Connect with us
Publicitate

BLAJ

Municipiul Blaj, numit oraș martir al Revoluției de la 1848. Legea a fost promulgată de președintele Iohannis

Publicat

Municipiul Blaj a fost numit oraș martir al Revoluției de la 1848, după ce legea pentru instituirea „Zilei Victoriei Revoluţiei de la 1848 şi a Democraţiei Româneşti” a fost promulgată marți, 10 ianuarie, de președintele României, Klaus Iohannis. 

De asemenea pe lângă Blaj, orașe martir au fost numite și municipiile București și Craiova.

„Se instituie ziua de 11 iunie ca „Ziua Victoriei Revoluţiei de la 1848 şi a Democraţiei Româneşti”, prevede legea.

Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi organizaţiile neguvernamentale pot organiza manifestări şi acţiuni publice dedicate sărbătoririi acestei zile.

În semn de cinstire a eroismului manifestat şi a memoriei martirilor căzuţi în lupta pentru victoria Revoluţiei de la 1848 şi a democraţiei româneşti, municipiile Bucureşti, Blaj şi Craiova se declară oraşe-martir ale Revoluţiei de la 1848.

Marea Adunare de pe Câmpia Libertății din Blaj, moment semnificativ

Marea Adunare Naţională de la Blaj a fost unul dintre cele mai importante momente ale Revoluţiei române de la 1848. În afară de faptul că a fixat programul de acţiune, evenimentul a întărit unitatea între conducători şi mase, a reliefat conţinutul naţional al problemei agrare, necesitatea de a o rezolva în acest sens în întreg spaţiul românesc. În egală măsură, adunarea a reprezentat un puternic factor de stimulare a coeziunii naţionale.

Reacţia moldovenilor Alecu Russo sau Gheorghe Sion este semnificativă în acest sens. Unirea cu Ţara a reprezentat nu numai dorinţă, a fost exprimarea unei hotărâri. Acolo, la Blaj, a fost întărită convingerea potrivit căreia ”Ardealul nu mai e Ardeal, ci România”.

În primăvara anului 1848, situaţia în Transilvania s-a agravat, după ce revoluţionarii maghiarii şi-au exprimat dorinţa ca Principatul să fie anexat la Ungaria. Astfel, la 18/30 aprilie 1848, în Duminica Tomii, a avut loc, la Blaj, o primă adunare a românilor transilvăneni, în cadrul căreia s-a hotărât organizarea, în luna mai a aceluiaşi an, a unei Mari Adunări Naţionale.

În vederea pregătirii şi organizării adunării, la 26 aprilie/8 mai s-a desfăşurat la Sibiu o conferinţă a conducătorilor românilor transilvăneni, în cadrul căreia a fost aprobat un proiect de program redactat de Simion Bărnuţiu, care cuprindea, în principal: recunoaşterea politică a naţiunii române, depunerea jurământului naţional, protestul împotriva preconizatei ”uniuni” a Transilvaniei cu Ungaria, potrivit lucrării ”Istoria României în date” (Ed. Enciclopedică, 2003).

La Blaj au participat peste 40.000 de oameni, în majoritate ţărani, dar şi numeroşi intelectuali, clerici, orăşeni, mici nobili, de pe întregul teritoriu al Transilvaniei. Avram Iancu se adresa participanţilor spunând: „Uitaţi-vă pe câmp, românilor! Suntem mulţi ca cucuruzul brazilor, suntem mulţi şi tari”.

Prezenţa la această mare manifestare a românilor din celelalte provincii ale ţării a făcut din Marea Adunare de la Blaj unul din cele mai semnificative momente ale Revoluţiei române de la 1848.

După deschiderea oficială, Simion Bărnuţiu a citit programul adoptat la Sibiu, la 26 aprilie/8 mai, în care ”Naţiunea română se declară şi se proclamă de naţiune de sine stătătoare şi de parte întregitoare a Transilvaniei pe temeiul libertăţii egale”, fapt care a stârnit un entuziasm uriaş. Toţi participanţii au depus, apoi, un jurământ faţă de naţiunea română şi ţelurile ei.

A doua zi, Adunarea a adoptat „Petiţiunea naţională”, cum era denumit programul Revoluţiei române din Transilvania, care revendica în 16 puncte:

  • dreptul românilor de a fi reprezentaţi în Dietă
  • dreptul de a folosi limba română în legislaţie şi administraţie
  • emanciparea Bisericii Ortodoxe Române de sub jurisdicţia mitropoliei sârbeşti
  • desfiinţarea iobăgiei fără despăgubire
  • libertatea industriei şi a comerţului
  • desfiinţarea breslelor
  • libertatea cuvântului şi a tiparului
  • asigurarea libertăţii personale şi a întrunirilor
  • înarmarea poporului şi înfiinţarea gărzii naţionale
  • învăţământ de toate gradele în limba română
  • impozit proporţional cu veniturile
  • amânarea discutării în dietă a problemei ”uniunii” Transilvaniei cu Ungaria până la convocarea unei adunări în care românii să fie reprezentaţi proporţional etc. (”Istoria României în date”, Ed. Enciclopedică, 2003).

Adunarea de la Blaj a avut meritul de a fi contribuit decisiv la desăvârşirea programului revoluţionar comun al tuturor românilor. Dând curs simţămintelor naţionale, zecile de mii de participanţi, împotrivindu-se unirii forţate cu Ungaria, au cerut unirea cu Principatele Române: ”Noi vrem să ne unim cu Ţara!”.

Petiţia elaborată la Blaj a îndeplinit rolul de program politic naţional. Sub raportul principiilor generale pe care le-a formulat, ea s-a situat pe acelaşi plan cu documentele similare ale mişcărilor revoluţionare europene din epoca modernă.

 

Urmăriți Alba24.ro și pe Google News

1 Comentariu

1 Comentariu

  1. pilu

    marți, 10.01.2023 at 18:22

    Cred că este singurul oraş martir pe bune din ţară, restul oraşelor sunt braşoave ale închipuirii unor aşazişi „revoluţionari” în frunte cu aciuiatul la tv, Iliescu. Şi mai iau şi un purcoi de bani de la stat, deageaba.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *







Dacă ți-a plăcut articolul:


ȘTIREA TA - trimite foto/video la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate


Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax