Noile măsuri fiscale, aprobate de Guvern. Proiectul ajunge la Parlament pentru procedura de angajare a răspunderii Executivului

Noile măsuri fiscale au fost aprobate, vineri, de Guvern. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că proiectul cu pachetul de măsuri fiscale va fi depus la Parlament, prin procedura de asumare a răspunderii Executivului.

”Ne propunem ca după ședința de guvern să depunem acest proiect la Parlament, iar cel mai târziu marți, data ședinței ECOFIN, să intrăm pe ultima parte a procedurii parlamentare de asumare a răspunderii, după preluarea amendamentelor și analizarea acestora în ședința de guvern care se va organiza la începutul săptămânii viitoare’, a spus premierul la începutul ședinței de guvern.

Pachetul de măsuri fiscale cuprinde, printre altele, creșterea TVA de la 19% la 21%. Vezi integral aici.

Asumarea răspunderii Guvernului este o procedură prevăzută de Constituție prin intermediul căreia Guvernul poate adopta un proiect de lege mai rapid, fără a fi dezbătut sau votat în Parlament. În termen de 3 zile de la asumarea răspunderii, opoziția poate depune moțiune de cenzură. Dacă moțiunea de cenzură este adoptată, Guvernul este demis și proiectul sau programul este considerat respins. Dacă nu, proiectul intră în vigoare, potrivit hotnews.ro.

Noile măsuri fiscale. Precizările Guvernului

Potrivit Guvernului, proiectul de lege reglementează unele măsuri fiscal-bugetare pentru stabilizarea finanțelor publice, prin limitarea cheltuielilor permanente, pe de o parte, și, pe de altă parte, prin creșterea veniturilor.

Obiective:

• reducerea țintei de deficit bugetar de la 9,3% și realinierea pe traiectoria de ajustare, în vederea respectării angajamentelor asumate în Planul Fiscal Bugetar pe 7 ani
• recâștigarea încrederii investitorilor și evitarea retrogradării din perspectiva ratingului de țară
• evitarea suspendării fondurilor europene și continuarea implementării proiectelor de infrastructură și de dezvoltare
• realizarea reformei fiscale în vederea evaluării pozitive de către Comisia Europeană și posibilitatea încasării banilor din Cererea de Plată numărul 4, suma reprezentând cel mai important aport la bugetul de stat, proiecția prevăzută fiind de 2.680 miliarde de Euro brut, respectiv 0.7% din PIB.

Pachetul de măsuri fiscal-bugetare cuprinde două componente:

• măsuri pentru creșterea veniturilor, cu un impact bugetar suplimentar estimat de 9,5 miliarde lei în 2025 (0,5% din PIB) și 35 miliarde lei în 2026 (1,71% din PIB)
• măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare și neintrarea în vigoare a unor cheltuieli suplimentare – guvernul estimează, în urma acestor măsuri, reducerea cheltuielilor bugetare cu 1,25 mld lei în 2025 (0,06%), respectiv 57,3 miliarde lei  în 2026 (2,82 % din PIB).

Proiectul de lege va fi transmis Parlamentului pentru începerea procedurii de angajare a răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, potrivit articolului 114 din Constituția României.

Noile măsuri fiscale: Consiliul Economic și Social, aviz nefavorabil

Măsurile fiscal-bugetare propuse recent conduc la scăderea puterii de cumpărare a tuturor cetățenilor și afectează stabilitatea sau predictibilitatea în societate. Acestea generează un impact social și economic negativ asupra întregii societăți, care va resimți efecte similare perioadei anilor 2010. Sunt opiniile exprimate de Consiliul Economic și Social, care a avizat nevaforabil, vineri, pachetul fiscal pregătit de Guvern.

”Măsurile impuse, respectiv creșterea TVA la alimente, servicii și medicamente, creșterea accizelor la carburant și a taxei de rovignetă, vor duce la creșterea prețurilor la alimentele de bază și medicamente. Împreună cu liberalizarea prețurilor la energia electrică și gaze, diminuarea veniturilor pentru o parte dintre salariați prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2025.

Toate acestea conduc la o scădere drastică a nivelului de trai într-un timp foarte scurt, fără o pregătire prealabilă a populației, mai ales a persoanelor și familiilor vulnerabile. Considerăm că măsurile de austeritate trebuiau abordate etapizat, pe o perioadă mai mare de timp”, precizează CES în avizul publicat vineri, potrivit Agerpres.

CES: proiectul, construit pe o logică fiscală regresivă

Potrivit documentului citat, ansamblul măsurilor propuse este dezechilibrat din punct de vedere social, lipsit de un mecanism de compensare pentru categoriile vulnerabile și construit pe o logică fiscală regresivă.

Măsura creșterii cotei de TVA de la 9% la 11% pentru mai multe categorii de produse esențiale va avea efect inflaționist asupra cheltuielilor gospodăriilor și va afecta accesul la bunuri esențiale mai ales în cazul categoriilor sociale vulnerabile, susține CES. De asemenea, măsura contravine recomandărilor europene privind protejarea categoriilor vulnerabile în perioade de ajustări fiscale, arată sursa citată.

CASS pentru pensii mai mari de 3000 de lei

Referitor la introducerea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru persoanele care realizează venituri din pensii peste 3.000 de lei, CES subliniază că, deși este introdus un plafon de protecție, măsura afectează pensionarii cu venituri medii, care nu beneficiază de alte forme de sprijin și au cheltuieli medicale recurente. Impactul este semnificativ în special pentru pensionarii din orașele mari, unde costul vieții este mai ridicat, iar în lipsa unor măsuri de compensare, această contribuție echivalează cu o reducere netă a pensiei, arată Consiliul Economic și Social.

Pe de altă parte, documentul atrage atenția că eliminarea din rândul persoanelor asigurate la sănătate fără plata contribuției a celor incluși în programele naționale de HIV/SIDA și de tuberculoză aduce un risc epidemiologic mult prea ridicat raportat la economiile bugetare.

În ceea ce privește creșterea TVA pentru produse culturale, măsura afectează accesul la cultură, educație și informare, în special pentru tineri și pentru persoanele din comunități cu resurse limitate, într-un context în care nivelul de educație civică și alfabetizare funcțională este deja problematic.

Cu privire la prevederea conform căreia ordonatorii de credite acorda lunar, pentru personalul încadrat ale cărui salarii lunare sunt de până la 6.000 lei net, o indemnizație de hrană de 347 lei lunar, CES consideră că reducerea pragului afectează personalul cu experiență, care depășește pragul de 6.000 lei net fără a avea venituri considerate ‘excesive’. ‘Această măsură poate genera demotivare și un risc crescut de migrație către sectorul privat sau extern’, avertizează CES.