Pensie pe caz de boală în 2024. Condiții și acte necesare pentru întocmirea dosarului

Pensie pe caz de boală 2024. Cei mai mulți dintre români se pensionează în momentul în care ating vârsta necesară. Există însă și cazuri în care anumite persoane se văd nevoite să se pensioneze pe caz de boală. Pensionarea pe caz de boală se face în baza unor condiții, fiind necesare anumite documente pentru întocmirea dosarului.

Potrivit Legii 360/2023, pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care au realizat stagii de cotizare contributive în sistemul public de pensii, care nu au împlinit vârsta standard de pensionare și care au capacitatea de muncă diminuată din cauza:

• accidentelor de muncă și bolilor profesionale, constatate conform legii;
• altor boli și accidente care nu au legătură cu munca.

La stabilirea stagiului de cotizare contributiv realizat necesar acordării pensiei de invaliditate nu se iau în considerare perioadele în care persoana a avut calitatea de asigurat în baza unui contract de asigurare încheiat, începând cu data de 1 ianuarie 2018.

Au dreptul la pensie de invaliditate și elevii, ucenicii și studenții care au capacitatea de muncă diminuată din cauza accidentelor de muncă și bolilor profesionale survenite în timpul și din cauza practicii profesionale.

De asemenea, au dreptul la pensie de invaliditate angajații români care prestează muncă în străinătate din dispoziția angajatorilor români, în condițiile legii și ale regulamentelor europene sau acordurilor bilaterale privind coordonarea sistemelor de securitate socială, după caz, dacă au înregistrat un accident de muncă și dețin un document emis conform regulamentelor europene de coordonare a sistemelor de securitate socială nr. 883/2004 și nr. 987/2009 care să ateste faptul că fac obiectul legislației de securitate socială din România, respectiv documentul portabil A1.

Pensie pe caz de boală 2024: cine beneficiază

Lista celor care pot solicita pensionarea pe caz de boală este publicată pe site-ul Casei Naționale de Pensii, după cum urmează:

• persoanele care și-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza unei boli obişnuite sau a unor accidente care nu au legătură cu munca;
• persoanele care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, neoplaziilor, schizofreniei şi SIDA (indiferent de stagiul de cotizare realizat);
• persoanele care au satisfăcut serviciul militar ca militari în termen sau militari cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat(indiferent de stagiul de cotizare realizat);
• elevii, ucenicii şi studenţii care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, ca urmare a accidentelor de muncă sau bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza practicii profesionale(indiferent de stagiul de cotizare realizat);
• persoanele care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă şi marii mutilaţi, ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 ori în legătură cu evenimentele revoluţionare din decembrie 1989, care erau cuprinse într-un sistem de asigurări sociale anterior datei ivirii invalidităţii din această cauză, acestea având dreptul la pensie de invaliditate în aceleaşi condiţii în care se acordă pensia de invaliditate persoanelor care au suferit accidente de muncă.

Pensie pe caz de boală 2024: acte necesare pentru dosarul de pensionare

Pentru a se înscrie la pensia de invaliditate, cetățenii trebuie să completeze o cerere-tip, urmând ca aceasta să fie însoțită de următoarele documente, după caz:

• carnetul de muncă (original şi copie);
• carnetul de muncă pentru membrii CAP (original și copie);
• carnetul de asigurări sociale pentru agricultori (original și copie);
• alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă realizată;
• actele de stare civilă: buletin de identitate sau carte de identitate, certificat de naştere şi de căsătorie, (original şi copie);
• livretul militar (original şi copie);
• diploma de absolvire a învăţământului universitar (original şi copie) şi adeverinţa eliberată de instituţia de învăţământ superior din care să rezulte durata normală, perioada efectuării studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi;
• dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate în cadrul unor instituţii de învăţământ universitar din străinătate;
• adeverinţă privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă, în original;
• adeverinţă privind încadrarea activităţii în fostele grupe I şi/sau II de muncă, în condiţii deosebite și speciale, în original, dacă este cazul;
• procura specială pentru mandatar (original și copie);
• acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, şi/sau al Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din Decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
• alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie (de ex. Certificatul de încadrare în grad de handicap);
• decizia medicală asupra capacităţii de muncă (original);
• adeverinţa din care să rezulte data încetării plăţii indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă/copia ultimului certificat de concediu medical sau, după caz, adeverinţă din care să rezulte data încetării calităţii de asigurat (original);
• copie a formularului pentru înregistrarea accidentului de muncă (FIAM) sau copie a fişei de declarare a cazului de boală profesională BP2 pentru accident de muncă, respectiv boală profesională, unde este cazul.

Potrivit prevederilor Legii nr.9/2023, a fost eliminată obligativitatea prezentării/depunerii de către beneficiari a copiilor documentelor prevazute de legislația din domeniul de activitate al caselor teritoriale de pensii, fotocopierea gratuită a documentelor originale  fiind asigurată de instituțiile în cauză.

Care sunt gradele de invaliditate

În raport cu gradul de reducere a capacităţii de muncă, invaliditatea este:

• de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii de autoîngrijire;
• de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu păstrarea capacităţii de autoîngrijire;
• de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională, corespunzătoare a cel mult jumătate din timpul normal de muncă.

Încadrarea în grad de invaliditate

„Evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face, la cerere, până la data împlinirii vârstei standard de pensionare prevăzută de lege, de către medicul specializat în expertiza medicală a capacităţii de muncă din cadrul CNPP, denumit în continuare medic expert al asigurărilor sociale.

Pentru evaluarea capacităţii de muncă, cererea şi documentele medicale ale solicitantului se depun la cabinetul de expertiză medicală a capacităţii de muncă din cadrul casei teritoriale de pensii competente, în funcţie de domiciliul solicitantului”, se mai precizează pe site-ul Casei Naționale de Pensii Publice.

Revizuirea medicală

Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale, periodic, în funcţie de afecţiune, la intervale cuprinse între un an şi 3 ani, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de medicul expert al asigurărilor sociale.

După fiecare revizuire medicală, medicul expert al asigurărilor sociale emite o nouă decizie medicală asupra capacităţii de muncă, prin care se stabileşte, după caz:

• menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;
• încadrarea în alt grad de invaliditate;
• redobândirea capacităţii de muncă.

Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, emisă în urma revizuirii medicale.

Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală atrage suspendarea plăţii pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală sau, după caz, încetarea plăţii pensiei, în condiţiile legii.

Revizuirea medicală se poate efectua şi la cererea pensionarilor, dacă starea sănătăţii lor s-a îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat.

Nu mai sunt supuşi revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate care:

• prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de muncă;
• au împlinit vârstele standard de pensionare prevăzute de lege;
• au vârsta mai mică cu până la 5 ani faţă de vârsta standard de pensionare şi au realizat stagiile complete de cotizare, prevăzute de lege.

Mai multe informații privind procedura de acordare a pensiei de invaliditate pot fi găsite pe site-ul Casei Naționale de Pensii Publice.