Moșii de toamnă: Mii de flori și candele pe mormintele din Cimitirul din Alba Iulia, în Sâmbăta Morților

Sâmbătă, 31 octombrie Biserica Ortodoxă a rânduit să se facă pomenirea morților. Pomenirea din această zi este cunoscută și sub denumirea de Moșii de toamnă sau Sâmbăta Morților.

Mai ales în Ardeal, sărbătoarea celor care nu mai sunt printre noi este extrem de importantă și se ține de către credincioși prin rugăciune. Pentru că nu se știe unde au ajuns cei plecați dintre noi, se fac rugăciuni atât pentru cei care au ajuns în Rai, cât și pentru cei care au ajuns în Iad.

Sâmbătă, se fac rugăciuni pentru comemorarea celor plecați dintre noi și până pe 8 noiembrie, creștinii așază ofrande pe mormintele celor dragi, se aprind lumânări și tămâie lângă crucea celor plecați dintre noi, pentru a le veghea somnul. De asemenea, se dau pomeni oamenilor necăjiți.

Sute de oameni au mers încă de dimineaţă în cimitirul municipal din Alba Iulia pentru pomenirea celor dragi. Până seara au împodobit mormintele cu flori, iar a doua zi, de Ziua Morților vor aprinde lumânări și candele. Tot sâmbătă, creştinii ortodocşii fac colivă pentru Moşii de Toamnă.

În cimitirul municipal din Alba Iulia oamenii au aranjat cu grijă pe aproape fiecare mormânt coronițe cu flori, iar a doua zi, în 1 noiembrie, mii de candele vor fi aprinse.

Potrivit Sfintei Scripturi, după moarte urmează Judecata particulară, în urma căreia omul ajunge să se împărtășească fie de fericire, fie de suferință, stări date de modul vietuirii pe pământ (unit cu Dumnezeu sau despărțit de El). Aceste stări nu sunt definitive, ele durează până la Judecata Universală, când va avea loc învierea întregului neam omenesc și când vor avea loc hotărârile finale legate de starea de fericire sau suferință. Noi ortodocșii ne rugăm pentru cei morți, pentru că avem credința ca prin rugăciunile noastre, sufletul pentru care ne rugăm va ajunge la Judecata universală, într-o stare mai bună decât aceea cu care s-a despărțit de trup, conform creștinortodox.ro.

„Moşii de toamnă” sunt pomeniți în prima sâmbătă din noiembrie în fiecare an. În biserici au loc slujbe şi se împart pachete cu mâncare celor săraci. În plus, se aprind lumânări care semnifică atât lumina credinţei, cât şi a faptelor bune ale celui comemorat.

De ce facem pomenire morților?

Biserica îi numește pe cei trecuți în viața de dincolo „adormiți”, termen care are înțelesul de stare din care te poți trezi. Ea nu vorbește de trecere într-o stare de neființă, ci de trecere dintr-un mod de existență în alt mod de existență. Hristos îi va dărui cuvântului „adormit”, înțelesul care îl asociază cu învierea. Când Mântuitorul ajunge în casa lui Iair, a cărui fiică, de numai 12 ani, de abia murise, spune: „Nu plângeți; n-a murit, ci doarme” (Luca: 8,52).

Sâmbăta, ziua de pomenire a morților

Sâmbăta Morților e ziua în care Mântuitorul a stat în mormânt cu trupul, iar cu sufletul S-a pogorât la iad, ca să elibereze din el pe toți drepții adormiți. Biserica face pomenirea celor adormiți sâmbăta și pentru că această zi premerge duminicii – ziua Învierii – numită și cea dintâi zi a noii creații sau a opta zi, ziua veșniciei.

În spațiul românesc există 20 de zile de Moși

Simion Florea Marian menționa în lucrarea „Trilogia vieții”, „că pe tot parcursul anului, în spațiul românesc există 20 de zile de Moși”. Cuvântul „moși” vine de la „strămoși”, și se referă la persoanele trecute la cele veșnice. Cu apelativul „moși” sunt numiți nu doar morții, ci și principalele sărbători ce le sunt consacrate, precum și pomenile făcute pentru ei. Din zilele de Moși amintim: „Moșii de primăvară” (de Macinici), „Moșii de vară” (sâmbăta dinaintea Rusaliilor), „Moșii de toamnă” (în prima sâmbătă din luna noiembrie), „Moșii de iarnă” (sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne).

foto: Cosmin Szekely, Eduard Jurj