Porțile Cetății Alba Carolina vor fi reparate. Primăria Alba Iulia contractează dirigenția de șantier. Lucrările vizate

Porțile Cetății Alba Carolina vor fi reparate. Primăria Alba Iulia a demarat procedura de achiziție a serviciilor de asistență tehnică – dirigenție de șantier. Sunt vizate lucrări de consolidare, conservare, restaurare componente artistice din piatră. Proiectul este finanțat prin Institutul Național al Patrimoniului.

Proiectul de restaurare a porților Cetății de tip Vauban din Alba Iulia a început în 1998 la Poarta a III-a și a fost finalizat integral în 2011, cu lucrările la Poarta a VII-a.

Vezi și PORȚILE CETĂȚII Bastionare Alba Carolina: Când au fost construite, ce reprezintă și cât s-a investit în restaurare

În timp, au fost observate degradări ale elementelor porților, astfel că primăria a decis să contracteze lucrări de restaurare și consolidare.

Monumentele care fac obiectul investiției sunt Poarta I, Poarta II, Poarta III și Poarta IV. Acestea sunt afectate de apariția mucegaiului, igrasiei, mușchilor, lichenilor și deteriorarea elementelor artistice și decorative.

Porțile Cetății vor fi reparate. Valoarea investiției

Valoarea totală a investiției este estimată la 7.952.816,8 lei, fără TVA. Proiectul este finanțat de Institutul Național al Patrimoniului prin Timbrul Monumentelor Istorice.

Proiectul are ca scop efectuarea măsurilor minimale, de maximă urgență, pentru materialul litic la porților Cetății, consolidare, restaurare și conservare, în vederea efectuării operației de stopare a atacului biologic, conservare la partea inferioară a zidăriei și la verticala ei, ca urmare a ciclurilor repetate de îngheț – dezgheț.

Porţile Cetăţii constituie principalul punct de atracţie în ansamblul fortificațiilor defensive ale Cetăţii. Pe de o parte, ca urmare a amplasării lor pe principala axă de acces şi vizitare, iar pe de altă parte, ca urmare a abundenței decorației sculpturale, având ca sursă de inspiraţie legendele și mitologia Greciei antice, lucrări de excepţie din perioada Renaşterii şi a Barocului matur, central şi vest-european.

Porțile Cetății vor fi reparate. Lucrări vizate

Suprafețele arhitecturale sunt realizate din piatră naturală, respectiv gresie calcaroasă pentru socluri şi calcar pentru restul componentelor.

Actuala stare de conservare a componentelor artistice din piatră impune o intervenţie cu lucrări specifice de mare complexitate, cu personal de înaltă calificare, la nivel de experţi.

Printre lucrările propuse se numără:

• lucrări de biocidare a suprafețelor ce conțin atac biologic
• lucrări de extragere a sărurilor de pe suprafețele afectate ale materialului litic
• lucrări de consolidare definitiva a suprafețelor de material litic
• lucrări de hidrofugare in întregime a suprafețelor materialului litic în vederea conservării lor unde se impun, executare lucrări de refacere a hidroizolațiilor la coronamentul monumentelor

Execuția lucrărilor se va realiza în termen de 10 luni de la data înscrisă în ordinul de începere a lucrărilor. Perioada de garanție a lucrărilor este de 5 ani.

Porțile Cetății vor fi reparate. Dirigenția de șantier

Primăria a demarat achiziția serviciilor de asistență tehnică – dirigenție de șantier pentru lucrări. Dirigintele de șantier va trebui să aibă autorizare de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice pentru consilidare/restaurare monumente istorice.

Sunt cerute atestări în domeniul inginerie (specialist metal), conservare/restaurare decorații piatră (expert piatră), conservare/restaurare metal (specialist metal).

Valoarea estimată a serviciilor este de 148.500 lei fără TVA. Cuantumul garanției de bună execuție este de 5% din valoarea contractului, fără TVA.

Când a fost construită Cetatea Alba Carolina

Edificarea la Alba Iulia a Cetăţii Bastionare de tip Vauban „Alba Carolina” se datorează conjuncturii istorice remarcabile la preluarea coroanei Imperiale Austriece si a coroanelor regale Boemiene şi Ungare de către Carol al VI-lea.

Provincia căreia autorităţile austriece i-au acordat cea mai mare importanță din punct de vedere militar a fost Transilvania.

Planul primului proiect de fortificare a oraşului Alba Iulia în sistem bastionar de tip Vauban a fost întocmit de arhitectul și inginerul militar Giovanni Morando Visconti. Propunerile ulterioare ale lui von Weiss și Bohn au avut ca suport proiectul lui Visconti, aprobat de către Curtea Imperială și semnat de către Eugeniu de Savoia. Lucrările s-au desfăşurat între anii 1715-1738.

În acest sistem bastionar de tip Vauban I se creează un ax principal de traversare a cetăţii prin şase porți de acces, din care patru, prin plastica barocă ce o poartă şi soluţia arhitecturală, dobândesc o monumentalitate aparte, care particularizează fortificația de tip Vauban de la Alba Iulia închinată glorificării monarhului Imperiului habsburgic, Carol al VI-lea.

Descrierea porților

Poarta I este situată pe latura de sud-est, la mijlocul anvelopei între bastioanele Eugeniu de Savoia şi Capistrano (Transilvaniei).

Aceasta se leagă de o barbacană de mari dimensiuni dezvoltată în pantă şi care face legătura între baza anvelopei şi partea ei superioară unde este amplasată Poarta a II-a.

De pe această platformă, la mijlocul curtinei dintre bastionul Eugeniu de Savoia și Transilvaniei se află Poarta a III-a.

În ax cu aceasta, la vest, în corespondenţa aceluiași segment de magistrală se află Poarta a IV-a care o subtraversează.

În axul Porții a IV-a, peste șanțul magistralei, la partea superioară a contragărzii cuprinsă în anvelopa dezvoltată la exteriorul şanțului, ce talonează curtina dintre acestea şi fetele lor de apărare, se află Poarta a V-a.

Printr-un tunel gen caponieră săpat la limita superioară a contragărzii face legătura cu Poarta a VI-a.

La toate acestea se adaugă tunelele caponierelor proiectate în axul ravelienelor, tunele care subtraversează magistrala, coboară în şanţ şi prin planuri înclinate facilitau amplasarea tunurilor pe fetele de apărare ale ravelienelor şi în situaţii limită de retragere, a acestora în interiorul cetăţii.

Gorjele bastioanelor sunt acele planuri înclinate prin intermediul cărora se amplasau tunurile pe fetele de apărare ale fiecărui bastion sau care puteau facilita suplimentarea cu tunuri a fiecărui bastion în funcţie de situaţie în timpul atacului, tunuri aflate în arsenalul cetăţii. În situaţii limită, gorjele bastioanelor asigurau transferul unor tunuri de la un bastion la altul şi în special la bastionul pereche, astfel încât atacatorul putea crea o breşă în cetate doar cucerind două bastioane.