Noi măsuri privind executarea silită, adoptate de Senat. Penalități duble pentru debitorii care refuză executarea obligațiilor

Noi măsuri privind executarea silită, adoptate de Senat. Senatul a adoptat recent o propunere legislativă care modifică Codul de procedură civilă și prevede, printre altele, măsuri mai dure pentru debitorii care refuză executarea obligațiilor stabilite prin hotărâri judecătorești. Inițiativa vine ca răspuns la cazurile de executări silite care durează ani de zile fără rezultat. 

Senatul a adoptat, pe 4 martie, în calitate de primă cameră sesizată, o propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă. Inițiativa legislativă a primit aviz negativ de la Guvern și CSM.

Probleme semnalate în sistemul actual

Potrivit inițiatorilor, un grup de parlamentari de la UDMR, în prezent, în situaţia în care un debitor, în sarcina căruia s-a instituit o obligaţie de a face, nu îşi îndeplineşte acea obligaţie, instanţa - la cererea creditorului - pronunţă o încheiere definitivă, având marjă de apreciere în a decide dacă obligă sau nu debitorul la plata unor penalităţi zilnice până la executarea obligaţiei.

Publicitate

Parlamentarii susțin că această încheiere nu este susceptibilă de atac, ceea ce contravine principiului dublului grad de jurisdicţie şi poate afecta grav drepturile procesuale ale creditorului.

De asemenea, în ceea ce priveşte executarea obligaţiilor de a face stabilite prin titluri executorii reprezentate de hotărâri judecătoreşti, puse în executare silită, cadrul legislativ actual poate conduce la întârzieri semnificative în realizarea obligaţiilor stabilite, în măsură să afecteze grav principiile consacrate de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) privind dreptul la un proces echitabil şi în temen rezonabil.

„Sunt cunoscute cazuri în care executarea silită durează între 5 şi 8 ani, fară ca titlul executoriu să fie adus la îndeplinire.

Analizând jurisprudenţa, se constată că, în astfel de situaţii, instanţele resping cererile creditorilor de aplicare a penalităţilor, lăsând dosarele execuţionale în nelucrare, iar creditorii fără nicio posibilitate reală de a obţine sprijinul statului pentru executarea obligaţiei. Executarea rămâne astfel la bunul plac şi arbitrariul debitorului. Acesta, conştient că nu este afectat în niciun fel de executarea silită - nici măcar în privinţa patrimoniului - continuă să nu-şi îndeplinească obligaţiile legale, ignorând autoritatea titlului executoriu”, susțin parlamentarii, în expunerea de motive.

Noi măsuri privind executarea silită, adoptate de Senat. Ce prevede proiectul

Potrivit parlamentarilor, inițiativa legislativă vizează modificarea Codului de procedură civilă, în sensul:

• limitării marjei de apreciere a judecătorului în ceea ce priveşte respingerea cererilor creditorilor de obligare a debitorului pasiv la plata penalităţilor zilnice;
• introducerii posibilităţii creditorului de a reveni cu o nouă cerere într-un temen prestabilit, în cazul în care debitorul continuă să fie inactiv, iar cererea anterioară a fost respinsă;
• reglementării unei căi de atac ordinare împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de stabilire a penalităţilor;
• judecării cu celeritate a cererii, inclusiv în cameră de consiliu, şi soluţionării cu prioritate a eventualei căi de atac.

Potrivit proiectului, „dacă în temen de 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviinţare a executării debitorul nu execută obligaţia de a face sau de a nu face, care nu poate fi îndeplinită prin altă persoană, acesta este constrâns la îndeplinirea ei, prin aplicarea unor penalităţi, de către instanţa de executare, de urgenţă, prin încheiere dată în camera de consiliu cu citarea părţilor”.

De asemenea, „în cazul în care s-a respins cererea creditorului de aplicare a unor penalităţi, cât timp dosarul execuţional este pe rol şi obligaţia de a face sau de a nu face nu este îndeplinită, creditorul care nu a obţinut îndeplinirea întocmai a obligaţiei de a face sau a nu face care incumbă debitorului se poate adresa cu o cerere nouă de aplicare a unor penalităţi după 3 luni de la rămânerea definitivă a precedentei hotărâri de respingere”.

„În prezent, hotărârea pronunţată de instanţa de fond este definitivă, fără posibilitatea exercitării unei căi de atac, atât pentm creditor, cât şi pentru debitor. În alte tipuri de litigii, legiuitorul nu s-a limitat la un singur grad de jurisdicţie, tocmai pentru a garanta corecta înfăptuire a actului de justiţie şi remedierea eventualelor erori”, susțin parlamentarii.

Dublarea penalităților pentru debitori

„Când obligaţia nu este evaluabilă în bani, instanţa sesizată de creditor obligă pe debitor, prin încheiere executorie dată cu citarea părţilor, să plătească în favoarea creditorului o penalitate de la 200 lei la 2.000 lei, stabilită pe zi de întârziere, până la executarea obligaţiei prevăzute în titlul executoriu.

Încheierea poate fi atacată cu apel de creditor în cazul respingerii cererii sale. Apelul se judecă de urgenţă cu citarea părţilor”, mai prevede proiectul.

În prezent, penalitățile sunt stabilite de la 100 la 1.000 de lei.

Pentru a se aplica, proiectul legislativ trebuie adoptat de către Camera Deputaților, promulgat de președinte și publicat în Monitorul Oficial.