Noua lege a salarizării bugetarilor: ce conține și până când trebuie adoptată. Acord PSD, PNL, USR și UDMR

Noua lege a salarizării bugetarilor: PSD, PNL, USR și UDMR au semnat un acord politic prin care se angajează să adopte noua lege a salarizării în sectorul public până la finalul actualei sesiuni parlamentare, a anunțat vineri, 22 mai, Administrația Prezidențială. Acordul a fost obținut în urma unui proces de mediere desfășurat sub coordonarea Administrației Prezidențiale.

Noua lege a salarizării este unul dintre jaloanele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență, cu termen de îndeplinire la 1 iulie 2026.

De adoptarea reformei depinde accesarea unei sume de peste 700 de milioane de euro din PNRR, potrivit informațiilor transmise de autorități.

Acordul politic a fost semnat de Sorin Grindeanu, președintele PSD, Ilie Bolojan, președintele PNL, Dominic Fritz, președintele USR, și Kelemen Hunor, președintele UDMR.

Ministerul Muncii urmează să publice proiectul de lege și să organizeze consultări cu toate categoriile vizate.

Noua lege a salarizării bugetarilor se aplică integral din 2027

Potrivit Administrației Prezidențiale, noua lege a salarizării va intra integral în vigoare la 1 ianuarie 2027, fără aplicare eșalonată.

Documentul prevede și că legea nu va mai fi modificată ulterior prin intervenții speciale sau reglementări punctuale, potrivit Agerpres.

Unul dintre angajamentele principale este că niciun angajat din sectorul public nu va avea o scădere a venitului total ca efect al aplicării noii legi.

În același timp, acordul impune o limită bugetară: cheltuielile totale cu salariile din sectorul public în 2027 nu vor putea depăși cheltuielile din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei.

Administrația Prezidențială precizează că aplicarea legii nu trebuie să pună România în situația de a-și încălca obiectivele fiscale asumate pe termen scurt, mediu și lung.

De ce este importantă legea salarizării

Noua lege a salarizării este una dintre reformele importante din PNRR, dar și o măsură cu impact direct asupra bugetului de stat. Reforma ar urma să corecteze inechități din sistemul public, însă în limitele impuse de situația fiscală.

Premierul Ilie Bolojan declara recent că România are cheltuieli de personal în sectorul public de aproximativ 166 de miliarde de lei, echivalentul a 8,1% din PIB.

El a spus că noua lege trebuie corelată cu posibilitățile economiei și că, fără reduceri de personal acolo unde acestea se justifică, creșterile salariale pot avea doar o amplitudine mică.

Datele din buget indică o anvelopă salarială apropiată: Guvernul estima cheltuieli de personal de 168,3 miliarde de lei în 2026, respectiv 8,2% din PIB, față de 167,7 miliarde de lei în 2025, adică 8,8% din PIB.

Câți angajați sunt în sectorul public

În ianuarie 2026, în instituțiile și autoritățile publice din România erau ocupate 1.280.305 posturi, cu 1.510 mai multe față de luna precedentă, potrivit datelor Ministerului Finanțelor citate de Agerpres.

Comparativ cu ianuarie 2025, numărul posturilor ocupate era mai mic cu 32.203.

Cea mai mare parte a angajaților se afla în administrația publică centrală, unde erau ocupate 816.514 posturi, reprezentând peste 63% din total.

În acest segment, numărul posturilor a scăzut cu 25.750 față de ianuarie 2025.

Dintre posturile din administrația centrală, 601.747 erau în instituții finanțate integral de la bugetul de stat, cu 20.516 mai puține decât în ianuarie 2025.

În administrația publică locală erau 463.791 de persoane, în scădere cu 6.453 față de aceeași lună a anului anterior.

Ce urmează

Proiectul noii legi va fi publicat de Ministerul Muncii, iar apoi vor avea loc consultări cu instituțiile și categoriile profesionale vizate.

După această etapă, proiectul trebuie să intre în dezbaterea Parlamentului și să fie adoptat până la finalul actualei sesiuni parlamentare.

Miza este dublă: pe de o parte, România trebuie să îndeplinească jalonul PNRR până la 1 iulie 2026, iar pe de altă parte reforma trebuie să fie aplicabilă din 1 ianuarie 2027 fără să ducă la scăderi de venituri și fără să depășească plafonul bugetar stabilit în acordul politic.

Noua lege va fi unul dintre cele mai importante teste pentru partidele care au semnat acordul, pentru că trebuie să împace așteptările angajaților din sectorul public cu obligațiile fiscale și angajamentele asumate de România prin PNRR.