Perseide 2021: Fenomen astronomic spectaculos în noaptea de joi spre vineri. Se pot vedea 50-60 de ”stele căzătoare” pe oră

Maximul curentului de meteori Perseide se va produce în noaptea de 12 spre 13 august, transmite Observatorul Astronomic Amiral Vasile Urseanu, într-o postare pe Facebook.

„În noaptea de 12 spre 13 august se produce maximul curentului de meteori Perseide, adică se vor vedea mai multe stele căzătoare decât de obicei.

Pentru a le vedea trebuie să ieşiţi în afara oraşelor şi să priviţi cerul cu ochiul liber, după miezul nopţii, până dimineaţă.

Priviţi minim 30-40 de minute fără întreruperi, după care faceţi o mică pauză şi reluaţi observaţiile. Nu prea contează în ce direcţie priviţi, cât timp nu vă uitaţi în Pământ sau la telefon.

În mod normal, se pot vedea 50-60 de stele căzătoare pe oră, dar nu vă supăraţi dacă sunt mai puţine (sau mai multe)”, se arată în postare.

Ce sunt Perseidele

Potrivit site-ului Observatorului Astronomic, Perseidele sunt denumite după constelaţia din care par că vin şi reprezintă unul dintre numeroasele roiuri de meteori activi într-un an.

Perseidele sunt cunoscute pentru că este perioada concediilor şi a vacanţelor, perioada din an când oamenii petrec mai mult timp sub cerul liber, noaptea.

Fenomenul de stea căzătoare este arhicunoscut. Dâra luminoasă de pe cer este lăsată de o particulă sub 1 mm diametru care aprinde aerul când intră în atmosfera Pământului.

Pentru o fracţiune de secundă vedem acest fenomen, denumit de astronomi meteor. Particula de praf cosmic care arde în atmosferă se numeşte meteoroid, iar pietroiul care uneori cade pe Pământ se numeşte meteorit.

Toate aceste particule de praf vin de la cometa 109P/Swift-Tuttle, care, când trece pe lângă Soare, sublimează şi praful cosmic prins în nucleul îngheţat este eliberat în spaţiu”, precizează sursa citată.

Perseidele – de unde vine denumirea

În mitologia greacă, Perseu era fiul Danaei și al lui Zeus, care pentru a ajunge la aceasta, a luat forma unei ploi de aur.

Momentul de glorie a lui Perseu a fost cel în care a înfruntat cu mult curaj și dibăcie Gorgonele.

Pus în dificultate de faptul că privirea Meduzei poate transforma pe oricine în stană de piatră, acesta s-a folosit de scutul primit de la Atena.

Privind reflexia gorgonei în scut, Perseu a reușit să-i taie capul, ieșind învingător din această aventură primejdioasă.

De fapt legătura cu figura mitologică este întâmplătoare pentru că meteorii au primit numele de la constelația Perseu, din dreptul căreia își fac apariția.

Dar între constelație și acest curent de meteori nu este nicio legătură.

Unde pot fi văzute  cel mai bine Perseidele

Pentru Perseide perioada de activitate este între 17 iulie şi 26 august. Orice meteor a cărui traiectorie inversă ajunge în constelaţia Cassiopeia (între Cassiopeia şi Perseu) este o „perseidă”.

„Fenomenele astronomice se urmăresc cel mai bine din locurile cu cer curat, lipsit de lumini parazite. Aşa că din oraşele mari nu se pot observa mulţi meteori.

Cel mai bun este un loc la ţară sau la munte. Este bun şi un loc de observaţii aflat la marginea oraşelor mari. Cei ce vor observa din zonele cu cer curat pot vedea maxim 100 de meteori pe oră.

Cei ce observă din oraşe vor vedea 10-20 de meteori pe oră”, adaugă reprezentanţii Observatorului Astronomic.

Pentru a vedea meteori nu este nevoie de un instrument astronomic.

„Vă trebuie ceva pe care să staţi întins, un sac de dormit sau un şezlong. Vă mai trebuie îmbrăcăminte groasă, pentru că nopţile de august sunt destul de răcoroase.

Pentru a vedea cât mai mulţi meteori, este nevoie să priviţi cerul măcar o oră”, recomandă astronomii.

Este ploaie de stele?

Specialiștii Observatorului Astronomic ”Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti au răspuns și la întrebarea care stă pe buzele multora: ”Este ploaie de stele?”. „Nicidecum.

În timpul unei ploi de stele se pot observa câteva mii de meteori pe oră, acestea fiind foarte rare.”, au explicat specialiștii.

Urmărind bolta cerească veți vedea stelele și Calea Lactee. Uneori o dâră luminoasa, ce va dura mai puțin de o secundă, se va vedea printre stele.

În vechime părea că una din stelele de pe cer a căzut, de aici venind numele de „stea căzătoare”.

Desigur că stelele nu au cum sa cadă, de fapt ați observat o particulă foarte mică, sub 1 mm diametru, care a intrat în atmosfera Pământului și la frecarea cu aerul a făcut ca acesta să emită lumină (ionizare).

Cei de la oraș nu vor vedea prea multe

Fenomenele astronomice se urmăresc cel mai bine din locurile cu cer curat, lipsit de lumini.  Așa că din orașele mari nu se pot observa mulți meteori. Cel mai bun este un loc la țară sau la munte scrie DCNews.

Este bun și un loc de observații aflat la marginea orașelor mari. Cei ce vor observa din zonele cu cer curat, pot vedea maxim 100 de meteori pe oră. Cei ce observa din orașe vor vedea 10-20 de meteori pe oră.

Pentru a putea fi observată cât mai bine, cel mai bun loc este departe de lumina artificială a oraşelor. Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” indică în ce parte a cerului trebuie să privim pentru a vedea Perseidele.

Cea mai buna perioadă de observare este după miezul nopţii până dimineaţa. Orice meteor al cărui traiectorie inversă ajunge în constelaţia Cassiopeia (între Cassiopeia şi Perseu) este o „perseidă”.

Din fericire, anul acesta Luna se va afla într-o fază mică şi va apune la ora 23, lăsând un cer întunecat pentru mai buna observare a meteorilor, potrivit Observatorului Vasile Urseanu..

În timpul perioadei de activitate maximă a Perseidelor, din acest an, Pământul va trece aproape de un traseu a prafului stelar asociat cometei C/1852 K1, potrivit calendarului ploilor de meteori stabilite pentru 2021 de International Meteor Organization (IMO), fapt care poate conduce la o creştere în amploare a „ploii de stele”.

C/1852 K1 (Chacornac) este o cometă non-periodică descoperită la 15 mai 1852 de astronomul francez Jean Chacornac, considerată a fi sursa actuală de meteori Eta Eridanids.

Fenomenul de „stea căzătoare” este foarte bine cunoscut. Dâra luminoasă de pe cer este lăsată de o particulă sub 1 mm diametru ce arde în atmosfera Pământului, la frecarea cu aerul.

Pentru o fracţiune de secundă se vede acest fenomen, denumit de astronomi meteor (stea căzătoare), produs de particula de praf cosmic care arde în atmosferă. Pietroiul care cade pe Pământ se numeşte meteorit, potrivit www.astro-urseanu.ro.

Perseidele 2021: Unde trebuie să ne uităm pe cer

În mod constant, Pământul întâlneşte un nor de praf şi pietre eliberate de cometa Swift-Tuttle, în acelaşi punct al orbitei planetei noastre, adică în aceeaşi perioadă a anului, iulie-august.

Viteza de coliziune dintre particulele cometei şi atmosfera terestră atinge chiar 59 km/s.

Chiar dacă particulele norului sunt rareori mai mari decât un bob de mazăre, viteza foarte mare cu care se deplasează dă acestor proiectile minuscule o energie uluitoare.

Frecarea cu aerul le frânează, ele se încălzesc şi ionizează o lungă coadă de aer în drumul lor.

„Ploaie de stele” are radiantul în constelaţia Perseu, de unde i se trage şi numele. Constelaţia Perseu (în latină Perseus) este o constelaţie din emisfera nordică traversată de Calea Lactee, potrivit www.timeanddate.com.

Este bogată în stele, printre care şi steaua dublă Algol. Aceasta este prima stea variabilă descoperită, ea fiind observată şi de către arabi.

Pentru a vedea mai bine Perseidele, trebuie să privim cerul între punctele cardinale Nord și Nord-Est, în dreapta cunoscutei constelații Carul Mare (telefoanele de generație mai nouă au și busolă instalată, ceea ce face mai ușoară găsirea punctelor cardinale).

sursă: Agerpres

foto: pixabay, rol ilustrativ