Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Plafoanele pentru ajutoarele naționale tranzitorii şi pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul zootehnic, aprobate de Guvern


Publicat

vaci_de_lapteGuvernul a aprobat joi, printr-o hotărâre, plafoanele alocate ajutoarelor naționale tranzitorii și schemelor de sprijin cuplat, în sectorul zootehnic și a stabilit cuantumul acestora pentru anul de plată 2016. Acestea sunt mecanisme de susținere a producătorilor agricoli care se aplică în perioada 2015-2020.

Plățile pentru ajutoarele naționale tranzitorii în sectorul zootehnic se acordă fermierilor din sectoarele care au beneficiat de plăți naționale directe complementare în anul 2013, în aceleași condiții specifice în care au fost plătite aceste ajutoare. Vor beneficia de acest sprijin financiar fermieri, persoane fizice și juridice, care dețin teren și animale, cooperative agricole, grupuri de producători care desfășoară activități agricole.

Plafonul pentru ajutoarele naționale tranzitorii în sectorul zootehnic pentru speciile bovine și ovine/caprine care se acordă pentru anul 2016 este în valoare de 189.609.057 euro, respectiv 844,462 milioane lei și se distribuie astfel:

– 25.933.399 euro, respectiv 115,500 milioane lei pentru sectorul lapte, specia bovine;

– 108.985.582 euro, respectiv 485, 389 milioane lei pentru sectorul carne, specia bovine;

– 54.690.076 euro, respectiv 243,573 milioane lei pentru speciile ovine/caprine.

Plafonul maxim aprobat pentru anul 2016 care se acordă pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul zootehnic, este distribuit astfel:

– 1.400.000 euro, respectiv 6,235 milioane lei, pentru specia bovine, categoria bivolițe de lapte;

– 28.000.000 euro, respectiv 124,704 milioane lei pentru speciile ovine/caprine;

– 11.025.000 euro, respectiv 49,102 milioane lei pentru specia bovine, categoria taurine din rase de carne și metișii acestora;

– 81.499.674 euro, respectiv 362,975 milioane lei pentru specia bovine, categoria vaci de lapte

Ajutoarele se asigură de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2017.

Plățile pentru schemele de ajutoare naționale tranzitorii și sprijin cuplat în sectorul zootehnic se fac în lei, la cursul de schimb de 4,4537 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2016.

Instituția publică responsabilă cu implementarea acestor măsuri este Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Procedurile referitoare la primirea cererilor de plată, verificarea administrativă și în teren, autorizarea și efectuarea plăților se realizează de către Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EDUCAȚIE

24 ianuarie 1859: „Mica Unire”, primul pas spre România. Unirea Principatelor Române sub domnia lui Cuza

Publicat

de

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Ziua de 24 ianuarie a rămas în istoria românilor ca data la care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române, în anul 1859, la foarte scurt timp după numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și Țării Românești.

După mai mulți ani în care pașii spre îndeplinirea acestei dorințe au fost „mărunțiți” de atitudinea marilor puteri ale Europei, aceasta a devenit realitate, într-un context favorabil, care a dus, pe parcurs, la transformarea „României” de atunci într-un stat modern, aducând pentru prima dată câteva elemente occidentale în viața românilor.

Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia), reprezintă unificarea vechilor principate, Moldova și Țara Românească, într-un Principat unit.

La mijlocul secolului al XIX-lea, soarta principatelor Moldovei și Țării Românești era în mâinile Rusiei și ale Imperiului Otoman, care se opuneau unirii lor.

Situația s-a schimbat în urma războiului Crimeii, dintre 1853 și 1856, când Rusia a fost învinsă de Marile Puteri, formate din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, Imperiul Francez, Regatul Sardiniei și Imperiul Otoman.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Principatele române, din mâinile rușilor și turcilor, în ale marilor puteri europene

După război, în 1856, prin Tratatul de Pace de la Paris se iau decizii care privesc și principatele Moldovei și Țării Românești.

De exemplu, Moldovei i se atașează trei județe din sudul Basarabiei, Cahul, Ismail și Bolgrad.

În contextul discuțiilor despre unirea celor două principate, în 1857 Marile Puteri acordă acestora dreptul organizării unui „referendum” (consultarea populației cu drept de vot) despre Unire.

În acest scop, se constituiau adunări Ad-hoc, în care se discutau alegerile pentru Divanurile Ad-hoc, care urmau să se pronunțe asupra organizării politice și sociale a țărilor române.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Falsificarea alegerilor, un obstacol pentru Unire

În Țara Românească, majoritatea membrilor din Divanul Ad-hoc au spus „Da” pentru Unire, însă în Moldova, situația a fost mai controversată. Aici, caimacanul (locțiitor la conducerea Moldovei), Nicolae Vogoride, sprijinit de Imperiul Otoman, care îi promitea domnia dacă Unirea nu se va realiza, a falsificat listele electorale de reprezentare în divanul Ad-hoc.

Șansa a făcut însă ca Vogoride să se destăinuie, prin scrisori, fratelui său din Constantinopol, iar corespondența a fost furată și publicată în presa europeană, la Bruxelles.

Descoperirea a iscat scandaluri atât printre români, cât mai ales la nivel european. Marile Puteri au rupt relația cu Imperiul Otoman, au solicitat întâlniri cu împăratul Franței, Napoleon, și regina Marii Britanii, Victoria, iar falsele alegeri au fost, astfel, anulate.

În toamna anului 1857, în urma noilor alegeri, toți s-au pronunțat pentru Unirea Pprincipatelor Moldovei și Țării Românești.

În 1858, Convenția de la Paris a stabilit mai multe prevederi referitoare la principatele române, dintre care cea mai semnificativă a fost unirea parțială a principatelor Moldovei și Valahiei sub denumirea „Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei”, care rămâneau sub suzeranitatea „Maiestății Sale Sultanul” și sub protecția Marilor Puteri.

Unirea propusă aici s-a dovedit a fi mai degrabă una formală, cele două principate urmând să funcționeze separat în mare parte, ca până atunci, cu doar câteva puncte comune: o Comisie Centrală la Focșani, care reprezenta un fel de Parlament mai mic, Înalta Curte de Justiție și Casație și Armata. Capitalele rămâneau aceleași, la București și Iași, și se intenționa ca domnitorii să fie diferiți.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Problema Principatelor a fost pusă în cadrul Congresului de contele Walewski, ministrul de Externe al Franţei.

Principale măsuri care au vizat Principatele au fost:

  • desfiinţarea protectoratului rusesc şi înlocuirea lui cu o garanţie colectivă a Marilor Puteri. Prin acest fapt s-a reuşit eliminarea influenţei ruseşti şi asigurarea că trupele ţariste nu vor mai putea străbate teritoriul Principatelor fără acordul puterilor garante. Astfel, era se stopată posibila înaintare a Rusiei în Balcani.
  • cedarea sud-estului Basarabiei Principatului Moldovei. Această măsură a îndepărtat Rusia de gurile Dunării.
    libera circulaţie pe Dunăre sub atenta supraveghere a Comisiei Europene a Dunării. Scoaterea Dunării de sub influenţa rusească era o prioritate strategică pentru puterile din centrul Europei.
  • suzeranitatea otomană era menţinută. Fiind sub suzeranitate otomană, Principatele nu puteau avea propria politică externă, fapt ceea ce constituia o garanţie în plus că cele două teritorii nu vor cădea sub sfera de influenţă rusească.
  • armata naţională. Măsura dădea Principatelor posibilitatea de a-şi asigura ordinea internă.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: opiniile Marilor Puteri,  împărţite

  • Franţa. Instrumentul din cadrul politicii externe franceze elaborată de Napoleon al III-lea avea la bază principiul naţionalităţilor, care presupunea ca fiecare naţiune să îşi decidă singură soarta. Acesta era doar un pretext dintr-un proiect mult mai amplu prin care împăratul francez a încercat pe tot parcursul domniei sale să refacă prestigiul ţării sale după Congresul de la Viena din 1815 şi să readucă Franţa la statul de primă putere de pe continent. Se înţelege astfel de ce problema Principatelor a fost adusă în discuţie tocmai de Franţa. De asemenea, unirea Principatelor constituia un pretext în rivalitatea franco-habsburgică.
  • Rusia. Fiind puterea învinsă, ea nu a avut un cuvânt de spus, însă nu era deranjată de o eventuală unire a Principatelor.
    Sardinia. Franţa îi cere să aibă o atitudine pozitive pentru a lovi în interesele habsburgice. Regatul Piemontului şi a Sardiniei dorea la rândul său unificarea Italiei sub casa de Savoia. Era important pentru a lovi în Imperiul Habsburgic, deoarece Lombardia şi Veneto se aflau sub stăpânirea sa.
  • Prusia. Prusia dorea, de asemenea, să lezeze interesele habsburgice deoarece îşi dorea unificarea Germaniei în jurul ei sub casa de Hohenzollern şi nu în jurul Austriei şi casei de Habsburg.
  • Marea Britanie. Deşi iniţial susţine ideea unirii, în cele din urmă s-a opus deoarece Imperiul Otoman a garantat neutralitatea strâmtorilor (niciunui vas militar sub pavilion străin nu i se va permite străbaterea strâmtorilor), iar Marea Britaniei nu mai avea astfel nici un interes strategic.
  • Imperiul Otoman. S-a împotrivit deoarece se putea constitui un precedent.
  • Imperiul Habsubrigic s-a opus pentru a leza interesele Franţei.

În cele din urmă s-a decis ca Principatele să-şi decidă singure soarta în cadrul unor divanuri ad-hoc.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Surpriza alegerilor domnitorilor din cele două principate

În anul următor, în data de 5/17 ianuarie 1859, au fost organizate alegeri la Iași, în Moldova, iar noul domnitor a fost desemnat Alexandru Ioan Cuza. Peste o săptămână, în 12/24 ianuarie 1859, au avut loc alegeri și la București, iar profitând de faptul că Marile Puteri nu specificau clar că principatele române nu pot fi conduse de același domnitor, și aici a fost ales tot Alexandru Ioan Cuza.

Puse în fața faptului împlinit, Marile Puteri au avut brusc de a face cu două principate conduse de același domnitor.

Marele merit al lui Cuza a fost că a reușit să aducă recunoașterea internațională a Unirii Principatelor Române și, prin reformele sale din toate domeniile, a pus bazele statului român modern. Noua țară a început să se numească România abia după abdicarea lui Cuza, din anul 1866, când a fost redactată prima constituție.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: primul pas spre Marea Unire de la 1 decembrie 1918

În tot acest timp, în care două dintre principatele române au reușit să se unească, Transilvania se afla sub stăpânire austriacă, iar din 1867, sub dominație austro-ungară, până în 1918, când a avut loc Marea Unire de la Alba Iulia.

După 160 de ani de când s-au întâmplat toate acestea, ziua de 24 ianuarie ne va face din nou să retrăim, cel puțin la nivel de poveste, acești câțiva pași făcuți de strămoșii noștri pentru tot ce înseamnă astăzi România.

Mulțumim istoricului Liviu Zgârciu de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia pentru disponibilitatea și răbdarea cu care ne-a povestit cum s-a petrecut evenimentul.

surse: Enciclopedia României, Wikipedia, Liviu Zgârciu – istoric Muzeul Național al Unirii Alba Iulia

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

DOCUMENT: Ministerul Sănătății a publicat LISTA medicilor de familie a care se pot face teste rapide COVID-19. Situația din Alba

Publicat

Peste 3800 de medici familie au încheiat contracte pentru testarea în vederea depistării COVID-19 la toţi pacienţii care se încadrează în definiţiile de caz ale INSP, lista acestor cabinete fiind publicată duminică, pe site-ul Ministerului Sănătăţii (MS).

Lista cabinetelor de medicină de familie care vor efectua testări, având încheiate contracte cu casele de asigurări de sănătate, postată pe pagina de web a Ministerului Sănătăţii, www.ms.ro., este în dinamică, se precizează într-o informare transmisă de minister.

Document: Situație cabinete medici de familie testare rapidă

„Ministrul Sănătăţii, prof. dr. Alexandru Rafila consideră că testarea la medicul de familie reprezintă soluţia pentru accesul facil al bolnavilor la diagnostic rapid, evaluare şi monitorizare.

Ministrul Sănătăţii mulţumeşte medicilor de familie pentru implicare şi îi încurajează să participe în număr cât mai mare la efortul naţional de control al pandemiei şi de reducere a numărului de cazuri grave şi de decese, care se poate realiza numai prin solidaritate şi profesionalism”, se arată în informarea citată.

LISTA cabinete medici de familie pentru testare rapidă în județul Alba

În județul Alba au încheiat până acum contracte un număr de 37 medici de familie/ cabinete medici de familie. Lista acestora:

sursa: Agerpres, Ministerul Sănătății

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Epidemiologul Octavian Jurma avertizează: Omicron nu este ”doar o gripă”. Este un cal troian. Cruță adulții în schimbul copiilor

Publicat

Epidemiologul Octavian Jurma face o radiografie sumbră campaniei de vaccinare din România: „Ținta de 10 milioane de români vaccinați cu minim o doză s-a mutat în iulie 2023. Asta vine cam după valul 7”, iar sintagma „Omicron e doar o gripă” e „tot ce mai lipsea coșciugului campaniei de vaccinare”.

„Tot ce mai lipsea la coșciugul campaniei de vaccinare din România era cuiul <Omicron e doar o gripă>, care mai nou a fost luat în brațe și de autorități”, spune epidemiologul Octavian Jurma.

Citește și Omicron anunță sfârșitul pandemiei: Transmisibilitate mare, gravitate redusă. Estimările epidemiologilor despre evoluția COVID 19

Acesta atrage atenția că în acest mod, „ținta de 10 milioane de români vaccinați cu minim o doză s-a mutat în iulie 2023”, iar acest lucru se va întâmpla „cam după valul 7, dacă o să mai țină careva socoteala…”.

Epidemiologul spune că boosterul și vaccinarea au îmblânzit Omicron în țările vaccinate, la fel cum au îmblânzit și Delta „și vor îmblânzi orice altă variantă sau virus pentru care avem vaccin”.

„În medie, Marea Britanie a depășit deja vârful la aproximativ 6 săptămâni de la debutul valului Omicron. Mai precis, a depășit vârful cazurilor și internărilor în rândul adulților. Numărul de cazuri și internări în rândul copiilor continuă să crească alarmant”, spune Jurma.

Octavian Jurma: Se adeveresc două avertismente din decembrie

„1) Omicron este un cal troian care ne amăgește că e un dar de la natură, un <vaccin natural>, ca să îl invităm în casele noastre. Evident virusul Omicron nu are cum să fie vaccin pentru că nu previne nimic, este exact ceea ce încercăm să prevenim prin vaccinare, infectare.

Să îl numim vaccin este o insultă la adresa a peste 200 de ani de efort de vaccinare medicală împotriva virușilor. Așa încât încetați să mai numiți infectarea vaccinare și vaccinarea infectare. Infectarea e infectare și vaccinarea e anti-infectare.

2) Omicron odată ajuns în casele noastre spitalizează adulții de 2 ori mai încet decât Delta, dar spitalizează copiii de 2 ori mai repede decât Delta. Altfel spus, Omicron a devenit populist și cruță adulții în schimbul copiilor. Iar noi îl aplaudăm și îl îmbrățișăm. Dezgustător!”, spune Jurma.

Octavian Jurma: Copiii sunt complet „dependenți” de decizia adulților.

„La acest stadiu mă interesează oricum mult mai puțin evoluția în rândul adulților, pentru că orice persoană adultă care a luat decizia să nu se vaccineze și-a asumat explicit consecințele pe termen scurt și lung ale infectării.

Copiii însă sunt complet dependenți de adulți pentru siguranța și bunăstarea lor fizică și emoțională. Faptul că transferăm asupra copiilor nota de plată a lașității, neputinței și iresponsabilitității noastre este revoltător.

Însă faptul că transferăm asupra copiilor altora prețul pentru confortul și agenda noastră personală este incalificabil.

Adulții care și-au asumat explicit consecințele pe termen scurt și lung ale infectării, pot și trebuie să dea socotelă dacă infectarea rezultă într-un dezastru pe care aveau obligația constituțională să îl împiedice în primul rând în rândul copiilor, care nu se pot apăra singuri”, mai spune Octavian Jurma.

Jurma spune că acesta fiind contextul, îi este „peste putință” să înțeleagă încăpățâarea cu care merg autoritățile înainte cu infectarea în masă a copiilor.

„Indiferent cum etichetăm dublarea săptămânală a numărului de internări in rândul copiilor, avem în față cea mai mare provocare pentru copiii noștri de la începutul pandemiei, pe care autoritățile o ignoră de-a dreptul ostentativ.

Singura apărare pe care o mai avem față de „vaccinarea naturală” obligatorie care ni se impune, este masca FFP2 și vaccinul preventiv medical. Din fericire chiar dacă internările sunt mai frecvente, severitatea formei acute de boală este mai scăzută și în rândul copiilor față de Delta.

Prevalența formelor cronice de long-covid după Omicron nu este cunoscută încă, dar riscul de long-covid este motivul principal pentru care e important să te vaccinezi și să îți vaccinezi copilul chiar dacă ați trecut prin boală”, a mai scris Octavian Jurma pe Facebook.

sursa: Mediafax

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Ministerul Educației: Bursele de studiu și de ajutor social pentru elevi. Termenul de depunere a documentelor este 31 ianuarie

Publicat

Ministerul Educației anunță că termenul de primire a dosarelor de bursă pentru elevi este 31 ianuarie 2022 iar în condițiile actuale pandemice dosarele de bursă pot fi depuse chiar prin e-mail sau poștă. Școala va trebui să confirme primirea documentelor.

„Având în vedere situația epidemiologică actuală, depunerea la unitatea de învățământ a cererilor și actele care dovedesc dreptul de acordare a bursei, după caz, pentru obținerea bursei de studiu, respectiva porție de ajutor social, în semestrul al doilea se poate realiza inclusiv prin mijloace electronice de comunicare, scanate sau fotocopiate, pe adresa de e-mail comunicată de unitatea de învățământ sau prin poștă, cu confirmare de primire până la data de 31 ianuarie 2022 inclusiv”, se precizează într-un emis de Ministreul Educației și citat de edupedu.ro

Școlile vor trebui să confirme primirea documentelor prin e-mail, la adresa comunicată.

Burse școlare: Listele beneficiarilor vor fi revizuite în funcție de situația școlară a elevilor

Unul dintre cele mai interpretate criterii de acordare a burselor din noul ordin a fost cel care prevedea că în semestrul al II-lea lista beneficiarilor este revizuită „în funcție de situația școlară a elevilor”.

Ministerul Educației susține că este vorba despre o reviziuire dpoar pentru clasele a V-a și a IX-a, deși în ordin nu există această precizare. Mai mult, Ministerul Educației susține că prin revizuire a vrut să scrie că înseamnă și eliminarea elevilor care nu mai sunt elevi în acea școală.

„Revizuirea semestriala lista beneficiarilor, în funcție de modificările survenite în situația școlară a elevilor, prevăzută la articolul 8 alineatul 3 presupune adăugarea elevilor de clasa a V-a, adăugarea sau eliminarea elevilor de clasa a IX-a, precum și eliminarea elevilor care nu mai au calitatea de elevă respectiva unitate de învățământ”, se arată în precizările oficiale.

Cum se acordă bursele școlare în 2022

Documentul explică și cum se acordă bursele în acest semestru, pe baza mediilor de la finalul anului trecut. Cu alte cuvinte, doar cei care au avut în anul școlar 2020-2021 media 9,50 și peste, iau de acum bursa de merit, deși pe primul semestru au luat această bursă toți cei care au avut media 8,50 și peste.

„Începând din anul 2011, fără întrerupere, la acordarea burselor de merit și a burselor de studiu se are în vedere situația școlară a elevului din anul școlar precedent.

Excepție fac elevii din clasele a V-a și a IX-a, care pot beneficia de bursă din semestrul al II-lea, conform prevederilor articolului 8 alineatul 1 litera a, b și litera c, respectiv ale articolului 10 alineatul 1, litera a, b și c.

Cum se calculează media generală pentru obținerea bursei școlare

Media generală sau media de pe semestrul I prevăzută la articolul 8 alineatul 1, literele a, b, și c, respectiv articolul 10 alineatul 1, literele a, b și c reprezintă media aritmetică, fără rotunjire, a mediilor semestriale de la toate disciplinele și de la purtare.

Conform prevederilor articolului 9, acordarea burselor de merit nu este condiționată de depunerea unei cereri în acest sens”, se mai arată în documentul trimis de Ministerul Educației în toate școlile.

Criterii generale și completări și pentru bursele sociale pentru elevi

„În categoria elevilor care pot beneficia de bursa socială prevăzută la articolul 14 alineatul 1, litera b se încadrează elevii orfani sau elevii crescuți de un singur părinte, sau elevii abandonați de părinți asupra cărora a fost instituită o măsură de protecție socială dispusă de către Comisia pentru protecția copilului sau, după caz instanța judecătorească, în condițiile legii.

Prin copil crescut de un singur părinte se înțelege copilul aflat în întreținerea unui singur părinte; autoritatea părintească se exercită de către un singur părinte”, potrivit clarificărilor.

„Criteriile generale de acordarea burselor de ajutor social pentru categoriile de elevi prevăzute la articolul 14 alineatul 1 literele b, c și d nu condiționează acordarea acestora de venitul net lunar pe membru de familie.

Prevederea se aplică pentru categoria de beneficiar stipulată la articolul 14 alineatul 1 litera a”.

Elevii care primesc burse sociale fără condiționarea venitului net lunar/membru de familie

Elevii pentru care nu se condiționează acordarea burselor sociale de venitul net lunar pe membru de familie sunt următorii:

  • ”elevi orfani sau crescuți de un singur părinte sau elevi abandonați de părinți asupra cărora a fost instituită o măsură de protecție socială;
  • elevi care au deficiențe/afectări funcționale produse de boli, tulburări sau afecțiuni ale structurilor și funcțiilor organismului, structurate tipologic conform Ordinului ministrului sănătății și al ministrului muncii, protecției sociale și persoanelor vârstnice nr. 1.306/1.883/2016 pentru aprobarea criteriilor biopsihosociale de încadrare a copiilor cu dizabilități în grad de handicap și a modalităților de aplicare a acestora, cu modificările și completările ulterioare, astfel:
  • I. boli și tulburări ale sistemului nervos și ale funcțiilor mentale globale;II. boli ale structurilor și funcțiilor senzoriale;
  • III. boli ale structurii laringelui și funcțiilor sale;
  • IV. boli ale structurii sistemului cardiovascular și ale funcțiilor sale;
  • V. boli ale structurii aparatului respirator și ale funcțiilor sale;
  • VI. boli ale structurii sistemului imunitar și ale funcțiilor sale;
  • VII. boli ale structurii și funcțiilor sistemelor digestiv, metabolic și endocrin;
  • VIII. boli ale structurii funcțiilor aparatului urinar cu sau fără insuficiență renală cronică (IRC), indiferent de cauză;
  • IX. boli ale structurii și funcțiilor aparatului locomotor și corespunzătoare mișcării;
  • X. boli ale structurii pielii, anexelor și funcțiilor tegumentului;
  • XI. boala canceroasă (indiferent de localizare, inclusiv recidivele și metastazele);
  • XII. boli genetice;
  • XIII. transplantul de organe, țesuturi și celule, stările posttransplant;
  • XIV. orice altă boală, tulburare sau afecțiune, de exemplu, cronică/genetică/care necesită tratament îndelungat pentru cel puțin 6 luni sau servicii de abilitare și reabilitare pentru cel puțin 6 luni sau îngrijiri paliative și care se înscrie în vreuna dintre categoriile enumerate la pct. I-XIII este luată în considerare;
  • elevi din mediul rural, care sunt școlarizați într-o altă localitate, întrucât nu au posibilitatea să studieze într-o unitate de învățământ din localitatea de domiciliu”.

Categorii de elevi pentru care bursele se pot acorda numai dacă este îndeplinit criteriul de venit

Pentru ceilalți elevi, care nu sunt în categoriile de mai sus, bursa socială se poate acorda dacă este îndeplinit criteriul de venit, recalculat în semestrul II, se arată în document. În venituri intră alocațiile și bursele fraților sau surorilor.

„Conform articolului 13 alineatul 1, bursele de ajutor social să stabilesc la începutul anului școlar, fiind revizuite semestrial, în funcție de modificările intervenite în veniturile nete lunare ale familiei.

Elevii majori sau părinții elevilor minori proveniți din familii al cărui venit s-a modificat pe parcursul semestrului I, astfel încât să corespundă criteriilor generale prevăzute la articolul 14, pot depune cerere pentru acordarea burse sociale în semestrul al II-lea.

La stabilirea venitului mediu net lunar pe membru de familie, prevăzut la articolul 10 alineatul 4, se iau în considerare toate veniturile cu caracter permanent realizate de membrii familiei, inclusiv alocația complementare pentru copii, precum și venitul din bursă acordată fraților/surorilor elevului, dacă acestea au fost acordate neîntrerupt în perioada în care s-a calculat venitul”, potrivit documentului.

Ce venituri sunt folosite la calculul pentru bursele de ajutor social și de studiu

„În aplicarea prevederilor articolului 10 alineatul 1 și respectiv articolului 14 alineatul 1 litera a pentru acordarea burse de studiu, respectiv a bursei de ajutor social, începând cu semestrul al II-lea, se are în vedere salariul minim net pe economie din lunile în care s-a calculat venitul mediu net lunar pe membru de familie, respectiv octombrie – decembrie 2021 pentru bursa de studiu și ianuarie – decembrie 2021 pentru bursa de ajutor social, astfel:

  • 1.524 lei, respectiv 1.540 lei pentru salariatul care are în întreținere o persoană,
  • 1.556 lei pentru salariatul care are în întreținere două persoane,
  • 1.572 lei pentru salariatul care are în întreținere trei persoane
  • 1.604 lei pentru salariatul care are patru sau mai multe persoane în întreținere”, precizează ministerul.

”Toate categoriile de elevi prevăzute la articolul 18 primesc bursă de ajutor social și în perioada vacanței lor școlare”.

Categoriile de elevi care primesc bursă de ajutor social și în perioada vacanței lor școlare

  • elevilor care au promovat anul școlar sau celor care la sfârșitul anului școlar sunt corigenți la o singură disciplină de învățământ și au acumulat cel mult 10 absențe nemotivate/ semestru;
  • absolvenților învățământului gimnazial care fac dovada că au fost admiși în liceu/învățământ profesional, cursuri cu frecvență, într-o unitate de învățământ preuniversitar de stat;
  • elevilor care repetă anul din motive medicale, dovedite prin documente medicale.

surse: Ministerul Educație, edupedu.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate