Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Moțiunea de cenzură depusă de USR PLUS, împotriva premierului Cîțu, discutată marți de Curtea Constituțională


Publicat

Curtea Constituţională a României discută marţi sesizarea premierului Florin Cîţu privind existenţa unui conflict juridic între Parlament şi Guvern pe tema moţiunii de cenzură depuse de USR PLUS şi AUR.

Pe 8 septembrie, Florin Cîţu a depus la Curtea Constituţională o sesizare cu privire la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională dintre Parlament şi Guvern în care se invocă o conduită „neconstituţională, deopotrivă neloială şi abuzivă, faţă de autoritatea executivă”, întrucât moţiunea de cenzură a fost iniţiată, depusă şi comunicată cu „încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale articolului 113 alineat (2) din Constituţie”.

Judecătorii constituţionali au decis însă să dezbată această sesizare după Congresul PNL, care a avut loc sâmbătă şi unde Florin Cîţu a fost ales noul preşedinte al partidului.

„În opinia noastră, există un conflict în sensul articolului 146 litera e) din Constituţie, întrucât Parlamentul României, prin preşedintele Camerei Deputaţilor, a transmis Guvernului României o moţiune de cenzură iniţiată, depusă şi comunicată cu încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale articolului 113 alineat (2) din Constituţie, ceea ce se constituie într-o conduită neconstituţională, deopotrivă neloială şi abuzivă, faţă de autoritatea executivă şi care a generat o situaţie conflictuală a cărei origine rezultă chiar din textul constituţional.

Astfel, în prezenta cerere, solicităm instanţei de contencios constituţional să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Guvernul României, pe de altă parte, născut din încălcarea dispoziţiilor constituţionale cu privire la modul în care a fost iniţiată şi depusă moţiunea de cenzură, respectiv din încălcarea dispoziţiilor constituţionale cu privire la modul în care moţiunea de cenzură iniţiată şi depusă contrar Constituţiei a fost comunicată ulterior Guvernului”, se explică în sesizarea premierului depusă la CCR.

Potrivit documentului, „Parlamentul României, prin preşedintele Camerei Deputaţilor, a încălcat dispoziţiile constituţionale cu privire la obligaţia comunicării moţiunii de cenzură către Guvern în aceeaşi zi cu depunerea acesteia, în speţă în data de 3 septembrie 2021.

De asemenea, Parlamentul României, prin preşedintele Camerei Deputaţilor, cu încălcarea Constituţiei şi a prevederilor regulamentare, a comunicat o moţiune de cenzură iniţiată şi depusă cu nerespectarea condiţiilor constituţionale privind numărul minim de semnături valide care să reflecte manifestarea de voinţă a unei pătrimi din numărul parlamentarilor la data iniţierii respectivei moţiuni de cenzură”.

Aceste aspecte sunt de natură să creeze o situaţie juridică conflictuală generată de modul neconstituţional în care Parlamentul a înţeles să declanşeze controlul parlamentar prin moţiune de cenzură, cu consecinţe „grave” asupra bunei desfăşurări a activităţii Guvernului în planul politicii interne şi externe a ţării, respectiv a bunei funcţionări a administraţiei publice, susţine Executivul.

„Într-un stat de drept în care principiul separaţiei puterilor în stat este respectat, controlul parlamentar prin moţiune de cenzură angajează un raport juridic între Parlament (puterea legislativă) şi Guvern (puterea executivă), control care trebuie însă subsumat principiului conformităţii derulării procedurilor parlamentare cu Legea fundamentală. În ceea ce priveşte situaţia litigioasă supusă judecăţii Curţii Constituţionale, aceasta are un caracter juridic, întrucât vizează aspectele procedurale de rang constituţional privind iniţierea, depunerea şi comunicarea moţiunii de cenzură.

Astfel, în opinia noastră, în derularea procedurilor prevăzute de articolul 113 din Constituţie, Parlamentul a adoptat o conduită neconstituţională, care nesocoteşte condiţiile de validitate necesar a fi întrunite pentru iniţierea, depunerea şi comunicarea unei moţiuni de cenzură, ceea ce are ca efect afectarea, vicierea etapelor ulterioare: a prezentării, dezbaterii şi, eventual, adoptării respectivei moţiuni de cenzură”, se mai explică în sesizarea către CCR.

De asemenea, se adaugă în document, situaţia juridică litigioasă are natură constituţională având în vedere că moţiunea de cenzură ţine de domeniul dreptului constituţional şi reprezintă un instrument constituţional de realizare a controlului parlamentar asupra activităţii Guvernului, iar sesizarea vizează „interpretarea articolului 113 alineat (2) din Constituţie prin raportare la actele şi faptele realizate de Parlamentul României, care, dacă se constată a fi contrare normelor constituţionale, au generat şi un blocaj constituţional din perspectiva deplinei şi bunei desfăşurări a activităţii Guvernului”.

„Totodată, prin raportare la rolul Curţii Constituţionale de garant al supremaţiei Constituţiei şi în considerarea atribuţiei sale constituţionale de a soluţiona conflicte juridice de natură constituţională între autorităţile statului, exclusiv cu privire la procedura controlului parlamentar prin moţiune de cenzură, învederăm instanţei de contencios constituţional că singura soluţie constituţională pentru înlăturarea consecinţelor juridice ale unei moţiuni de cenzură iniţiate, depuse şi comunicate cu încălcarea Constituţiei este admiterea prezentei cereri”, a transmis Guvernul.

sursă: agerpres.ro.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ECONOMIE

Consiliul Concurenței face verificări pe piața carburanților auto, după creșterea prețurilor la benzină și motorină

Publicat

scumpiri

Consiliul Concurenţei are în derulare o analiză pe piaţa comercializării angro de carburanţi auto. Vrea să identifice factorii care au determinat recentele majorări de preţuri ale carburanţilor, precum şi eventualele disfuncţionalităţi ale pieţei.

În cadrul acestui studiu, declanşat la începutul lunii septembrie, instituţia solicită informaţii şi documente tuturor operatorilor implicaţi, dar şi opinii ale autorităţilor publice cu atribuţii în domeniu, se arată într-un comunicat al Consiliului Concurenţei.

În urma analizei, Consiliul Concurenţei poate propune recomandări, respectiv măsuri în vederea remedierii, atenuării şi prevenirii oricăror efecte negative asupra concurenţei şi, implicit, asupra consumatorilor.

În cazul în care descoperă încălcări ale legii, iniţiază procedurile necesare pentru a le sancţiona, subliniază sursa citată.

Ce măsuri au fost luate în trecut

„Comercializarea carburanţilor atât angro, cât şi cu amănuntul a fost în mod constant în atenţia Consiliului Concurenţei.

Astfel, autoritatea de concurenţă a sancţionat 3 companii din domeniul comercializării angro de carburanţi cu amenzi totale de 3,7 milioane euro pentru participarea la o înţelegere anticoncurenţială, constând în fixarea preţurilor, discounturilor şi adaosurilor comerciale, împărţirea clienţilor şi a surselor de aprovizionare”, se precizează în document.

De asemenea, Consiliul Concurenţei a sancţionat şase companii petroliere (OMV Petrom SA, OMV Petrom Marketing, Rompetrol Downstream SRL, Mol Romania Petroleum Products SRL, ENI Romania SRL şi Lukoil Romania SRL) cu amendă de 205 milioane euro pentru încheierea unei înţelegeri anticoncurenţiale.

Consiliul Concurenţei precizează că a câştigat procesele cu toate companiile petroliere care au fost amendate şi care au contestat decizia autorităţii, instanţa confirmând încălcarea legii concurenţei.

Monitorul preţurilor pentru carburanţi

Pentru a stimula concurenţa pe piaţa comercializării carburanţilor, autoritatea de concurenţă a lansat aplicaţia Monitorul preţurilor pentru carburanţi, care afişează preţurile pentru toate tipurile de carburanţi (benzină şi motorină) practicate în reţelele OMV, Petrom, Rompetrol, Mol, Lukoil, Socar şi Gazprom din întreaga ţară.

Monitorul preţurilor pentru carburanţi este valabil atât sub formă de aplicaţie web, www.monitorulpreţurilor.info, cât şi ca aplicaţie mobilă (IOS şi Android) ce poate fi descărcată din App Store şi Google Play, oferind multiple facilităţi de căutare, sortare şi filtrare a datelor.

Conform legii, Consiliul Concurenţei poate efectua studii/analize privind domeniul său de activitate, furnizând Guvernului, publicului şi organizaţiilor internaţionale specializate informaţii privind această activitate.

Consiliul Concurenţei invită toţi actorii de pe aceste pieţe la o comunicare activă şi deschisă în ceea ce priveşte obiectul studiului, se mai arată în comunicat.

Care sunt prețurile benzinei și motorinei

Potrivit datelor din Monitorul Preţurilor la carburanţi, analizate de Agerpres, în data de 8 octombrie preţul benzinei premium a depăşit 7 lei pe litru la pompă, cu 40% mai mult decât anul trecut, când un litru de carburant costa sub 5 lei.

Cele mai mari preţuri, respectiv 7,09 lei pe litru, erau în benzinăriile OMV şi Gazprom.

Rompetrol avea, de asemenea, un preţ de 7,07 lei pe litru pentru motorina premium.

Şi celelalte benzinării au avut preţuri apropiate: Petrom – 6,88 lei, MOL – 6,99 lei, Lukoil – 6,76 lei, Socar – 6,59 lei.

În ceea ce priveşte benzina standard, Gazprom a fost cel mai scump, cu 6,5 lei pe litru, urmat de OMV şi Rompetrol, cu 6,49 lei.

Preţurile la motorina premium au ajuns la 6,81 lei (Gazprom). OMV şi Rompetrol comercializau un litru cu 6,8 lei, în timp ce Petrom – 6,55 lei, MOL – 6,69 lei, Lukoil – 6,35 lei, Socar – 6,39 lei.

Motorina standard costa 6,32 lei pe litru la Gazprom şi 6,31 lei la OMV şi Rompetrol. Petrom vindea dieselul cu 6,25 lei, MOL – 6,17 lei, Lukoil – 5,99 lei, Socar – 6,09 lei.

Preţurile menţionate au fost cele valabile pentru 8 octombrie, în benzinăriile OMV, Petrom, Rompetrol, Lukoil şi MOL de pe Autostrada Soarelui şi din apropierea ei, staţiile Gazprom de pe A1 şi Socar din Chiajna.

Din preţul final de la pompă, aproximativ jumătate reprezintă acciza şi TVA, care se virează la bugetul statului.

Platforma online „Monitorul preţurilor carburanţilor” a fost lansată în 2019 de Consiliul Concurenţei şi afişează preţurile practicate de către şase reţele de benzinării din România – OMV Petrom, Rompetrol, MOL, Lukoil, Socar şi Gazprom, însumând peste 1.300 de staţii de distribuţie.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

AIUD

FOTO: Construirea unui bazin de înot didactic și de agrement, la Aiud. Predarea amplasamentului, la vot în Consiliul Local

Publicat

Consilierii locali din Aiud vor vota în cadrul ședinței din data de 21 octombrie un proiect de hotărâre privind predarea amplasamentului către Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației, prin Compania Națională de Investiții „C.N.I.” S.A., a amplasamentului terenului şi asigurarea condiţiilor în vederea executării obiectivului de investiţii „Construire Bazin de înot didactic și agrement, municipiul Aiud, județul Alba”.

Potrivit reprezentanților administrației locale, aiudenii și-au exprimat dorința și nevoia unui bazin de înot acoperit în municipiu, iar în acest sens a fost solicitată o finanțare prin CNI pentru acest obiectiv.

„În momentul de față suntem în punctul în care ne-au fost solicitate o serie de documente în vederea trecerii obiectivului de investiții în etapa următoare, H.C.L. privind predarea amplasamentului fiind unul dintre aceste documente.

Locația pe care o predăm pentru construirea bazinului de înot este pe strada Ostașilor, în locația fostului târg de animale. Tot acolo va fi construită și creșa.

Prin astfel de investiții banii aiudenilor din taxe și impozite se întorc înspre comunitate.

Ne dorim un mod de viață cât mai sănătos pentru aiudeni, iar înotul fiind unul dintre cele mai bune sporturi pentru sănătate, cu siguranță această investiție va fi bine primită”, au transmis reprezentanții Primăriei Aiud.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Cât costă benzina și motorina în țările Europei și care este nivelul de trai în funcție de prețuri. Comparație cu România

Publicat

Benzina și motorina s-au scumpit în toate țările Europei. Raportat la Euro, România are printre cele mai mici prețuri la modul absolut, sub medie, însă raportat la venituri, raportul este halucinant. 

Spre exemplu, un italian poate cumpăra de 3 ori mai mult combustibil decât un român, din salariul minim lunar din țara sa.

Prețurile la combustibili auto în România pot fi consultate AICI.

Dacă mergem spre nord, raportul se schimbă și mai tare: un norvegian cu venituri mici poate cumpăra de 8-9 ori mai multă motorină decât un român care câștigă salariul minim.

Evident, norvegianul sau italianul au în general cheltuieli mai mari la alte capitole, cum ar fi cele cu chiria.

Media prețurilor în țările europene la combustibili auto: benzină/motorină (date valabile în 11 octombrie 2021)

Țara

Euro-super 95

 Diesel

Austria

1,382

1,353

Belgium

1,568.58

1,593.35

Bulgaria

1,158.96

1,150.88

Croatia

1,494.11

1,487.06

Cyprus

1,324.32

1,368.94

Czechia

1,390.53

1,337.3

Denmark

1,779.28

1,584.42

Estonia

1,527

1,324

Finland

1,756

1,590

France

1,633.2

1,535.4

Germany

1,702

1,522

Greece

1,739

1,474

Hungary

1,339.96

1,372.49

Ireland

1,594.3

1,501.7

Italy

1,713.07

1,567.13

Latvia

1,405.8

1,304.94

Lithuania

1,375.39

1,293.58

Luxembourg

1,426

1,376

Malta

1,340

1,210

Netherlands

1,935

1,595

Poland

1,276.53

1,273.65

Portugal

1,710

1,513

Romania

1,257.2

1,233.23

Slovakia

1,449

1,326

Slovenia

1,288.2

1,374.07

Spain

1,466.51

1,335.29

Sweden

1,745.8

1,897.53

CE/EC/EG EUR27_2020 (IV)

Media

1,610.43

1,465.73

CE/EC/EG Euro Area 19 (€) (V) Moyenne pondérée

Media

1,665.27

1,487.22

Situația detaliată poate fi consultată AICI.

Pe baza nivelului salariilor minime brute naționale exprimate în euro, la 1 iulie 2021, statele membre UE în cauză pot fi clasificate în trei grupuri diferite.

Grupa 1, cu un salariu minim național sub 750 EUR pe lună. Acest grup include: Bulgaria, România, Ungaria, Letonia, Croația, Estonia, Cehia, Polonia, Slovacia și Lituania. Salariile lor minime naționale au variat de la 332 EUR în Bulgaria la 642 EUR în Lituania.

Grupa 2, cu un salariu minim național între 750 EUR, dar mai mic de 1 500 EUR pe lună. Acest grup include: Grecia, Portugalia, Malta, Slovenia și Spania. Salariile lor minime naționale au variat de la 758 EUR în Grecia la 1 108 EUR în Spania.

Grupa 3, cu un salariu minim național peste 1500 EUR pe lună. Acest grup include: Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos, Irlanda și Luxemburg. Salariile lor minime naționale au variat de la 1 555 EUR în Franța la 2 202 EUR în Luxemburg.

Salariile minime exprimate în standardele puterii de cumpărare

Variațiile salariilor minime sunt considerabil mai mici după ajustarea pentru diferențele de prețuri din fiecare țară.

Acest lucru se realizează prin utilizarea parităților puterii de cumpărare (PPP) pentru cheltuielile de consum ale gospodăriei.

În termeni PPS, statele membre ale UE cu salariul minim național pot fi clasificate în două grupuri diferite, potrivit Comisiei Europene.

Grupa 1, cu un salariu minim național sub PPS 1 000. Acest grup include: Bulgaria, Letonia, Estonia, Slovacia, Ungaria, Cehia, Croația, România, Portugalia, Grecia, Malta și Lituania. Salariile lor minime naționale au variat de la 596 PSP în Bulgaria la 930 PSP în Lituania.

Grupul 2, cu un salariu minim național peste PPS 1 000. Acest grup include: Polonia, Spania, Slovenia, Irlanda, Franța, Belgia, Țările de Jos, Germania și Luxemburg; Salariile lor minime naționale au variat de la PPS 1 062 în Polonia la PPS 1 619 în Luxemburg.

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Scandia Food cumpără Agra’s. Ce valoare are tranzacția pentru achiziția producătorului de mezeluri din Alba

Publicat

Grupul Scandia Food a cumpărat integral producătorul de mezeluri Agra’s din judeţul Alba.

Valoarea tranzacţiei este de peste 10 milioane de euro, conform estimărilor ZF.

Producătorul Agra’s are aproape 300 de angajaţi şi procesează lunar circa 200 de tone de carne în fabrica din Oarda (Alba), conform datelor recente. Firma a avut o cifră de afaceri de 102 milioane de lei (peste 20 mil. euro) anul trecut, similară celei din 2019, potrivit zf.ro.

Fondatorii companiei sunt Dan Sărmăşan şi Ligia Sanda Stîncel.

Scandia Food, controlată de familiile de antreprenori Gaşpar şi Creştin, are o fabrică de conserve în judeţul Sibiu şi aproape 700 de angajaţi.

A încheiat anul 2020 cu o cifră de afaceri de 374 de milioane de lei, în creştere cu 37% faţă de anul precedent, conform datelor publice.

Tranzacţia dintre Scandia şi Agra’s a fost asistată, conform datelor ZF, de KPMG (de partea cumpărătorului) şi de Alexandru Medelean (Wise Way Advisors) şi Florin Cerna (BrinkThink Management) de partea vânzătorului.

Pentru Scandia aceasta este o a doua tranzacţie în decurs de doar câteva zile, după ce recent compania a anunţat achiziţia fabricii de produse congelate Ron’s Land Green. Oficialii grupului au declarat însă anterior că au planuri să se extindă prin achiziţii.

sursă: zf.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate