Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Modificări pentru beneficiarii fondurilor europene: Proceduri de plată simplificate în cadrul PNDR privind avansul şi decontarea TVA


Publicat

fonduri europene

fonduri europeneAgenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) aaunţă simplificarea unor proceduri de plată pentru eficientizarea implementării proiectelor PNDR. Modificările se referă a acordarea avansului, decontarea plăţilor şi a TVA şi procedura de achiziţie.

Adaptarea procedurilor a fost realizată în paralel cu modificările aduse Ordonanţei de urgență a Guvernului 74/ 2009 privind gestionarea fondurilor comunitare nerambursabile pentru agricultură şi dezvoltare rurală. Scopul modificărilor aduse Ordonanţei 74/ 2009 este accelerarea creşterii gradului de absorbție a fondurilor comunitare pentru agricultură şi dezvoltare rurală puse la dispoziția României, transmite AFIR într-un comunicat.

O primă modificare priveşte simplificarea mecanismului de acordare a avansului, în sensul acordării acestuia încă de la prima achiziţie avizată de AFIR. Astfel, beneficiarul privat poate primi în avans un procent maxim de 40% din valoarea eligibilă a cofinanţării nerambursabile. Avansul poate fi primit numai după ce AFIR va acorda avizul favorabil pentru un dosar de achiziții.

Pentru beneficiarii publici, în cazul în care vor primi avizarea unei singure achiziții din partea AFIR, aceştia pot solicita şi primi în avans o sumă reprezentând maximum 40% din valoarea eligibilă a cofinanțării nerambursabile conform bugetului indicativ. Avansul de maxim 50% din valoarea eligibilă a cofinanțării nerambursabile va fi acordat doar în cazul avizării favorabile a tuturor achizițiilor.

O altă măsură adoptată pentru beneficiarii privaţi este cea privind devansarea decontării plăților aferente cheltuielilor eligibile, cu respectarea însă a intensității contribuției proprii. Astfel, AFIR va putea efectua plata sumelor reprezentând cheltuielile eligibile aferente contribuţiei publice ale proiectelor numai în baza documentelor justificative de tip factură.

Se poate deconta contravaloarea lucrărilor, serviciilor sau bunurilor achiziționate, numai în baza facturilor prezentate la dosarul cererii de plată, dovada efectuării plății de către beneficiarii privaţi urmând a se face într-un termen prestabilit. Aşadar, din valoarea unei facturi pentru plata unei cheltuieli eligibile, beneficiarul privat poate achita doar contribuţia proprie (cofinanţarea privată), AFIR decontându-i ulterior suma corespunzând procentului nerambursabil din cheltuială. În acest sens beneficiarul privat trebuie să deschidă un cont distinct la unitatea teritorială a Trezoreriei Statului, în raza căreia este înregistrat fiscal.

O altă modificare priveşte modalitatea de decontare a TVA-ului pentru beneficiarii publici. Aceştia pot solicita decontarea contravalorii TVA fără a avea atașate documentele de plată şi extrasele de cont care să justifice plata TVA-ului încă de la prima cerere de plată şi nu doar la ultima cerere de plată. Acest principiu se aplică indiferent de numărul tranșelor de plată.

Datorită realităţilor economice cu care se confruntă, beneficiarii privați sunt de multe ori în imposibilitatea de a asigura fluxul de numerar necesar implementării proiectelor cofinanţate din PNDR. Un prim impact este acela de a nu putea efectua cheltuielile prevăzute prin proiect, ceea ce, de multe ori duce la rezilierea contractelor.

Pe lângă procedurile de plată, AFIR a simplificat totodată și procedura de achiziție, prin publicarea prețurilor de referință pentru mașini, utilaje și echipamente specializate. Baza de date care cuprinde prețurile de referință, este disponibilă AICI. Astfel, beneficiarii privaţi pot cumpăra direct echipamentul dorit care este afișat în baza de date, fără a mai parcurge nicio altă procedură de achiziţie.

Alături de depunerea on-line a Cererilor de Finanțare, acestea sunt măsuri concrete care vor asigura atât absorbţia fondurilor disponibile în PNDR 2007-2013, dar şi implementarea corectă și facilă a noului Program de finanțare a agriculturii și a mediului rural care se va desfășura în perioada 2014 – 2020.

 sursa: apdrp.ro



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EDUCAȚIE

Metarankingul Universitar 2020. TOP universități din România, în funcție de performanțele academice

Publicat

Universitatea „Babeş-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca se clasează pe primul loc în România în Metarankingul Universitar-2020, în care sunt ierarhizate instituţiile de învăţământ superior din ţară.

„Universitatea ‘Babeş-Bolyai’ din Cluj-Napoca (UBB) ocupă, pentru al cincilea an consecutiv, prima poziţie în ţară în Metarankingul Universitar-2020, dat publicităţii de Asociaţia Ad Astra a Cercetătorilor din România (https://ad-astra.ro/), care stabileşte ierarhia universităţilor din România în funcţie de performanţele academice din rankingurile internaţionale ale instituţiilor de învăţământ superior”, se arată într-un comunicat trimis, luni, de UBB.

Conform sursei citate, doar 28 de universităţi publice dintre cele 97 de universităţi din România sunt vizibile pe plan internaţional, iar numărul acestora este în scădere faţă de anul 2019, când erau 30.

Poziția – Universitatea – Punctaj

1-Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca-22

2-Universitatea din București-18

2-Universitatea Politehnica din București-18

3-Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa din Iași-13

4-Universitatea de Vest din Timișoara-12

5-Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași-11

6-Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila din București-10

6-Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu din Cluj-Napoca-10

7-Universitatea Transilvania din Brașov-8

8-Academia de Studii Economice din București-6

9-Universitatea Politehnica din Timișoara-4

9-Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca-4

9-Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași-4

10-Universitatea Dunărea de Jos din Galați-3

10-Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie George Emil Palade din Târgu Mureș-3

10-Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca-3

11-Universitatea din Craiova-2

11-Universitatea de Medicină și Farmacie Victor Babeș din Timișoara-2

12-Universitatea Aurel Vlaicu din Arad-1

12-Universitatea din Oradea-1

12-Universitatea din Pitești-1

12-Universitatea Lucian Blaga din Sibiu-1

12-Universitatea Ovidius din Constanța-1

12-Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava-1

12-Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova-1

12-Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din București-1

12-Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești-1

12-Universitatea Tehnică de Inginerie Civilă din București-1

Metarankingul Universitar a fost iniţiat în anul 2016 de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi a fost continuat apoi de Asociaţia Ad Astra a Cercetătorilor din România.

surse: agerpres.ro, ad-astra.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Ministrul economiei: Contractele de finanțare pentru ajutoarele de stat de 2000-150.000 de euro ajung astăzi la beneficiari

Publicat

Primele contracte de finanțare către solicitanții eligibili la ajutoarele de stat de 2.000-150.000 euro din Măsura 2, vor ajunge marți 24 noiembrie a declarat, luni seara, ministrul economiei, Virgil Popescu.

Potrivit acestuia, nici jumătate dintre cei 5400 de solicitanți care au primit contracte de finanțare în primul calup nu au semnat până luni seara pentru microgranturile din Măsura 1 – microgranturi de câte 2.000 de euro,.

Procedural, la Măsura 1, beneficiarii au la dispoziție 5 zile de la primirea contractului de finanțare de la minister, în aplicația electronică, până la semnarea electronică a contractului și trimiterea înapoi prin același sistem online. Dacă ratează termenul, oamenii vor pierde finanțarea. La Măsura 2, acest termen este de 20 de zile.

„Astăzi (luni – n.r.) a început evaluarea pentru Măsura 2 , mâine se vor trimite primele contracte și pentru Măsura 2” – a spus Popescu, la Realitatea TV.
La Măsura 1, Ministerul Economiei a trimis deja 5.400 de contracte de finanțare către beneficiarii eligibili, prin aplicația electronică pentru granturi, iar luni seara urma să se mai trimită 3.000.

„A început evaluarea săptămâna trecută la Măsura 1, la primele 5.400 de firme, am trimis contractele, la ora actuală s-au întors de la semnare 3.000 de contracte semnate de antreprenori. Probabil că în perioada următoare vor veni de la semnare și celelalte 2.400 de contracte.

În seara aceasta mai pleacă un lot de aproape 3.000 de contracte și tot așa , din zi în zi, până la sfârșitul săptămânii aceștia sau începutul săptămânii viitoare sper să finalizăm evaluarea pentru cele 29.000 de cereri depuse pentru acel microgrant de 2.000 de euro”, a mai spus ministrul Economiei.

El a explicat că procedurile de evaluare a cererilor de finanțare durează mai mult la Măsura 2 decât la Măsura 1.

„Procedura e așa: le evaluăm, sunt eligibile, trimitem contractul la semnare. Contractul nu se trimite prin poștă, se pune în aplicație, este electronic. Se descarcă de către beneficiar, se semnează electronic și se încarcă înapoi în aplicație.

Totul se face în interacțiune semi-automată. Este semi-automată pentru că există și niște declarații la început pe care le-au depus din partea beneficiarului sau a împuternicitului companiei și acolo este încărcat un fișier și trebuie să deschizi acel fișier să vezi că această declarație.

După ce este semnat în agenții de către reprezentanții ministerului prin agenții, automat este vizibil la bancă. Și banca are banii deja în cont și transferă automat în baza contractului, către beneficiar. La Măsura 2 durează mai mult procedura de verificare, pentru că sunt 3 sau 4 fișiere de verificat semi-automat”.

„Avem 9 agenții pentru IMM, unde nu sunt foarte mulți salariați, schema maximă este de 21, dar ei sunt 90 angajați (în toatele cele 9 agenții – n.r), așa am găsit-o, iar angajări în această perioadă se fac, dar mai greu.

Și s-au împărțit cele 29.000 de firme către toate cele 9 agenții din teritoriu plus o unitate de implementare centrală. Și se evaluează simultan în toată țara aceste companii și sunt convins că vom termina într-un timp foarte scurt această evaluare.

De la numărul 1 la numărul 2.200 și ceva se face într-o agenție, de la numărul 2.200 și ceva în altă agenție. Și așa mai departe. S-au împărțit toate contractele și se evaluează simultan. Evident că unele agenții poate au un număr de personal mai mare decât altele și atunci evaluează mai repede”.

Ministrul a mail a subliniat că va fi deschisă o nouă sesiune de înscrieri la Măsura 1 – microgranturi de 2.000 de euro, pe bugetul rămas de la prima sesiune, de 41 milioane de euro.

Popescu a dat de înțeles că întreprinderile individuale și familiale care au reușit să depună cereri la Măsura 1 în prima sesiune (din octombrie) nu vor fi finanțate, dar se vor putea înscrie la noua sesiune, după ce Guvernul a modificat, săptămâna trecută, condițiile de eligibilitate.

„Avem buget pentru finanțarea Măsurii 1, unde avem și o economie și o vom lansa… Am aprobat redeschiderea schemei 1 și or să fie eligibile și întreprinderile indviduale și familiale, care nu au fost…” – a mai declarat ministrul Economiei, Virgil Popescu, la Realitatea TV.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

România a înregistrat în ultimele două săptămâni peste un sfert din totalul cazurilor COVID de la începutul pandemiei

Publicat

România se menține la un nivel ridicat al infectărilor cu coronavirus. Săptămâna trecută a marcat o scădere nesemnificativă a cazurilor față de săptămâna precedentă, la un prag de peste 57.000 de infectări.

Practic, în ultimele două săptămâni s-au înregistrat peste 100.000 de cazuri COVID-19, adică mai mult de un sfert din totalul cazurilor raportate de la începutul pandemiei.

Și la nivel global tendința este îngrijorătoare: ne apropiem de pragul de 60 de milioane de îmbolnăviri, iar Europa este pe locul 2 la numărul de cazuri, după America.  

România a înregistrat 57.640 de cazuri noi în intervalul 16-23 noiembrie 2020, reprezentând o uşoară scădere în raport cu săptămâna anterioară, când au fost 58.221 de cazuri. În ultimele două săptămâni, România a avut aproape 116.000 de cazuri, mai mult de un sfert din totalul celor 422.852 de la începutul pandemiei.

De asemenea, săptămâna trecută, pe 18 noiembrie 2020, s-au înregistrat cele mai multe cazuri în 24 de ore, respectiv 10.269, de la debutul pandemiei în România, scrie Agerpres.

Recordul de decese în 24 de ore a fost înregistrat la data de 12 noiembrie 2020, respectiv 203 de cazuri. La nivel mondial, se observă o creştere a numărului de cazuri şi decese în raport cu o săptămână în urmă.

Aproape 4 milioane de teste în România

Până la data de 23 noiembrie 2020, în România au fost confirmate 422.852 cazuri de COVID-19, cu 4.207 infectări mai mult decât în ziua precedentă.

Au fost declaraţi vindecaţi 296.844 de pacienţi, conform raportării Grupului de Comunicare Strategică (GCS) din 23 noiembrie 2020, ora 13.00.

În ultimele 24 de ore, 130 de persoane infectate cu noul coronavirus au murit, numărul total al deceselor în România ajungând la 10.177.

În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 13.685. Dintre acestea, 1.160 erau internate la ATI.

Până la 23 noiembrie, la nivel naţional, au fost prelucrate 3.908.681 de teste privind infecţia cu SARS-CoV-2. Dintre acestea, 9.938 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 7.488 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 2.450 la cerere.

Evoluţia COVID-19 în România în intervalul 16-23 noiembrie 2020: 57.640 de cazuri noi; între 130 şi 186 decese noi pe zi

În intervalul 16-23 noiembrie 2020, numărul cazurilor confirmate pozitiv cu noul coronavirus a crescut până la 422.852, de la 365.212 în 23 noiembrie 2020.

Evoluţia cazurilor în intervalul 16-23 noiembrie 2020, pe zile, a fost următoarea:

  • 16 noiembrie – 4.931 cazuri;
  • 17 noiembrie – 8.262 cazuri;
  • 18 noiembrie – 10.269 cazuri;
  • 19 noiembrie – 10.108;
  • 20 noiembrie – 9.272 cazuri;
  • 21 noiembrie – 9.685;
  • 22 noiembrie – 5.837 cazuri;
  • 23 noiembrie – 4.207 cazuri.

Numărul deceselor la 24 de ore, în intervalul 16-23 noiembrie, a oscilat între 130 şi 186.

Evoluţia pe săptămâni în România

În intervalul 16-23 noiembrie s-a înregistrat un număr de 57.640 de cazuri, în uşoară scădere faţă de săptămâna anterioară.

Evoluţia numărului de cazuri pe săptămâni:

  • 13-20 aprilie (circa 2.300 cazuri);
  • 20-27 aprilie (circa 2.400 cazuri);
  • 27 aprilie-4 mai (circa 2.200 cazuri);
  • 4-11 mai (2.076 cazuri);
  • 11-18 mai (1.448 cazuri);
  • 18-25 mai (1.247 cazuri);
  • 25 mai-1 iunie (1.115 cazuri);
  • 1-8 iunie (1.206 cazuri);
  • 8-15 iunie (1.561 cazuri noi);
  • 15-22 iunie (2.126 cazuri);
  • 22-29 iunie (2.291 cazuri);
  • 29 iunie-6 iulie (2.641 cazuri);
  • 6-13 iulie (3.725 cazuri);
  • 13-20 iulie (5.191 cazuri);
  • 20-27 iulie (7.763 cazuri);
  • 27 iulie-3 august (8.107 cazuri);
  • 3-10 august (8.538 cazuri);
  • 10-17 august (8.647 cazuri);
  • 17-24 august: (8.136 cazuri);
  • 24-31 august (8.210 cazuri);
  • 31 august-7 septembrie (8.357 cazuri);
  • 7-14 septembrie (8.290 cazuri noi);
  • 14-21 septembrie (9.402 cazuri);
  • 21-28 septembrie (10.355 cazuri);
  • 28 septembrie-5 octombrie (13.547 cazuri);
  • 5-12 octombrie (19.861 cazuri);
  • 12-19 octombrie (25.502 cazuri);
  • 19-26 octombrie (29.638 cazuri);
  • 26 octombrie-2 noiembrie (38.212 cazuri);
  • 9-16 noiembrie (58.221);
  • 16-23 noiembrie (57.640).

În privinţa numărului total de decese, situaţia pe săptămâni se prezintă după cum urmează:

  • 13 aprilie – 317;
  • 20 aprilie – 451;
  • 27 aprilie – 631;
  • 4 mai – 803;
  • 11 mai – 972;
  • 18 mai – 1.107;
  • 25 mai – 1.193;
  • 1 iunie – 1.270;
  • 8 iunie – 1.334;
  • 15 iunie – 1.427;
  • 22 iunie – 1.523;
  • 29 iunie – 1.634;
  • 6 iulie – 1.768;
  • 13 iulie – 1.901;
  • 20 iulie – 2.038;
  • 27 iulie – 2.206;
  • 3 august – 2.432;
  • 10 august – 2.729;
  • 17 august – 3.029;
  • 24 august – 3.309;
  • 31 august – 3.621;
  • 7 septembrie – 3.926;
  • 14 septembrie – 4.185;
  • 21 septembrie – 4.458;
  • 28 septembrie – 4.748;
  • 5 octombrie – 5.048;
  • 12 octombrie – 5.467;
  • 19 octombrie – 5.931;
  • 26 octombrie – 6.470;
  • 2 noiembrie – 7.153;
  • 9 noiembrie – 8.009;
  • 16 noiembrie – 9.075;
  • 23 noiembrie – 10.177.

sursa: digi24.ro

 

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

INSCOP: Majoritatea românilor cred că nu au fost atrase suficiente fonduri europene. Ce spun despre sprijinul UE în pandemie

Publicat

Majoritatea românilor consideră că nu au fost atrase suficiente fonduri europene însă consideră că Uniunea Europeană a ajutat România în combaterea epidemiei de coronavirus, potrivit unui sondaj INSCOP realizat recent.

Conform sondajului național realizat de INSCOP Research, Uniunea Europeană continuă să se bucure de o cotă ridicată de încredere din partea românilor, majoritatea acestora privind cu optimism viitorul construcției europene și considerând că UE a ajutat țara noastră în combaterea epidemiei de coronavirus.

În ceea ce privește concretizarea avantajelor apartenenței la Uniunea Europeană, majoritatea respondenților sunt de părere că România nu a atras suficiente fonduri europene, că este pregătită să facă parte din Spațiul Schengen, transmite INSCOP, într-un comunicat de presă.

Aproape două treimi dintre români (64,1%) susțin ideea că Uniunea Europeană a ajutat România în combaterea epidemiei de coronavirus. Un sfert dintre respondenți (25,8%) își exprimă dezacordul față de această afirmație. 10,1% reprezintă procentul non-răspunsurilor.

Acordul față de afirmația că Uniunea Europeană a ajutat România în combaterea epidemiei de coronavirus este mai ridicat în rândul tinerilor (18-29 de ani) și al persoanelor active (30 – 44 de ani), al salariaților la privat, dar și al celor fără ocupație, al șomerilor și casnicelor, al respondenților care declară că reușesc să aibă tot ce le trebuie, fără să se restrângă de la ceva și al locuitorilor regiunilor Centru și Nord-Est.

56,9% dintre cei intervievați privesc cu optimism viitorul Uniunii Europene, 34,6% declarându-se pesimiști. 8,5% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Manifestă un optimism mai ridicat decât media respondenții cu vârsta între 18 și 29 de ani, respectiv cei până în 44 de ani, respondenții cu studii superioare, elevii și studenții, cei care declară că reușesc să cumpere și unele bunuri mai scumpe, dar cu restrângeri în alte domenii, cei care reușesc să aibă tot ce le trebuie, fără să se restrângă de la ceva și locuitorii din regiunea de Nord-Vest .

Întrebați dacă România a atras suficiente fonduri europene, majoritatea românilor (62,6%) răspunde negativ. 27,6% sunt de opinie contrarie, în timp ce 9,8% nu știu sau nu răspund.

Consideră că România a atras suficiente fonduri europene mai ales persoanele cu studii primare, cele fără ocupație, șomerii sau casnicele, respectiv persoanele care declară că veniturile nu le ajung nici pentru strictul necesar.

Din populația care consideră că România nu a atras suficiente fonduri europene (62,6%), doar 10,5% este de părere că Uniunea Europeană este de vină, în timp ce marea majoritate (85,9%) identifică România drept cauză a acestei situații. 3,5% dintre respondenți nu știu sau nu răspund la această întrebare.

55% dintre români sunt de părere că România este pregătită să facă parte din Spațiul Schengen, în timp ce 33,9 sunt de părere contrarie și 11,1% nu știu sau nu răspund.

În rândul întreprinzătorilor, patronilor, liber profesioniștilor, al celor care declară că veniturile le ajung pentru un trai decent, dar nu își permit cumpărarea unor bunuri mai scumpe, al locuitorilor regiunilor de Nord-Est și Sud-Muntenia se înregistrează procente mai ridicate decât media de respondenți care sunt de părere că România este pregătită să facă față din Spațiul Schengen.

Un procent de 59,1 dintre români au foarte multă și multă încredere în Uniunea Europeană, în timp ce 48,8% dintre respondenți au foarte multă și multă încredere în Germania, 45,5% în Statele Uniune ale Americii și 42,1% în Franța. 21,3% dintre respondenți au încredere foarte multă și multă în Rusia, iar 20,1% în China.

Sondajul a fost realizat în perioada 17-25 octombrie 2020 de INSCOP Research, volumul eșantionului multi-stratificat, probabilistic fiind de 1500 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,6%, la un grad de încredere de 95%.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate