Nou record meteo, la începutul anului 2024. A fost înregistrată cea mai călduroasă lună ianuarie din istoria măsurătorilor

Anul 2024 începe cu noi recorduri de temperaturi ridicate. A înregistrat deja cea mai călduroasă lună ianuarie din istoria măsurătorilor meteorologice.

Datele au fost comunicate, joi, de Serviciul Copernicus privind schimbările climatice (C3S) al Uniunii Europene, potrivit Reuters.

Temperaturile de luna trecută au depăşit precedentul cel mai călduros ianuarie, înregistrat în 2020, potrivit arhivelor CS3 care au început înregistrările în 1950. Continuă astfel cursa temperaturilor record alimentate de încălzirea global.

Acest nou record vine după desemnarea lui 2023 drept cel mai fierbinte an din istoria globală a înregistrărilor, începută în 1850.

Vezi și Cât mai ține vremea caldă: Temperaturi de plus 20 de grade în februarie. Precizările Elenei Mateescu, șefa ANM

De asemenea, este relevant în contextul schimbărilor climatice cauzate de activitatea umană, precum şi al fenomenului El Nino, care provoacă încălzirea apelor de suprafaţă din Oceanul Pacific şi determină creşterea temperaturilor.

Fiecare lună începând cu iunie 2023 a fost cea mai călduroasă din istoria înregistrărilor comparativ cu luna corespondentă din anii precedenţi.

”Nu este doar cea mai călduroasă lună ianuarie din istoria înregistrărilor, dar tocmai ce am trăit o perioadă de 12 luni cu temperaturi de peste 1,5 grade Celsius faţă de perioada de referinţă preindustrială”, a spus directoarea adjunctă a CS3, Samantha Burgess, potrivit Agerpres.

”Reducerea rapidă a emisiilor de gaze cu efect de seră este unica modalitate de a stopa creşterea temperaturilor”, a adăugat ea.

Vreme extrem de călduroasă în Spania

Spania a înregistrat cea mai călduroasă lună ianuarie de la începutul înregistrărilor, în 1961. Temperaturile medii de luna trecută au atins 8,4 grade Celsius, cu 0,4 grade Celsius peste recordul anterior, stabilit în 2016.

Anunțul a fost făcut miercuri de Ministerul Mediului din această ţară, transmite Reuters.

Temperatura din Spania continentală a depăşit, de asemenea, cu 2,4 grade Celsius media pentru luna respectivă din perioada 1991-2020.

Vremea neobişnuit de călduroasă din mijlocul iernii a atras oamenii pe plajele şi în cafenelele în aer liber din întreaga Spanie.

Cele mai afectate regiuni

Ministerul Mediului a precizat că vremea a fost „extrem de călduroasă” în sudul şi centrul Peninsulei Iberice, precum şi în Insulele Canare, subtropicale.

Vremea a fost „foarte călduroasă” în nord şi în Insulele Baleare din Marea Mediterană, şi „normală” pentru această perioadă doar în unele regiuni din nord-estul Văii Ebro.

În decembrie, temperaturile din Spania au doborât deja recorduri, în timp ce o masă de aer cald s-a abătut asupra ţării. Mercurul din termometre a fost la un pas de a atinge valoarea de 30 de grade Celsius în sud şi întârziind începutul sezonului de schi.

Vremea aridă şi însorită a exacerbat, de asemenea, o secetă prelungă din regiunile Catalonia şi Andaluzia.

Oamenii de ştiinţă au asociat temperaturile caniculare şi vremea secetoasă şi vântoasă care a afectat mai multe regiuni ale lumii, inclusiv sudul Europei, cu schimbările climatice.

Anul 2024 ar putea fi în top 5 cei mai călduroși ani

Oamenii de ştiinţă americani au spus că 2024 prezintă o probabilitate de unu la trei de a fi chiar mai călduros decât anul trecut şi o probabilitate de 99% de a se clasa în topul celor mai călduroşi cinci ani.

Fenomenul El Nino a început să se diminueze luna trecută, iar oamenii de ştiinţă au anunţat că s-ar putea transforma, în a doua parte a acestui an, în La Nina, un fenomen similar, caracterizat prin temperaturi scăzute ale apelor. Cu toate acestea, temperaturile medii globale ale apelor de suprafaţă întregistrate luna trecută au fost cele mai ridicate pentru o lună ianuarie de la debutul înregistrărilor meteorologice.

Demersuri pentru prevenirea încălzirii globale

Statele lumii au convenit prin Acordul de la Paris, semnat în 2015, să încerce să prevină o încălzire globală peste pragul de 1,5 grade Celsius în raport cu era preindustrială pentru a evita dezlănţuirea unor consecinţe mai severe şi ireversibile.

În ciuda depăşirii pragului de 1,5 grade Celsius pe o perioadă de 12 luni, omenirea nu a încălcat încă Acordul de la Paris, care se referă la o temperatura medie globală de-a lungul mai multor decenii.

Unii oameni de ştiinţă au spus că această ţintă nu mai poate fi atinsă în mod realist, dar au îndemnat guvernele să acţioneze mai rapid pentru a reduce emisiile de CO2 astfel încât să limiteze pe cât de mult posibil depăşirea obiectivului – şi apariţia unor fenomene mortale precum canicula, seceta şi creşterea nivelului mărilor, pe care aceasta le-ar provoca persoanelor şi ecosistemelor.