prenumele solicitantului, data şi locul naşterii, domiciliul permanent şi sexul.

Formularul va conţine în mod obligatoriu, în formă pretipărită, angajamentul solicitantului faţă de autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc.

Documentul secuiesc ar conţine în mod lizibil doar numele şi secvenţa de cifre de identificare generate de sistem, celelalte date personale ar fi afişate într-un cod QR. Baza de date a cardurilor ar fi gestionată de o organizaţie sau instituţie desemnată de comitetul permanent al CNS.

Potrivit proiectului, cartea de identitate secuiască poate fi retrasă celor care se opun în mod public valorilor specificate în cerere. Cardul trebuie retras în mod obligatoriu tuturor persoanelor care renunţă la el şi solicită ştergerea datelor personale din baza de date.

Limba oficială este maghiara 

În preambulul proiectului de rezoluţie, CNS a reamintit: în cursul pregătirii autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc, a elaborat până acum Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc, a trasat graniţele administrative externe şi interne ale Ţinutului Secuiesc şi a creat simbolurile acestuia: steagul, stema şi simbolul prescurtat al ţinutului.

În plus, CNS a declarat că limba regiunii este maghiara, a desemnat sărbătorile oficiale ale Ţinutului Secuiesc (Ziua Libertăţii Secuieşti pe 10 martie şi Ziua Autonomiei Ţinutului Secuiesc în ultima duminică din octombrie) şi a avansat propunerea în urma căreia Marea Adunare a Administraţiilor Locale Secuieşti a declarat “Imnul secuiesc” imnul Ţinutului Secuiesc.

Introducerea cărţii de identitate secuiască a fost iniţiată de Comitetul Permanent al CNS pe motiv că “în orice ţară sau în oricare regiune autonomă a unei ţări, elementul constitutiv cel mai important este populaţia care locuieşte acolo, ai cărei membri acceptă constituţia ţării, respectiv legea fundamentală a regiunii autonome”.

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News

sursa: Hyrado.hu, stirileprotv.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Programul Târgului de Crăciun de la Sebeș. Două săptămâni cu concerte și alte evenimente în Parcul Tineretului

Publicat

Concert de colinde, cântece de Crăciun și spectacole pentru copii – toate se întâmpla la Sebeș, cu ocazia Târgului de Crăciun. 

Mai exact, Târgul de Crăciun ediția 2021 vă oferă colinde tradiționale în foișorul din Parcul Tineretului, dar și evenimente online pregătite de Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș și Biblioteca Municipală „Lucian Blaga” Sebeș.

Cei mai mici cetățeni ai orașului, sunt invitați pe patinoarul artificial situat în Parcul Tineretului, care este funcțional din data de 30 noiembrie și oferă acces gratuit tuturor deținătorilor de patine.

Respectând tradiția ultimilor ani, municipalitatea a achiziționat 5.500 de pachete cu dulciuri care vor fi distribuite prin intermediul școlilor și grădinițelor din Sebeș, Petrești, Răhău și Lancrăm, tuturor copiilor și tinerilor care le frecventează.

IMPORTANT: Zilnic, între orele 08.00-18.00, până în data de 23 decembrie 2021, în foaierul Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș, un petic de hârtie și creioane în culori vă așteaptă pentru a-i transmite un gând lui Moș Crăciun. Nu uitați să îl strecurați în cutia poștală magică!

Programul evenimentelor culturale din luna decembrie

EVENIMENTE CU PREZENȚĂ FIZICĂ

Marți, 7 decembrie 2021, ora 18.00, Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș

Proiecția filmului documentar „În vârf de deal”, produs de Alexandru Costea, în regia lui Răzvan Rotariu; documentarul „În vârf de deal” a câștigat două premii internaționale pentru „cel mai bun documentar”, la Wallachia International Film Festival și la Eastern Europe Film Festival.

(*Participarea impune prezentarea certificatului digital UE privind COVID-19)

Joi, 9 decembrie 2021, ora 15.00, Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș

Spectacol „World of Tales: Pinocchio, Hansel & Gretel” cu participarea copiilor care activează în cadrul Clubului de limba engleză prin lectură și joc de rol, un proiect susținut de Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș și coordonat de prof. Lavinia Kamla Donose

(*Participarea impune prezentarea certificatului digital UE privind COVID-19)

Vineri, 10 decembrie 2021, ora 18.00, Parcul Tineretului

„Colindătorii din foișor”

Cântece de Crăciun cu Școala de muzică „DoReMi” și Grupul folcloric „Felician Fărcașiu”, profesori Alexandra și Adrian Pamfilie, proiecte susținute de Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș

Luni, 13 decembrie 2021, Ora 18.00, Parcul Tineretului

„Colindătorii din foișor”

Cântece de Crăciun cu Școala de muzică „DoReMi” și Grupul folcloric „Felician Fărcașiu”, profesori Alexandra și Adrian Pamfilie, proiecte susținute de Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș

Miercuri, 15 decembrie 2021, ora 17.00

Centrul Cultural „Lucian Blaga”, sala de evenimente „Gheorghe Maniu”

Premiile Muzeului Municipal „Ioan Raica” la aniversarea a 70 de ani de activitate

(*Participarea impune prezentarea certificatului digital UE privind COVID-19)

Vineri, 17 decembrie 2021, ora 18.00, Parcul Tineretului

„Colindătorii din foișor”

Cântece de Crăciun cu Școala de muzică „DoReMi” și Grupul folcloric „Felician Fărcașiu”, profesori Alexandra și Adrian Pamfilie, proiecte susținute de Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș. Invitate: poeta Jeni Voina și cantautoarea Corina Corpodean.

Marți, 21 decembrie 2021, ora 18.00, Parcul Tineretului

„Colindătorii din foișor”

Cântece de Crăciun cu: Georgiana Petrescu, Fanfara din Petrești.

Participă Ordinul Scutierilor de Muhlbach.

EVENIMENTE ON-LINE

1 – 24 decembrie 2021

Pagina de Facebook Ateliere de Creație „Ion Kamla”

„Aripi în sufletele copiilor” – postări ale tinerilor membri ai clubului creat în memoria lui Ion Kamla. Arta povestirii. Teatru și improvizație. Artă și creație.

1 – 24 decembrie 2021

Pagina de Facebook a Bibliotecii Municipale „Lucian Blaga” Sebeș

Ora 10.00: Calendarul de advent al cărților (noi apariții editoriale în bibliotecă)

6 decembrie, 10 decembrie, 17 decembrie și 24 decembrie 2021

Pagina de Facebook a Bibliotecii Municipale „Lucian Blaga” Sebeș

Ora 17.00: „O poveste de Crăciun V.” (atelier de lectură)

14 decembrie 2021

Pagina de Facebook a Bibliotecii Municipale „Lucian Blaga” Sebeș

Ora 16.00: Serată culturală aniversară

*Creații literare tematice ale scriitorilor locali / *Expoziție online de artă plastică

24 decembrie 2021

Pagina de Facebook a Bibliotecii Municipale „Lucian Blaga” Sebeș

Ora 18.00: Mesaje pentru Moș Crăciun

20 – 30 decembrie 2021

Pagina de Facebook a Bibliotecii Municipale „Lucian Blaga” Sebeș

Ora 17.00: Lansări de carte. Cenaclul literar „Lucian Blaga”

24 decembrie 2021

Pagina de Facebook a Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș

Orele 18.00 – 19.00: Primim, cu drag, colindători! Participă copiii din cadrul Școlii de muzică „DoReMi” și Grupul folcloric „Felician Fărcașiu”, profesori Alexandra și Adrian Pamfilie

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Tragica poveste a “Apostolului Tinerilor”, Ioan Suciu din Blaj. S-a stins sub privirile lui Iuliu Hossu, într-o celulă la Sighet

Publicat

Prigoana securității comuniste a avut ca țintă eliminarea preoților greco-catolici, după ce exprimarea acestei religii a fost interzisă. Printre victimele regimului se numără și “Apostolul Tinerilor”, Ioan Suciu.

Una dintre cele mai luminate minți ale bisericii greco-catolice s-a stins în celula 44 a penitenciarului de la Sighet, trupul neînsuflețit fiind aruncat într-o groapă comună, locul acesteia nu se cunoaște nici până azi.

Cel care avea să devină ”Apostolul tinerilor”

Ioan Suciu sau “Nelucu”, precum era alintat acasă, cel ce avea să devină “Episcopul Tinerilor”, s-a născut în data de 4 decembrie 1907, la Blaj. Fiu al preotului Vasile Suciu, urmează studiile școlii primare la Blaj (cla sele I-III), iar clasa a IV-a primară a făcut-o la Beiuș, din cauza condițiilor Primului Război Mondial.

După terminarea liceului, Episcopul Suciu a fost trimis la Roma, la Colegiul Bizantin ”Sf. Atanasie”, devenind doctor în teologie, fiind coleg și prieten cu Tit Liviu Chinezu, devenit și el episcop ulterior, decedat în condiții asemănătoare în temnițele comuniste. După absolvirea Institutului “Angelicum”, la 29 noiembrie 1931, a fost hirotonit preot, la Roma.

A devenit profesor la catedra pe care în trecut a deținut-o unchiul său

În urma hirotoniei a revenit la Blaj, unde a fost profesor de religie și limba italiană la Academia de Teologie, la catedra de Morală și Pastorală, pe care, odinioară, a onorat-o și unchiul său, Ioan Coltor, rector la Institutul Vancean, fiind unul dintre cei mai buni oratori ai Bisericii, dar în special, un prieten foarte apropiat al tinerilor.

Prin învestirea în funcția de Episcop Auxiliar de Oradea al Episcopului Iuliu Hossu, 29 august 1941, Episcopul Ioan Suciu este numit Administrator Apostolic al Arhidiecezei de Alba-Iulia și Făgăraș.

Noaptea arestului

Iată ce a relatat părintele Gheorghe Radeș din Berivoi/Berivoj, Țara Făgărașului, (el însuși arestat și purtat prin vreo 12 închisori), martor al arestării episcopului Ioan Suciu:

„La 28 octombrie 1948, Episcopul Suciu a fost în vizită canonică la parohia Ileni, iar apoi a binecuvântat lăcașul bisericesc din Berivoii Mici. Anunțat de Pr. Andrei Radeș (fratele autorului relatării) că a văzut mai mulți preoți greco-catolici la Miliția din Făgăraș, Episcopul Suciu a spus:

„Aceste momente grele de persecuție, prin care trece Biserica noastră, sunt cele mai fericite momente din viața noastră creștină, dacă le vom ști folosi bine pentru apărarea credinței, sunt momente care ne vor servi sigur mai ușor la mântuirea sufletului.”

Episcopul se afla în compania preotului Gh. Radeș, unde urma să rămână peste noapte. La miezul nopții decid să facă o vizită Preasfântului Sacrament din biserică, apoi se întorc în casă.

„După 1 noaptea o ceată de securiști ne-au devastat locuința. Doi dintre ei au intrat în dormitorul unde se afla canonicul Leon Sârbu și Părintele Govoran… Între timp alți doi securiști au intrat în camera în care se odihnea Preasfințitul. L-au ridicat și, legându-l la ochi, l-au dus într-o mașină ce se afla în stradă». Astfel a început pentru el calvarul închisorilor, Ministerului de Interne, Văcărești etc., până la punctul final, temnița din Sighet”.

Nu a avut parte de proces sau condamnare-a murit sub ochii episcopului Iuliu Hossu

La 28 octombrie 1948, a fost arestat și dus la Dragoslave, ulterior la Penitenciarul din Sighetul Marmației, fără a avea parte de vreun proces sau condamnare oficială.

Din cauza condițiilor precare, al regimului de izolare, ulcerului de la stomac, frigului și al foamei, se stinge din viață la 27 iunie 1953, în celula 44, sub privirile Episcopului Iuliu Hossu.

Trupul său a fost aruncat într-o groapă comună, în Cimitirul Săracilor, necunoscându-se locul exact nici azi.

Episcopul a combătut comunismul cu toată puterea sa: «astăzi şi în zilele ce vor urma – spune el – există un singur lucru pe care nu ai voie să-l faci, să fii trădător. Există un singur drum în viaţă care te îndepărtează de trădare, cel eroic. Numai pe această cale poţi răscumpăra lumea», potrivit historia.ro

Sursă info: Historia.ro, Bru.ro, Wikipedia

sursă foto: Facebook – tudorduicatudorduic 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO REPORTAJ la Parlamentul European, cu europarlamentarul Victor Negrescu: Unde lucrează și mănâncă aleșii de la Bruxelles

Publicat

Ce face un parlamentar european, unde lucrează, unde locuiește, sau chiar unde mănâncă – sunt întrebări normale pentru cetățenii unui stat european, dar în special pentru cei din România unde rolul unui eurodeputat nu este foarte bine prezentat. 

Pentru un răspuns la întrebările de mai sus am mers la Bruxelles, la Parlamentul European, alături de eurodeputatul Victor Negrescu. 

Vezi și Salariul minim în România va ajunge la 60% din salariul mediu brut, cu 1.000 de lei mai mare. Stadiul directivei europene

În linii mari, europarlamentarii decid prin legile pe care le propun, dezbat și apoi le votează, soarta țărilor care formează Uniunea Europeană.

Mai exact, legile emise de Parlamentul European sunt aplicate în fiecare țară din UE. La cinci ani, cetățenii statelor din Uniune sunt chemați la urne pentru a-și alege eurodeputații, însă activitatea acestora este sumar explicată votanților.

Din această cauză alegerile europarlamentare sunt ținute ”pe repede înainte”, iar din partea României, din cei 33 de europarlamentari parte din ei pot fi slab pregătiți.

Ce fac europarlamentarii la Bruxelles

La Bruxelles, în funcție de nivelul de activitate pe care îl desfășoară europarlamentarii pot opta pentru apartamente, sau camere de hotel, costurile de cazare fiind suportate de UE.

Victor Negrescu este vicepreședinte în comisia pentru cultură și educație și membru în comisia pentru bugete și afaceri constituționale, dar mai face parte și din alte comisii.

În mare parte a timpului, activitatea unui eurodeputat se desfășoară în cadrul clădirii Parlamentului European, în săli de ședință, săli de comisii sau subcomisii, unde dezbat și negociază amendamente.

Însă, odată pe lună merg la Strasbourg pentru circa o săptămână, unde se votează legile.

Unde mănâncă de obicei

Mâncarea este mai ieftină, cu un euro sau doi în cantina Parlamentului European, spune Victor Negrescu. Dacă au timp, între două sesiuni de discuții și comisii, europarlamentarii pot mânca la cantina instituției.

De la supe, fripturi, mâncare vegetariană, sau deserturi, totul se găsește la cantina parlamentului. De asemenea, aceștia pot opta pentru mâncarea restaurantelor din zona instituției, însă prețurile acolo sunt mai ridicate decât la cantină.

Fiecare europarlamentar cu biroul său

Europarlamentarii pot avea consilieri, iar Negrescu are doi. Consilierii lucrează în birou cu el și se ocupă de agenda acestuia, de la programari de întâlniri și până la a-i reaminti ce mai are de făcut într-o zi de lucru.

Fiecare europarlamentar are biroul său, unde își desfășoara activitatea în afara ședințelor sau a sesiunilor de dezbatere. În mare parte activitatea se împarte fie în birou, fie în sălile de ședință.

Europarlamentarii pe care cetățenii României îi votează apoi îi trimit la Bruxelles au o singură misiune: cea de a face, dezbate și vota legi, legi care vor influența modul în care statele Uniunii Europene își continuă parcursul european.

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate