Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

OBICEIURI și TRADIȚII din luna februarie. Luna îndrăgostiților, ceremonii de pe vremea dacilor și superstiții

Publicat

Făurar, Fluierar sau Luna Lupilor, luna februarie, cunoscută și ca luna îndrăgostiților, va avea 28 de zile. Această perioadă este marcată, în tradiția populară, de o serie de momente care pregătesc lucrările agricole de primăvară și de sărbători ale iubirii.

În 2 februarie, creştinii sărbătoresc Întâmpinarea Domnului. Această zi mai este numită şi Stretenia, Filipii de iarnă, Martinii de iarnă sau Stretenia gheţii.

Stretenia este o zi rea, cu ceasuri rele; cine se naşte în această zi sau face nuntă, nu-i merge bine. Se mai spune că Stretenia este Ziua Babelor.

Ziua este numită şi Martinul mare; nu se lucrează pentru a păzi gospodăriile de lupi şi urşi. Cine mătură în casă îşi vede vitele bolnave de streche. Dacă la Stretenie e zi frumoasă, atunci până la Sfântul Gheorghe tot aşa va fi, iar dacă numai dimineaţa e frumoasă – adică dacă până soarele e sus pe cer, de-şi vede ursul umbra – atunci vremea va fi rea. În această zi nu e bine să tai cu foarfecele, căci e rău de gândaci.

Tot în februarie este și Dragobetele, ziua Îndrăgostiților. 24 februarie este ziua care marchează începutul anului agricol, momentul în care întreaga natură renaște, păsările își caută cuiburi și, după unele credințe populare, ursul iese din bârlog. Odată cu natura, reînvia și iubirea, iar Dragobetele era ziua în care întreaga suflare sărbătorea înnoirea firii și se pregătea pentru venirea primăverii.

Vezi și Tradiţii româneşti de DRAGOBETE. Ce ar trebui să faci, pe 24 februarie, ca să ai noroc în dragoste

Zeu al dragostei în Panteonul românesc, Dragobetele este identificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, și cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă, sinonim cu Năvalnic. Echivalentul românesc al sărbătorii Valentine’s Day sau Ziua Sfântului Valentin, sărbătoare a iubirii și dragostei, obiceiul Dragobetelui se păstrează încă viu în multe din satele românești.

Citește și MESAJE de DRAGOBETE 2021 • SMS-uri haioase și amuzante • Felicitări romantice, mesaje de dragoste pentru el sau ea de ziua îndrăgostiţilor la români • Mesaje sincere de iubire pentru îndrăgostiți • Mesaje romantice de iubire pentru ea sau el • SMS-uri, idei de felicitări și declarații de dragoste

Cunoscut și sub numele de Dragomir, Dragobetele este considerat, în credința populară românească, fiul Babei Dochia. Năvalnic și nestatornic, Dragobetele este închipuit ca un flăcău voinic, chipeș și iubăreț, ce sălășluiește mai mult prin păduri.

Preluat de la vechii daci, unde era perceput ca un zeu pețitor și ca un naș ce oficia în cer, la începutul primăverii, nunta tuturor animalelor, de-a lungul veacurilor, românii au transfigurat Dragobetele, acesta ajungând să fie considerat ”zânul dragostei”, zeitate ce îi ocrotește și le poartă noroc îndrăgostiților.
A devenit protectorul iubirii celor care se întâlnesc în ziua de Dragobete, iubire care ține tot anul, precum cea a păsărilor ce ”se logodesc” în această zi.

Se mai spune că tinerele necăsătorite trebuie să strângă „zapada zânelor”, adică rămășițele de zăpadă pe care le întâlnesc în cale și apoi să le topească. Apa obținută astfel ar fi magică şi, folosită pentru a se spălat pe faţă, le face pe fete mai cuceritoare.

Alte semnificații

Numele de “Făurar” este inspirat de fierari, adică “făurarii în fier”, care pregăteau fierul plugului pentru arat.

În Februarie, noaptea îngheaţă pământul, iar ziua se dezgheaţă, cu alternanţe mari de temperatură, ce aduc aminte şi de iarnă şi de primăvară.

În această perioadă, gospodarii încep pregătirile pentru muncile câmpului sau în livezi. Se spune că, dacă va cânta bufniţa, e semn de primăvară timpurie, iar dacă Faur este urât, luna Mai va fi frumoasă. Se mai spune că zăpada de Făurar întăreşte semănăturile.

Arezanul viilor se celebrează în fiecare an la 1 februarie, în ziua, când Anul Vechi Viticol moare şi renaşte Noul An Viticol şi coincide cu debutul ciclului vegetal al viţei-de-vie, la început de făurar. Este un ceremonial cu caracter bahic din lumea viticultorilor, datând din vremea tracilor, care are ca scop influenţarea recoltei strugurilor. În unele zone, i se spune simplu – Sfeştania viilor.

Obiceiul mai este numit și „Gurbanul viilor”. Bărbaţii obişnuiau să meargă în vii, să dezgroape sticle îngropate din toamnă, să facă foc, să mănânce şi să bea şi apoi să joace şi să sară peste foc. La asfinţit, oamenii se întorceau în sat cu făclii aprinse şi continuau petrecerile în familie.

În zilele noastre, se păstrează mare parte din acest ritual, dar în prezent, sărbătoarea are ca punct central sfeştania viilor. Viticultorii aduc preotul pentru a face sfeştanie, în vederea rodirii şi apărării de vătămători şi vreme rea. Aceasta vizează cei doi Ani Noi: Viticol şi Pomicol. Preotul slujeşte la capul viei, o sfinţeşte şi se roagă pentru belşugul viei şi al pomilor fructiferi, stropindu-le cu Aghiasmă Mică, împreunată cu Aghiasmă Mare, de la Bobotează.

De Arezanul viilor se organizează ospeţe la vie, pentru toţi sătenii şi pentru străini, se dau ofrande celor care nu fac parte din comunitate, pentru a îmbuna natura şi pentru ca viile să rodească în noul an.

Fiecare proprietar taie, de la viţa sa, câteva coarde din care îşi face cunună pe cap şi cingătoare la brâu, semnificând împlinirea unui transfer magic dinspre rodirea viei spre rodirea trupului. În unele zone, gospodarii aprind focuri la marginea plantaţiilor şi afumă via cu o cârpă aprinsă, pentru a o feri de pătrunderea forţelor malefice.

Un alt detaliu semnificativ îl reprezintă târcolirea viei sau înconjurarea ei. Este un ritual pentru invocarea belşugului, preluat şi în alte momente calendaristice importante de peste an. În unele zone, preotul înconjoară şi el via, stropind-o cu Aghiasmă.

O altă practică rituală este ”tratarea” coardei de viţă-de-vie. Gospodarul crestează coarda în patru locuri, în formă de cruce, o udă cu vin, pune sare, înfige o bucată de slănină şi una de pâine, pentru ca viţa să aibă de toate din această lume şi ca să-şi lase rodul spre îndestularea oamenilor. În unele zone, se pun, în vie sau lângă butucul viţei, diverse obiecte, gen amulete, care să alunge duhurile rele, cum ar fi căpăţâni de animale, sperietori de păsări, fire de lână roşie.

În alte zone, în ajunul acestei sărbători se mătură hornul, se ia funinginea, care se împreunează cu cea din ajunul Bobotezei şi de la Sfântul Vasile şi se presară prin vie. Apoi se botează via cu Aghiasma de la Bobotează.

Ritualurile practicate în această zi diferă de la o regiune la alta. În Banat şi în Transilvania, bărbaţii curăţă pomii, apoi îi stropesc cu apa luată în zori din izvoare şi sfinţită de preot. De pe dealurile cu vie se rostogoleşte, în scop purificator, o roată de foc. Sensul obiceiului este de a fertiliza via şi de a alunga duhurile nefaste, încercând, totodată, să îndepărteze iarna. În alte locuri, se păstrează obiceiul ”Scuturatului pomilor”, care constă în lovirea rituală a pomilor pentru a le stimula înmugurirea şi rodul. Pe alocuri, acelaşi ritual are o semnificaţie uşor diferită: bărbaţii lovesc pomii la rădăcină, mimând tăierea acestora, şi rostesc: ”Măi, pomule, face-i roade, că de nu, eu te tai”. Un copil de 7-8 ani, care simbolizează sufletul pomului, răspunde, ”Lasă-mă, iartă-mă, nu mă lovi, nu mă tăia, c-oi înflori şi-oi rodi, când vremea mi-a veni şi de noroc ţi-oi fi”.

În unele zone, gospodinele sfinţesc grâul şi porumbul care urmează a fi semănat în primăvară sau merg cu turte la muşuroiul furnicilor şi le spun: ”Cum vă dau eu de mâncare, aşa voi să nu-mi mâncaţi recolta!”.

Denumirea de ‘‘Trifănitul viilor”, sub care mai este cunoscută această sărbătoare populară, vine de la Sfântul Trifon. Pe 1 februarie, în calendarul creştin-ortodox este sărbătorită Înainteprăznuirea Întâmpinării Domnului şi este prăznuit Sfântul Mucenic Trifon.

Se spune că nu e bine să începi să munceşti fără să dai întâi de pomană, pe 1 februarie. Femeile obişnuiau să dea de pomană turte de mălai, la muşuroiul furnicilor, pentru ca lăcustele, gângăniile, cărăbuşii să nu le strice semănăturile.

Ziua de 1 Februarie mai este cunoscută şi Ursina, sunt respectate obiceiuri ca să nu mănânce ursul vitele din gospodărie.

 

Urmăriți Alba24.ro și pe Google News

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *







Dacă ți-a plăcut articolul:


ȘTIREA TA - trimite foto/video la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Publicitate

EVENIMENT

VREMEA de 1 Decembrie 2022 la Alba Iulia, în Apuseni, Șureanu și în alte zone din țară. Condiții meteo de Ziua Națională

Publicat

1 decembrie

Vremea de 1 Decembrie 2022 – Ziua Națională: În țară, joi, cerul va fi predominant noros, în majoritatea zonelor țării. Este posibil să plouă sau chiar să ningă, în a doua parte a zilei. Temperaturile maxime vor varia între -4 și 8 grade, în zonele joase.

La Alba Iulia, cerul va fi noros, cu temperaturi între 2 și 4/5 grade Celsius. Cel mai frig va fi dimineața, în jurul orei 7.00, înainte de răsărit (-2 grade Celsius). Este posibil să fie averse (ploi), spre seară. Soarele răsare la ora 7.47 și apune la ora 16.42.

Vezi și PROGRAM COMPLET 1 Decembrie 2022 la Alba Iulia. Evenimentele organizate de Ziua Națională în Capitala UNIRII

Vremea/ Prognoza meteo: Joi, 1 Decembrie

  • Alba Iulia: minime de 2 grade Celsius, maxime de 4 grade Celsius; noros; averse seara
  • Sebeș: minime de 1 grad Celsius, maxime de 4 grade Celsius; noros; averse seara
  • Șugag: minime de -1 grad Celsius, maxime de 2 grade Celsius; noros; averse seara
  • Oaşa: minime de -2 grade Celsius, maxime de 1 grad Celsius; noros; averse seara
  • Șureanu: minime de -2 grade Celsius, maxime de 1 grad Celsius; noros, șanse de ninsoare seara
  • Aiud: minime de 2 grade Celsius, maxime de 5 grade Celsius; predominant noros; averse seara
  • Blaj: minime de 2 grade Celsius, maxime de 5 grade Celsius; predominant noros; averse seara
  • Ocna Mureş: minime de 1 grad Celsius, maxime de 4 grade Celsius; predominant noros; averse seara
  • Zlatna: minime de 0 grade Celsius, maxime de 5 grade Celsius; noros; averse seara
  • Abrud: minime de -1 grad Celsius, maxime de 4 grade Celsius; noros; averse seara
  • Câmpeni: minime de -1 grad Celsius, maxime de 4 grade Celsius; noros; averse seara
  • Arieşeni: minime de -1 grad Celsius, maxime de 2 grade Celsius; noros; averse seara
  • Cugir: minime de 2 grade Celsius, maxime de 4 grade Celsius; noros; averse seara

Vremea/ Prognoza meteo: Joi, 1 Decembrie – în țară

  • București: minime de 1 grad Celsius, maxime de 2 grade Celsius; amestec ploaie/ninsoare
  • Sibiu: minime de 1 grad Celsius, maxime de 5 grade Celsius; noros; averse seara
  • Brașov: minime de 1 grad Celsius, maxime de 4 grade Celsius; perioade de ploaie
  • Cluj-Napoca: minime de 1 grad Celsius, maxime de 4 grade Celsius; predominant noros; averse seara
  • Oradea: minime de 2 grade Celsius, maxime de 8 grade Celsius; nori și soare; averse seara
  • Baia Mare: minime de 2 grade Celsius, maxime de 7 grade Celsius; nori și soare; noros seara
  • Târgu-Mureș: minime de 1 grad Celsius, maxime de 4 grade Celsius; predominant noros; averse seara
  • Timișoara: minime de 2 grade Celsius, maxime de 5 grade Celsius; noros; averse seara
  • Craiova: minime de 0 grade Celsius, maxime de 2 grade Celsius; ninsoare apoi ploaie
  • Iași: minime de -5 grade Celsius, maxime de -4 grade Celsius; frig, predominant noros; seara câțiva fulgi
  • Suceava: minime de -7 grade Celsius, maxime de -4 grade Celsius; frig, nebulozitate variabilă; seara câțiva fulgi
  • Bacău: minime de -4 grade Celsius, maxime de -3 grade Celsius; frig, predominant noros; seara câțiva fulgi
  • Constanța: minime de 5 grade Celsius, maxime de 7 grade Celsius; ploi scurte/burniță

sursă: accuweather.com

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Medicul Bogdan Popa, fost manager al Spitalului Aiud își lansează o carte de poezii. Poemele fericirii și schimbare de perspectivă

Publicat

Medicul Bogdan Popa, fost manager al spitalului din Aiud își lansează, în decembrie, primul volum de poezii. Intitulat ”Poemele fericirii”, volumul cuprinde versuri despre dragoste, zbor și speranță.

Despre cum a ajuns să scrie poezie, la prima vedere o pasiune mai puțin obișnuită pentru un medic, ce l-a determinat să aleagă exprimarea în versuri și semnificația volumului, l-am întrebat chiar pe autor.

Medicul Bogdan Popa a fost managerul Spitalului Municipal Aiud în perioada 2017 – iulie 2022. Spune că experiența de la unitatea medicală, în special cea din perioada pandemiei, l-a adus în fața unor situații unice, situații care i-au adus o schimbare de perspectivă.

Primul volum de poezie: ”Am simțit nevoia să  descriu ceea ce am trăit”

”Este primul volum de poezie pe care l-am scris. Mai sunt autorul unui capitol dintr-o carte de specialitate, de ecografie cardiacă, în urmă cu câțiva ani. În facultate am scris un eseu, am ținut un jurnal, dar am scris mai mult pentru mine.

Ceva s-a schimbat în timpul pandemiei, nu știu exact de ce atunci, dar atunci am trăit niște evenimente destul de intense, plus experiența din terapie intensivă, într-un fel pe care nu-l pot explica sută la sută. Am simțit nevoia să descriu ceea ce am trăit, și ca evenimente exterioare, și ca senzații, trăiri.

Am mai scris poezie, nepublicată, prima dată în anul VI de facultate. Am visat într-o noapte că am scris o poezie, m-am trezit dimineața nu-mi mai aduceam aminte nimic. După câteva luni, am scris prima poezie și apoi, sporadic, altele. Niciodată până acum nu am avut intenția sau material pentru a realiza un volum”, ne-a spus Bogdan Popa.

Pasiunea de a scrie: o sete care se autoalimentează

Autorul explică cum și-a conștientizat pasiunea de a scrie, ce înseamnă și de ce a ales să-și lanseze primul volum de poezie.

”Este o pasiune, talent nu știu dacă este. Am mai scris pe Facebook anumite articole și am văzut o reacție de interes și încurajări din partea celor care au citit.

Odată ce încep să scriu, fie că vorbim de proză sau poezie, timpul pentru mine trece altfel, mult mai repede. Apare ca o sete care se autoalimentează. Se întâmplă uneori să scriu ore în șir, fără să simt senzația de oboseală. Din ce am văzut, ce am citit și din experiența altora, este un fel de indicator că acea activitate este o pasiune”, spune Bogdan Popa.

Acesta explică cum, prin poezie, a reușit să diminueze din stresul vieții cotidiene, mai ales cel din perioada pandemiei.

”Este poezie autentică, personală, sunt senzații trăite, prin versuri am încercat să ilustrez în modul cel mai simplu posibil și cel mai fidel, emoțiile. Este vorba mai ales de perioada pandemică. E vorba de poezii cu temă ce se referă la dragoste, iubire, zbor, speranță.

Cred că suntem într-o fază – noi toți, eu pot să vorbesc în primul rând despre mine – în care multiple aspecte sociale, politice, sanitare, tot ce înseamnă viața socială determină un stres major. Cred că avem cu toții nevoie de o zonă de confort, de o pasiune, sigur pentru fiecare dintre noi aceasta poate să fie alta, dar eu am găsit-o în alesul cuvintelor și în creionarea acestora în poezii”, mărturisește Bogdan Popa.

Poemele Fericirii

Autorul spune că a ales titlul volumului, ”Poemele fericirii”, inspirat din opera unor poeți sau scriitori consacrați, ale căror creații le-a simțit mai aproape de suflet.

”Unul dintre motivele pentru care am ales titlul volumului <Poemele Fericirii> este faptul că îmi place foarte mult poezia lui Lucian Blaga, mai ales primele volume de poezie. <Poemele luminii> le-am simțit foarte cristaline și aproape de sufletul meu.

Pe de altă parte, este influența, fascinația chiar, de a citi Nicolae Steinhardt, autorul celebrei cărți <Jurnalul Fericirii>.

Titlul în sine cumva încearcă să reflecte interesul spre acești autori și o oglindire a unor trăiri personale, pe care eu le-aș încadra în zona de fericire”, a spus Bogdan Popa.

Acesta menționează sprijinul ”concret și foarte structurat”, în demersul său privind lansarea cărții, oferit de Ștefan Balog și Ioan Hădărig, de la Fundația Inter-Art.

”Un suport concret și foarte structurat am primit de la Ștefan Balog, care s-a ocupat, împreună cu editura, de realizarea efectivă a cărții. Prefața este scrisă de către Ioan Hădărig din Aiud, care are multe volume de poezie, un poet veritabil și un om de cultură.

Este prima dată când lansez un volum, sper să nu fie și ultima”, mai spune autorul.

Evenimentul de lansare a volumului de poezii ”Poemele Fericirii” are loc în 16 decembrie, de la ora 17.00, la Restaurantul ”La Conac” din Alba Iulia. Prezintă poetul Ioan Hădărig.

În lucru: o carte despre experiența de cinci ani la conducerea spitalului din Aiud

Bogdan Popa intenționează să continue să scrie și să publice. Acum lucrează la o altă carte, despre experiența avută la spitalul din Aiud.

”Am în lucru o carte, care este despre experiența pe care am trăit-o la spitalul din Aiud și în special în perioada pandemică. Au fost lucruri deosebite care s-au întâmplat, care ne-au scos pe toți din zona de confort, care ne-au obligat să trecem prin situații unice, chiar și pentru cei care lucrau în sistemul sanitar de mai multă vreme.

Va fi o carte legată de experiența avută la conducerea spitalului, cei cinci ani în care am activat la conducerea unității din Aiud”, a spus Popa.

Cartea va fi publicată, cel mai probabil la sfârșitul anului 2023 sau în primăvara anului 2024.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Vasile Șușca, tezaur viu UNESCO la Alba Iulia: Meșterul popular care ține în viață o tradiție veche de mii de ani

Publicat

De peste 20 de ani meșterul popular Vasile Șușca confecționează măști tradiționale românești. Este din Maramureș și a primit titlul onorifc de tezaur uman viu, o inițiativă UNESCO prin care se oferă recunoștință celor ce duc tradiția la nivel de artă. 

L-am găsit la Alba Iulia, la standurile amenajate în parcarea Casei de Cultură a Studenților, cu ocazia Zilei de 1 Decembrie 2022. La micul său stand are expuse măștile care l-au făcut cunoscut în România, dar și peste hotare.

Pentru câteva minute am vorbit cu meșterul popular despre ceea ce înseamnă măștile sale, dar mai ales ce semnificație au ele.

Măștile cu care a venit la Alba Iulia sunt cele tradiționale din Maramureș, mai exact din satul său natal Săcel. Sunt măști care se folosesc la ceea ce meșterul numește un ”teatru popular rimat”.

Un teatru care îmbină spectacolul, cu misticismul si tradiția populară. Fiecare mască primește un botez, un botez al celui care o poartă, acela este și cel care îi oferă măștii personalitate.

În trecut măștile se foloseau la mai multe sărbători, sau datini, dar cu trecerea timpului aproape toate au dispărut.

Însă unele au mai rămas, iar meșterii populari încearcă să le țină în viață prin ceea ce ei realizează. Una dintre tradițiile care încă mai sunt vii, este ”Viflaim-ul”, un teatru popular în versuri care se joacă pe ulițele satului, în perioada Crăciunului și unde se folosesc măștile tradiționale.

CITEȘTE ȘI: PROGRAM COMPLET 1 Decembrie 2022 la Alba Iulia. Evenimentele organizate de Ziua Națională în Capitala UNIRII

Măștile pe care Vasile Șușca le face sunt numai din produse naturale, din blană de oaie sau de capră, coarne de berbec. Măștile tradiționale care ies din mâna meșterului din Maramureș pot fi văzute și chiar cumpărate la Alba Iulia în cele două zile dedicate producătorilor locali, cu ocazia Zilei Naționale a României de la Alba Iulia.

 

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

BLAJ, 1 Decembrie: Te Deum în Catedrala Arhiepiscopală Majoră „Sfânta Treime”, de Ziua Națională a României

Publicat

1 Decembrie, Ziua Națională, Blaj: Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică marchează Ziua Națională a României prin celebrarea unui Te Deum solemn în Catedrala Arhiepiscopală Majoră „Sfânta Treime” din Blaj.

Evenimentul va avea loc joi, 1 decembrie 2022, de la ora 13.00 și va fi transmis în direct de TVR 3 și de canalul Youtube Radio Blaj TV.

Imediat după Te Deum-ul din Catedrala Blajului, TVR 3 va difuza Mesajul Preafericitului Cardinal Lucian Mureșan, Întâistătătorul Bisericii Române Unite cu Roma, cu ocazia Zilei Naționale a României.

De asemenea, postul public de televiziune va difuza, pe același canal, un documentar dedicat Cardinalului Iuliu Hossu, cu imagini de arhivă și vocea Episcopului Martir, în cadrul căruia vor vorbi scriitoarea Ana Blandiana, profesorul universitar doctor Ion Buzași și elevul blăjean Bogdan Barta.

La 1 decembrie se sărbătoresc 104 ani de la Marea Unire de la Alba Iulia, Fericitul Episcop Martir greco-catolic Iuliu Hossu fiind cel care a citit Declarația de Unire în acel moment istoric.

Vezi și PROGRAM COMPLET 1 Decembrie 2022 la Alba Iulia. Evenimentele organizate de Ziua Națională în Capitala UNIRII

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate


Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax