Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

PERSEIDELE 2020: ”Ploaie de stele” pe cerul României. Fenomen astronomic spectaculos, în noaptea de 12 spre 13 august


Publicat

Perseidele sau stelele căzătoare vor putea fi observate în noaptea de 12 spre 13 august, pe cerul României, într-un spectacol ceresc uimitor. Maximul curentului va putea fi admirat cu ochiul liber, începând cu ora 22.00. Perioada de activitate a acestora este între 17 iulie şi 26 august, dar maximul va fi în această noapte.

Curentul de meteori Perseide va înregistra un maxim în noaptea de 11 spre 12 august. Maximul curentului va putea fi observat începând cu ora 22.00. Și în noaptea de 12 spre 13 august vor fi vizibile la un nivel maxim.

Astronomii de la Observatorul „Vasile Urseanu” explică cum se formează acest fenomen și când este cea mai bună perioadă de observare.

Potrivit specialiştilor, cea mai buna perioadă de observare este după miezul nopţii până dimineaţa. Orice meteor al cărui traiectorie inversă ajunge în constelaţia Cassiopeia (între Cassiopeia şi Perseu) este o „perseidă”.

În luna august, în  zilele de 11, 12 sau 13 se produce maximul curentului Perseide. Este cel mai celebru curent de meteori, pentru că perioada în care pot fi văzute se suprapune cu concediile și cei mai mulți oameni pot sta până târziu să privească cerul. Acest curent produce între 50 şi 80 de meteori pe oră, existând şi ani când activitatea este mai numeroasă.

Perseide- de unde vine denumirea

În mitologia greacă, Perseu era fiul Danaei și al lui Zeus, care pentru a ajunge la aceasta, a luat forma unei ploi de aur. Momentul de glorie a lui Perseu a fost cel în care a înfruntat cu mult curaj și dibăcie Gorgonele.

Pus în dificultate de faptul că privirea Meduzei poate transforma pe oricine în stană de piatră, acesta s-a folosit de scutul primit de la Atena. Privind reflexia gorgonei în scut, Perseu a reușit să-i taie capul, ieșind învingător din această aventură primejdioasă.

De fapt legătura cu figura mitologică este întâmplătoare pentru că meteorii au primit numele de la constelația Perseu, din dreptul căreia își fac apariția. Dar între constelație și acest curent de meteori nu este nicio legătură.

Pentru Perseide perioada de activitate este între 17 iulie și 24 august. În această perioadă se pot observa, pe lângă meteorii ce nu aparțin unui curent (sporadici), și meteori ce par că vin din constelația Perseus.

 Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” explică fenomenul astfel: „Fenomenul de stea căzătoare este arhicunoscut. Dâra luminoasă de pe cer este lasată de o particulă sub 1 mm diametru care aprinde aerul când intră în atmosfera Pământului.

Pentru o fracțiune de secundă vedem acest fenomen, denumit de astronomi meteor.

Particula de praf cosmic care arde în atmosferă se numește meteoroid, iar pietroiul care uneori cade pe Pământ se numește meteorit. Toate aceste particule de praf vin de la cometa 109P/Swift-Tuttle, care, când trece pe lângă Soare, sublimează şi praful cosmic prins în nucleul îngheţat este eliberat în spaţiu”.

Perseidele – Cât trebuie privit cerul și cum se pot vedea

Pentru a vedea meteori nu aveți nevoie de un instrument astronomic. Vă trebuie ceva pe care să stați întins, un sac de dormit sau un șezlong. Vă mai trebuie îmbrăcăminte groasă pentru că noptile de august sunt destul de răcoroase. Pentru a vedea cât mai mulți meteori, este nevoie să priviți cerul măcar o oră. Cu cât observați mai mult cu atât vedeți mai mulți meteori. Desigur, uneori este binevenită o pauză scurtă pentru dezmorțire”, scriu specialiștii de la Observatorul astronomic ”Vasile Urseanu” .

Urmărind bolta cerească veți vedea stelele și Calea Lactee. Uneori o dâra luminoaăa, ce va dura mai puțin de o secundă, se va vedea printre stele. În vechime părea că una din stelele de pe cer a căzut, de aici venind numele de „stea căzătoare”.

Desigur că stelele nu au cum să cadă, de fapt ați observat o particulă foarte mică, sub 1 mm diametru, care a intrat în atmosfera Pământului și la frecarea cu aerul a făcut ca acesta să emită lumină (ionizare).

Aceiași specialiști explică faptul că în timpul unei ploi de stele se pot observa câteva mii de meteori pe oră, acestea fiind foarte rare, în vreme ce Perseidele permit celor din zonele cu cer curat să vadă maxim 100 de meteori pe oră.

Din orașe se vor vedea 10-20 de meteori pe oră.

Fenomene astronomice vizibile în anul 2020

13 august – Planeta Venus la elongaţie vestică maximă (dimineaţa)

11 septembrie – Planeta Neptun la opoziţie (vizibilă toată noaptea); Pământul se află în cel mai apropiat punct faţă de Nepun, a opta planetă de la Soare va putea fi vizibilă pe cer

23 septembrie – Echinocţiul de toamnă; începutul toamnei astronomice. Din această zi, durata zilelor va continua să scadă, iar cea a nopţilor să crească, până la solstiţiul de iarnă.

13 octombrie – Planeta Marte la opoziţie (vizibilă toată noaptea); Marte va străluci de 7 ori mai puternic decât Saturn şi de 17 ori mai puternic decât steaua Antares, fiind vizibilă de pe Terra toată noaptea

21 – 22 octombrie – Maximul curentului de meteori Orionidele (ZHR = 20); Terra trece prin marginea exterioară a norului de particule din coada cometei 1/P Halley.

31 octombrie – Planeta Uranus la opoziţie (vizibilă toată noaptea) și Luna albastră. Uranus se află cel mai aproape de Pământ, fiind luminată de către Soare. Planeta albastru – verzui va fi mai luminoasă decât în orice altă perioadă a anului. Termenul de „Lună albastră” este folosit atunci când avem două luni pline în decursul aceleeaşi luni

17 – 18 noiembrie – Maximul curentului de meteori Leonidele (ZHR = 15); Pământul trece prin traiectoria prafului cosmic lăsat în urmă de cometa Tempel-Tuttle; meteorii vor cădea cu viteză de 71 km/s

13 – 14 decembrie – Maximul curentului de meteori Geminidele (ZHR = 120); provin din asteroidul 3200 Phaeton

21 decembrie – Solstiţiul de iarnă, ora 12.02; începutul iernii astronomice

21 decembrie – Planetele Jupiter şi Saturn în conjuncţie (seara); Evenimentul nu a mai avut loc din anul 2000; cele două planete luminoase vor apărea la un arc de numai 7 minute una de cealaltă, pe cerul nopţii, vor părea o planetă dublă luminoasă.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EDUCAȚIE

LISTA: Bursele școlarilor, un moft pentru primarii din Alba. Jumătate din UAT-urile din județ nu au acordat burse pentru elevi

Publicat

Zeci de localități din Alba, municipii, orașe și mai ales comune nu au acordat, în anul școlar 2019-2020, burse elevilor. Este concluzia unui raport întocmit de Societatea Academică din România și Avocatul Poporului cu sprjinul prefecților din toate județele.

Investigația a avut ca obiect verificarea acordării de burse sociale, burse de performanță, burse de merit sau burse școlare în toate unitățile administrativ teritoriale, iar concluziile sunt cuprinse într-un raport care poate fi consultat  AICI

Obiectul raportului a fost publicat pe siteul Societății Academice Române și a avut ca scop verificarea respectării dreptului la burse școlare al elevilor de către autoritățile publice locale din România în anul școlar 2019-2020, având la bază date din 3182 de unități și subdiviziuni administrativ-teritoriale în sarcina cărora există obligația de a acorda burse școlare pentru elevi, obținute cu sprijinul celor 42 de instituții ale prefectului.

Județul Alba se află în prima parte a clasamentului pe locurile 9-12 în funcție de categoria cercetată.

Mai multe localități din județ acordă burse elevilor,  ponderea fiind bursele sociale și burse de performanță. Bursele școlare, însă lipsesc în majoritatea bugetelor din UAT-uri.

Mai bine de jumătate din UAT-uri din Alba, nu acordă niciun fel de bursă.

Printre localitățile în care primarii nu consideră o prioritate acordarea de burse școlare elevilor se află zeci de comune din județul Alba dar și câteva municipii și orașe. Mai jos lista:

Obiectul raportului a fost reprezentat de situația respectării dreptului la burse școlare al elevilor de către autoritățile publice locale din România în anul școlar 2019-2020, având la bază date din 3182 de unități și subdiviziuni administrativ-teritoriale în sarcina cărora există obligația de a acorda burse școlare pentru elevi, obținute cu sprijinul celor 42 de instituții ale prefectului.

Instrumentul burselor școlare a fost introdus în legislația românească cu scopul de a instituționaliza un mijloc de sprijinire a elevilor cu rezultate școlare bune sau cu performanțe deosebite, precum și pe cei aflați în categorii de risc, în vederea păstrării acestora în sistemul de educație și a prevenirii abandonului școlar.

În ambele situații, acordarea burselor școlare reprezintă în fapt o modalitate concretă prin care statul român își exercită funcția socială, consacrată de art. 1 alin. (3) din Constituție, iar ignorarea de către autoritățile publice locale a acestui drept al elevilor poate constitui în practică o adevărată piedică în calea exercitării efective a dreptului fundamental la învățătură.

Conform art. 82 din Legea educației naționale nr. 1/2011, consiliile locale au obligația ca anual să adopte o hotărâre prin care stabilesc cuantumul și numărul burselor de performanță, merit, studiu și ajutor social pentru elevi, cu respectarea criteriilor de acordare stabilite prin ordin de ministru, iar conform art. 105 alin. (2), lit. d) au obligația să prevadă în bugetul local fondurile necesare pentru acordarea burselor școlare

Rolul burselor școlare este, deopotrivă, atât să recunoască și să premieze performanța școlară și rezultatele bune la învățătură, cât și să sprijine accesul la educație al elevilor din medii sociale defavorizate, misiune cu atât mai importantă în contextul în care la ora actuală 32% din cetățenii României cu vârste între 0 și 17 ani trăiesc sub limita pragului de sărăcie (INS, 2018 – SAR102B, rata sărăciei relative), iar 38,1% din aceeași grupă de vârstă se află în risc de sărăcie sau excluziune socială – AROPE (INS, 2018 – SAR111B, rata riscului de sărăcie sau excluziune socială). Totodată, 15,3% din tinerii români între 18 și 26 de ani au părăsit timpuriu școala, neavând finalizate mai mult de opt clase (Eurostat, 2020).

Rezultatele cercetării realizate de Societatea Academică din România și Avocatul Poporului arată faptul că:

  • Din 3182 de autorități publice locale, doar 180 (5,66%) acordă integral burse școlare pentru elevi, cu respectarea cadrului legal în vigoare. Astfel, în 3002 unități administrativ-teritoriale dreptul la burse școlare este încălcat, acestea fiind neacordate sau acordate parțial;
  • Doar un număr de 1043 de localități (32,78%) acordă cel puțin un tip de bursă școlară. Observăm astfel că mai mult de 2 din 3 autorități publice locale din România nu manifestă intenția de a acorda niciun tip de bursă școlară, privând elevii înmatriculați în școlile de pe raza a 2139 (67,22%) de unități administrativ-teritoriale de toate tipurile de burse școlare pe care legea le prevede. Subliniem faptul că dintre cele 1043 de unități administrativ-teritoriale care acordă cel puțin un tip de bursă școlară, un număr de 863 (27,12% din totalul celor cărora le incumbă obligația) acordă burse exclusiv parțial, fapt ce reprezintă tot o încălcare a dispozițiilor legale în vigoare. 
  • Dintre cele patru tipuri de burse școlare, bursa de ajutor social se acordă de către 948 de autorități publice locale din 3182 (29,79%), bursa de merit de către un număr de 551 (17,32%), cea de studiu de către 266 (8,36%), iar cea de performanță de doar 163 de autorități publice locale (5,12%).

Având în vedere situația existentă, Societatea Academică din România și Instituția Avocatului Poporului au formulat următoarele propuneri și recomandări:

  1. Autoritățile publice locale care nu acordă burse școlare să procedeze de îndată la adoptarea unei hotărâri de consiliu local pentru aprobarea cuantumului și numărului burselor școlare pentru elevi, cu respectarea criteriilor generale de acordare prevăzute de OMECTS nr. 5576/2011;
  2. Autoritățile publice locale care nu au prevăzut credite bugetare în bugetul pe anul 2020 în vederea acordării burselor școlare să procedeze de îndată la rectificare bugetului local în sensul respectării obligației prevăzute de art. 105 alin. (2), lit. d) din Legea educației naționale nr. 1/2011;
  3. Inspectoratele școlare județene, servicii publice deconcentrate ale Ministerului Educației și Cercetării, să solicite autorităților publice locale, în temeiul art. 95 alin. (1), lit. b) și g) din Legea educației naționale nr. 1/2011, respectarea obligației legale de a acorda burse școlare, precum și să monitorizeze gradul de acordare a burselor școlare la nivel județean;
  4. Prefecții, în virtutea rolului de reprezentanți ai Guvernului în teritoriu și în temeiul atribuției exprese prevăzute de art. 253 lit. a) din Codul administrativ, să monitorizeze respectarea de către autoritățile publice locale a obligației de a acorda burse școlare, punându-le acestora în vedere să se conformeze prevederilor legale;
  5. Ministerul Educației și Cercetării, în calitate de organ de specialitate al administrației publice cu rol de coordonare în domeniul educației și în temeiul atribuțiilor prevăzute de art. 94, alin. (2), lit. a), h) și l) din Legea educației naționale nr. 1/2011 și a funcției prevăzute de art. 4, alin. (1), lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 24/2020 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației și Cercetării, să solicite inspectoratelor școlare județene monitorizarea situației respectării obligației unităților administrativ-teritoriale de a acorda burse școlare și pe baza datelor obținute să realizeze rapoarte anuale privind respectarea dreptului la burse școlare al elevilor;
  6. Guvernul, în calitate de autoritate publică centrală învestită cu rolul constituțional de a organiza executarea legii și de a executa în concret legea, să adopte o hotărâre privind stabilirea cuantumului minim al burselor școlare, conform art. 84, alin. (1^1) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cuantumuri care să fie în valoare de cel puțin: 134,6 lei (10% din salariul minim net pe economie) – bursa de merit; 269,2 lei (20% din salariul minim net pe economie) – bursa de performanță; 336,5 lei (25% din salariul minim net pe economie) – bursa de studiu; 403,8 lei (30% din salariul minim net pe economie) – bursa de ajutor social;
  7. Guvernul, în vederea respectării principiului autonomiei locale, consacrat de art. 121 alin. (1) din Constituție, precum și a dispozițiilor prevăzute de art. 138 alin. (5) din Constituție și de art. 14 alin. (5) și (6) din Legea finanțelor publice locale nr. 273/2006, să aloce din bugetul de stat fondurile necesare în vederea asigurării plății burselor școlare la cuantumurile minime mai sus menționate prin finanțarea complementară, conform art. 105 din Legea educației naționale nr. 1/2011.

Sursa: SAR/ România curată

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Cum lucrează ”meșterul Manolis” pe autostrada Sebeș-Turda. Lucrări neprotejate la timp, demolate de constructor

Publicat

Asociaţia Pro Infrastructură a transmis pe contul de Facebook că pe lotul 2 al Autostrăzii Seberş-Turda, ”meşterul Manolis demolează lucrări executate în ultimii ani ce nu au fost protejate la timp”.

Reprezentanţii Asociației afirmă că acest tronson a devenit „o veritabilă ruşine naţională”.

„Pe Sebeş-Turda, lotul 2, meşterul Manolis demolează lucrări executate în ultimii ani ce nu au fost protejate la timp. Aşa cum am spus în repetate rânduri în ultimele luni, haosul generalizat de pe şantier, mobilizarea necorespunzătoare şi managementul dezastruos al grecilor de la Aktor a transformat acest tronson de autostradă într-o veritabilă ruşine naţională”, a transmis, joi seară, Asociaţia Pro Infrastructură, pe contul de Facebook.

Constructorul este nevoit să refacă porțiunea de autostradă, pentru că nu a fost gândit un sistem de scurgere a apelor care să protejeze terasamentele, balastul stabilizat și taluzele. „Constructorul este nevoit să refacă din nou şi din nou autostrada, asemenea eroului Sisif din mitologia greacă”, spun reprezentanții Asociației.

Ei au mai adăugat că deși contractul este semnat din 2014, cu termen de finalizare în 2016, în ritmul actual de muncă este greu de crezut că tronsonul de autostradă se va finaliza în anul 2021.

„Ne exprimăm speranţa că Aktor nu va mai obţine contracte de infrastructură de transport în România, fiind evident că nu deţine capacitatea organizatorică şi umană să ducă la bun sfârşit proiecte de o asemenea anvergură”, au mai afirmat reprezentanţii organizaţiei”, susține Asociaţia Pro Infrastructură.

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Litorarul românesc se va schimba radical: drum expres spre stațiunile din sud și dublarea plajelor. Anunțul premierului

Publicat

Guvernul promite dublarea plajelor, dar și o autostradă sau măcar un drum expres între Constanța și sudul litoralului. 

Premierul Ludovic Orban a declarat, joi, la Eforie, că Guvernul a prevăzut realizarea unui studiu de fezabilitate pentru construirea unui drum expres sau chiar autostradă care să permită fluidizarea circulaţiei rutiere între municipiul Constanţa şi staţiunile din sudul litoralului.

Declaraţia a venit ca răspuns la întrebarea unui ziarist cu privire la ce măsuri se vor lua astfel încât pe drumul ce leagă Eforie Nord de Eforie Sud circulaţia rutieră să nu mai fie aglomerată, mai ales în weekend-urile din sezonul estival.

„Am prevăzut realizarea unui studiu de fezabilitate pentru construcţia fie a unui drum expres, fie a unui drum pentru a fi pe autostradă, care să nu treacă prin localităţi şi care să aibă legături cu toate staţiunile dintre Constanţa şi graniţa de sud a României. Se va realiza acest proiect, e clar că necesitatea acestui drum expres sau chiar autostradă, care să permită deplasarea rapidă între staţiuni, este un proiect necesar, care va fi realizat”, a declarat prim-ministrul, citat de Agerpres.

Programe de nisipare a zonei de coastă

Premierul Ludovic Orban a participat, joi, în staţiunea Eforie, la o prezentare a programului de nisipare a zonei de coastă turistică, proiect finanţat din fonduri europene, la care a fost prezent și ministrul mediului, Costel Alexe.

Programului de nisipare a Zonei de Coastă Turistică, finanţat din fonduri europene, este o „lucrare fundamentală”, în urma căreia suprafaţa plajelor României va fi dublată.

În anumite porţiuni de pe litoralul românesc, plaja va fi extinsă în larg cu până la o sută de metri, iar prin tehnologii „inovative, de mare precizie” va fi crescută suprafaţa plajelor României cu peste 200 de hectare.

Ministrul mediului, Costel Alexe, a spus că, prin acest proiect, ţara noastră va avea plaje „mai bine protejate” în următorii 50 de ani.

Premierul a menţionat că Guvernul va susţine şi alte proiecte care pot să ducă la creşterea fluenţei de turişti pe litoralul românesc.

„Încă din anul 2008, de când eram ministrul Transporturilor, am propus realizarea unui drum expres care să lege Constanţa de Tulcea, de Deltă, pentru a creşte varietatea ofertei turistice, astfel încât să reuşim atragerea de turişti, prin combinarea serviciilor şi atracţiilor de pe litoral cu atracţia evidentă pe care o reprezintă Delta. Sigur că am început să lucrez la proiectul acesta împreună cu colegii mei.

Ne-am apucat să pregătim un studiu de fezabilitate, care a fost uitat în sertare de mult timp. Pot să vă spun astăzi că s-a semnat contractul pentru proiectarea acestui drum expres, care face legătura între Constanţa şi Tulcea.

Dar nu numai legătura între Constanţa şi Tulcea – asigurând astfel posibilitatea includerii în serviciile turistice şi a Deltei – va face legătura între Constanţa şi Coridorul IX pan-european, pentru că drumul expres Constanţa – Tulcea se va duce pe podul de pe Dunăre, tot pe profil de drum expres, care se construieşte între Tulcea şi Brăila, iar din Brăila se vor realiza două drumuri expres care vor face conexiunea cu Coridorul IX pan-european”, a explicat Orban.

Surse: Digi24, Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Cum se deosebește o răceală sau gripă de infectarea cu coronavirus. RECOMANDĂRI pentru sezonul virozelor

Publicat

Se apropie sezonul rece, o perioadă cunoscută pentru creșterea cazurilor de viroze. Medicii atrag atenția asupra necesității respectării normelor sanitare.

Unul simptomele luate în considerare la îmbolnăvirile de sezon este temperatura corpului. Dacă aceasta este de peste 38,8, ar trebui să faceți un test COVID, febra fiind unul din simptomele infectării cu noul coronavirus, potrivit BBC.

În alte cazuri de răceli, febra apare doar în cazuri foarte rare.

Un alt semn de viroză respiratorie este strănutul. Dacă nu apar și alte simptome, este vorba cel mai probabil de o răceală. Se recomandă spălarea mâinilor după ce strănutați.

Dacă vă curge nasul sau e înfundat și nu aveți alte simptome, cel mai probabil sunteți răcit. Pierderea simțului mirosului și gustului, pe de altă parte, este un simptom al COVID-19.

Tusea poate fi un simptom atât de răceală, cât și de gripă sau COVID-19. O tuse nouă și continuă este unul dintre cele mai comune simptome ale infectării cu SARS-CoV2.

Tuse continuă înseamncă că ați tușit mult timp de peste o oră ori aveți mai mult de 3 accese de tuse pe zi. Dacă aveți probleme cu tusea sau probleme de respirație, contactați telefonic medicul de familie, sunați la TELVERDE – 0800800165 sau la 112.

Pentru a evita îmbolnăvirea cu COVID-19, dar și alte viroze respiratorii, purtați mască, păstrați distanța fizică și spălați-vă des pe mâini.

sursă: digi24.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate