Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

PORȚILE CETĂȚII Bastionare Alba Carolina: Când au fost construite, ce reprezintă și cât s-a investit în restaurare


Publicat

Alba iulia Cetate

Au trecut peste 300 de ani de când a început construcția celei mai mari cetăţi din Estul Europei și sunt aproape şapte ani de când  i-a fost redată frumusețea. Astăzi, albaiulienii și turiștii se bucură de zeci de monumente care fac dovada că la Alba Iulia s-a scris istorie nu doar la 1 Decembrie 1918, ci și acum sute, chiar mii de ani. Poate cele mai importante elemente ale cetății sunt cele şapte porți. Pentru că sunt cunoscute destul de puține lucruri despre PORȚILE CETĂȚII, ne-am propus să vă arătăm unde sunt situate, ce reprezintă, când au fost construite și cât a costat renovarea fiecăreia. Reperele de ordin istoric şi arhitectural sunt oferite de Călin Anghel. 

 

Parte a celei mai importante fortificaţii de tip Vauban din Transilvania, Poarta I este situată la baza terasei pe care a fost ridicată Cetatea, pe latura de răsărit a acesteia. Reprezintă primul punct de acces în incintă, după care urmează urcarea unui sector de drum, destul de înclinat, şi anume barbacana, la capătul căruia se află Poarta a II-a.

A fost construită din piatră, are forma unui arc de triumf şi este străpunsă de trei goluri, unul carosabil şi două pietonale. Decorul arhitectural, plasat pe stâlpi şi pilaştri, prin sobrietatea formelor, sugerează, stilizat, elemente caracteristice ordinului doric.

Poarta are şi un bogat decor sculptural cu reprezentări în relief, dispuse pe panourile situate deasupra golurilor pietonale, pe ambele faţade, şi rond-boss, în partea superioară, pe pilaştrii centrali, unde sunt plasate statuile lui Marte – zeul războiului şi Venus – zeiţa frumuseţii. Pe cei laterali sunt reprezentate două bombarde cu ţeava scurtă.

În poziţie centrală, deasupra accesului carosabil, pe un mic soclu decorat cu volute, se află acvila bicefală, încoronată, pe pieptul căreia este redată monograma lui Carol al VI-lea. Ea ține în gheare un sceptru şi o sabie – ca simboluri ale puterii – şi reprezintă emblema de stat a Imperiului Austriac. Pe faţada exterioară, în partea stângă, deasupra accesului pietonal, este reprezentat Aeneas, fiul lui Anchises din Troia și al zeiței Afrodita, întemeietorul legendar al Romei, ce îl duce în spate pe tatăl său, pe care l-a salvat din Troia incendiată de ahei. În partea dreaptă este redat Hercule, un alt personaj legendar, în luptă cu Anteu. Gigantul, fiul lui Poseidon şi al Geei (Glia), nu putea fi învins cât timp rămânea în contact cu mama sa, pământul. Hercule l-a ridicat în braţe şi l-a ucis.

Pe faţada interioară, în relieful din partea stângă, este reprezentat din nou Hercule, de această dată ucigând leul din Nemeea, o fiară sângeroasă ce teroriza ţinutul, prima dintre „muncile” sale, în care s-a angajat din porunca fratelui său vitreg, Eurystheus, regele Argosului. În relieful situat deasupra accesului pietonal din partea dreaptă este reprezentat un alt personaj mitologic, Perseu, fiul lui Zeus şi al lui Danae, ce ţine ridicat capul retezat al Meduzei, cerut de Polydectes. În mâna stângă are sabia, cu vârful în jos, iar la picioarele sale se află corpul decapitat al Gorgonei.

Acest bogat decor arhitectural şi sculptural este rodul activităţii în cadrul şantierului Cetăţii (1715-1738) a unei echipe de pietrari şi sculptori, dintre care cel mai cunoscut este Johann König, originar din Bavaria.

Lucrările la Poarta I au început în anul 2001 dar au fost întrerupte din cauza lipsei de fonduri. În anul 2006, a apărut primul proiect finanţat de Ministerul Culturii, “Lucrări de conso­lidare – restaurare Poarta I” şi  au reînceput lucrările de restaurare. Valoarea proiectului a fost de 2.248.772,33 lei, fără TVA și a fost finalizat în 2007.

Poarta a II-a, amplasată la extremitatea superioară a barbacanei, era următorul punct de acces în cetate de pe latura de est şi ultimul înaintea Porţii a III-a. Împreună cu Poarta I, delimitează barbacana Cetăţii, şi anume traseul şicanat ce avea drept scop îngreunarea accesului asediatorilor la poarta principală, precum şi forţarea acestora să folosească o cale ce-i expunea tirului apărătorilor.

În cazul Cetăţii Alba Carolina, traseul era un drum de acces cu o pantă destul de pronunţată care pornea de la prima poartă şi ducea la cea de-a doua.

Această poartă a avut o istorie mai zbuciumată, fiind demolată parţial în anul 1937, cu ocazia pregătirii terenului din faţa Porţii a III-a, pe care s-a ridicat obeliscul dedicat memoriei celor trei conducători ai răscoalei din 1784, Horea, Cloşca şi Crişan. Atunci au fost înlăturate elementele centrale ale monumentului, iar nivelul de călcare a fost coborât cu 1,10 m, astfel încât panta barbacanei a fost modificată pentru a se realiza un acces auto mai uşor.

Între cei doi stâlpi încastraţi în zidurile din cărămidă ce mărginesc barbacana se aflau două volume de zidărie, cu pilaştri aplatizaţi în zona mediană. La baza acestora, pe câte un postament viguros, se înalţă, fiecare pe câte o coloană, doi atlanţi, unul mai tânăr, iar celălalt mai vârstnic, ce susţin capiteluri cu volute, de factură ionică. Pe fiecare dintre acestea se află câte un leu rampant ce poartă un scut cu emblema împăratului Carol al VI-lea. Dispunerea stâlpilor şi a volumelor de zidărie delimitează, la nivelul porţii, trei căi de acces: una carosabilă şi două pietonale.

Forma cornişelor ce mărginesc în partea superioară volumele de zidărie, precum şi alte elemente de decor, cum ar fi ghirlandele din partea superioară a pilaştrilor, sunt specifice barocului imperial austriac. În partea superioară, stâlpii laterali susţin, pe câte un mic edicul prismatic, ghiulele ornamentale în explozie.

În anul 2009, poarta a fost reconstruită pe baza elementelor originale păstrate – stâlpii laterali, atlanţii şi un leu rampant – precum şi a acestei imagini, după ce în prealabil panta barbacanei a fost adusă la înclinaţia originală.

2.253.396,32 de lei, adică peste 520.000 de euro au fost plătiţi pentru reconstruirea Porţii a II-a a Cetăţii

VEZI: PREŢ SCANDALOS: Poarta a II-a a Cetăţii din Alba Iulia a costat cât un bloc cu 4 etaje. Nu este restaurare ci o construcţie asemănătoare

Poarta a III-a, amplasată pe latura de est a incintei, este principalul punct de acces în cetate. Ea se dovedeşte a fi cea mai impozantă dintre cele şase porţi ale fortificaţiei, remarcându-se, nu doar prin dimensiuni, ci şi prin bogăţia decorului, ce face parte dintr-un program mai amplu, menit a-l glorifica pe împăratul Carol al VI-lea. Totodată, prin calitatea plasticii figurative, acest monument, împreună cu celelalte porţi ale cetăţii Alba Carolina, a influenţat evoluţia sculpturii baroce din Transilvania.

A fost construită în perioada 1715-1728, aici desfăşurându-şi activitatea o experimentată echipă de pietrari şi sculptori, dintre care a fost consemnat în documente bavarezul Johann König.

Este o poartă monumentală de forma unui arc de triumf, având în partea superioară un edicul prismatic, pe coronamentul căruia este amplasată statuia ecvestră a împăratului Carol al VI-lea. Dispune de trei intrări: una carosabilă şi două pietonale, mai mici, iar podul din faţa acesteia era mobil, ridicându-se seara, poarta fiind astfel închisă până la răsăritul soarelui.

Decoraţia faţadei exterioare – estice – a porţii este una mai sobră, iar în realizarea ei s-au utilizat elemente din arhitectura greacă, specifice ordinului doric. Astfel, golurile de acces sunt flancate fiecare de câte doi pilaştri masivi pe care se sprijină o friză de factură dorică, alcătuită dintr-o alternanţă de triglife şi metope, acestea din urmă fiind decorate cu arme (tunuri) şi echipament militar (coifuri şi armuri) reprezentate în basorelief. Cornişa situată în partea superioară, de forma unei acolade, protejează friza şi, în zona mediană, adăposteşte pajura bicefală, încoronată, cu aripile deschise, care are pe piept blazonul Principatului Transilvaniei şi ţine în gheare semnele puterii – spada şi sceptrul.

Deasupra intrărilor pietonale sunt amplasate două panouri în care sunt reprezentate în basorelief scenele: Învestirea lui Eugeniu de Savoia de către împărat în fruntea coaliţiei antiotomane – la dreapta şi Întoarcerea din campania victorioasă şi primirea triumfală a comandantului – la stânga. Spaţiile de forma unor triunghiuri cu latura lungă curbată, situate în partea superioară a fiecărui gol de acces, sunt decorate cu arme şi alte echipamente militare antice, reprezentate, la rândul lor, în basorelief.

La baza ediculului ridicat peste poarta propriu-zisă se află un parapet ritmat de prelungirile pilaştrilor din faţada nivelului inferior şi decorat cu aceleaşi motive militare: arme, echipament de luptă şi stindarde. La extremităţi, deasupra pilaştrilor laterali, se află două grupuri statuare alcătuite fiecare din câte doi prizonieri turci legaţi de o coloană împodobită cu echipament militar capturat: steaguri, armuri, ţevi de tun, trompete şi tobe.

Decoraţia faţadei interioare – vestice – este cu mult mai bogată, exuberantă chiar, de certă factură barocă. Pilaştrii care încadrează golurile de acces sunt profilaţi şi au în partea superioară capiteluri de factură ionică, cu volute decorate suplimentar cu ghirlande vegetale. Fiecare pilastru are angajat în partea inferioară un piedestal (stilobat) pe care se sprijină câte o coloană, servind drept soclu celor patru atlanţi care poartă capitelurile ce susţin antablamentul. Atlanţii au trupurile puternice, încovoiate de efortul depus, şi exprimă stări sufleteşti diferite: revoltă, resemnare, nepăsare şi durere.
Deasupra celor două goluri de acces pietonal se află panouri decorative realizate în basorelief, reprezentând scene din luptele împotriva turcilor. Acestea au în partea inferioară, fiecare, câte un blazon princiar redat în altorelief. Şi pe această faţadă, spaţiul din partea superioară a intrărilor a fost decorat, fiind reprezentate arme, tunuri, ghiulele, scuturi, armuri şi coifuri.

Antablamentul este alcătuit dintr-o arhitravă uşor profilată, o friză continuă bogat decorată cu piese de echipament militar şi o cornişă de forma unei acolade, ce adăposteşte în zona mediană un scut cu emblema împăratului Carol al VI-lea. În partea superioară, se află un parapet ritmat de prelungirile pilaştrilor din nivelul inferior, decorat cu aceleaşi motive militare, flancate de puti. Deasupra fiecărui pilastru ce armează parapetul se află câte o statuie reprezentând patru dintre virtuţi: Abundenţa (Pacea), Gloria (Înţelepciunea), Justiţia (Echilibrul), Forţa (Războiul).

Din partea dreaptă a faţadei vestice porneşte o scară ce duce la baza ediculului – o construcţie de mici dimensiuni, de forma unui trunchi de piramidă cu laturile curbe – pe care este amplasată statuia ecvestră a împăratului, încadrată de prizonieri turci prăvăliţi, printre care trece maiestuos împăratul. Acesta poartă un echipament militar roman, sugerându-se, şi pe această cale, ideea descendenţei monarhului din vechii împăraţi ai Romei.

Edificiul are o încăpere strâmtă şi scundă, în care accesul se realizează printr-o uşă dreptunghiulară, plasată pe faţada vestică, în timp ce pe latura opusă există două mici ferestre semicirculare, prevăzute cu zăbrele. Timp de decenii s-a considerat că aici ar fi fost închis Horea, liderul răscoalei din 1784, înaintea execuţiei.

Poarta a III-a a fost prima care a intrat pe lista priorităților și pentru care au început în 1998. Finanţarea a venit abia prin anul 2007. Va­loarea proiectului a fost de 6.927.027,24 de lei, bani alocați de la bugetul de stat, prin Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional.

Numită în trecut şi „Poarta Episcopului”, Poarta a IV-a este situată în partea de vest a Cetăţii, în zona mediană a curtinei ce uneşte bastioanele Sf. Mihail şi Trinitarienilor. Prevăzută cu o singură intrare, carosabilă, şi cu pod mobil la exterior, ea permitea accesul în incintă după trecerea de celelalte două porţi de pe latura de vest (a V-a şi a VI-a).

Tunelul porţii, acoperit cu o boltă de factură barocă, străbate curtina de la est la vest, ducând la podul mobil. Intrarea în gang este marcată de un portal monumental, decorat în maniera porţilor de pe latura de est. Doi pilaştri profilaţi, având în partea superioară capiteluri cu volute de factură ionică, decorate suplimentar cu ghirlande vegetale, susţin antablamentul. Fiecare pilastru are angajat în partea inferioară un piedestal (stilobat) pe care se sprijină câte o coloană, servind drept soclu celor doi atlanţi care, prin intermediul capitelurilor, susţin la rândul lor partea superioară a portalului.

Antablamentul este alcătuit dintr-o arhitravă uşor profilată, o friză continuă nedecorată şi o cornişă de forma unei acolade care adăposteşte, în zona mediană, acvila bicefală încoronată, ce ţine în gheare sceptrul şi sabia – simboluri ale puterii – ce reprezintă emblema de stat a Imperiului Austriac. Spaţiile de forma a două triunghiuri cu latura lungă curbată, situate în partea superioară a golului de acces, sunt decorate cu arme, stindarde şi alte echipamente militare antice (armuri, coifuri), reprezentate în tehnica basoreliefului. Bolţarul median al arcului porţii poartă o mască ce pare a fi întruchiparea Mâniei (Furor). Deasupra cornişei, în dreptul celor doi pilaştri, sunt reprezentate, pe câte un mic edicul prismatic, ghiulele ornamentale în explozie.
În spatele portalului, de o parte şi de alta a pasajului carosabil, se aflau camerele de gardă ale garnizoanei, iar la etaj erau încăperi de locuit.

Poarta a IV-a, alături de celelalte trei de pe latura de est, prin decoraţia plastică a faţadei, face parte dintr-un amplu program propagandistic, menit să glorifice persoana împăratului Carol al VI-lea şi, totodată, reprezintă un valoros monument de artă barocă transilvăneană, datând din primele decenii ale secolului al XVIII-lea.

Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional a alocat 2.007.693,88 lei pentru restaurarea acestui monumet. Lucrările au îmceput în anul 2003 și s-au finalizat în 2006. În incinta porții s-a dechis și un centru de informare turistică.

Poarta a V-a este situată pe latura de vest a fortificaţiei, între ravelinul Sfântul Mihail şi contragarda bastionului Trinitarienilor. Împreună cu cea de-a VI-a poartă, facilitează accesul în Cetate de pe latura de vest, dinspre Platoul Romanilor.

poarta V
Tunelul porţii, acoperit cu o boltă de factură barocă, este precedat de un pod de mici dimensiuni, ce asigură legătura între ravelin şi cea de-a treia linie de apărare a fortificaţiei, contragarda. Intrarea în gang este marcată de un portal din piatră, monumental, nedecorat. Doi pilaştri masivi, încastraţi în zidul de cărămidă, susţin o grindă de piatră şi delimitează poarta carosabilă ce are o deschidere de formă semicirculară, uşor turtită. Arcul porţii este realizat din blocuri mari de piatră şi se sprijină pe doi montanţi, iar în partea superioară are evidenţiat bolţarul median.


Această poartă a fost blocată pentru mai bine de cinci decenii cu un zid de cărămidă, până la restaurarea din anul 2010, când i-a fost redat aspectul iniţial şi a fost inclusă în circuitul turistic.

Poarta a V-a a fost redeschisă publicului în luna aprilie a  anului 2011. Renovarea acestui obiectiv turistic a costat 800.000 de euro.

Poarta a VI-a este situată pe latura de vest a fortificaţiei, pe ceea ce constituie a treia linie de apărare a Cetăţii, şi anume contragarda. Împreună cu cea de-a V-a, facilitează accesul în Cetate de pe latura de vest, dinspre Platoul Romanilor.

Poarta VI
Este o poartă simplă, alcătuită din doi stâlpi masivi din piatră, încastraţi în zidul de cărămidă ce mărgineşte contragarda. Ei delimitează un acces carosabil, prin care, parcurgând un pasaj îngust, uşor curbat, se ajunge la Poarta a V-a a Cetăţii. Stâlpii porţii au, fiecare, în zona mediană, câte un pilastru aplatizat, iar în partea superioară sunt mărginiţi de o cornişă profilată şi susţin câte un mic edicul prismatic, pe care sunt reprezentate ghiulele neexplodate. În faţa porţii, la exteriorul incintei, se află un pod ce asigura trecerea peste şanţul ce mărgineşte fortificaţia.

Prin această poartă au intrat în cetate regele Ferdinand şi regina Maria în 1919, când au vizitat prima dată Alba Iulia, și în 1922, când au fost încoronaţi ca suverani ai României Mari.

Poarta VI veche

Renovarea porții a început odată cu reabilitarea Laturii de Vest a cetății Alba Carolina, moment în care a fost renovată și poarta a IV-a.

Pentru finanţarea proiectului, s-a accesat un credit bancar contractat pentru mai multe obiective de investiţii locale. Pentru obiectivul “Reconstituire şi punere în valoare acces latura de Vest Cetatea Alba Carolina – municipiul Alba Iulia”, creditul aprobat a fost de 5.691.850 lei, utilizat în perioada 2010 – 2011 în sumă de 603.254,53 lei, în 2012, 496.968,54 lei, iar redistribuit pentru anul acesta 2.091.626,93 lei.

Indicatori în cadrul proiectului: carosabil şi parcaje (13.804 mp), pietonal (7.680 mp), spaţiu multifuncţional şanţ (4.580 mp), piste biciclete şanţ (730 mp), zone verzi (19.500 mp), 3 poduri auto din beton armat (cu lungimile de 8 m, 10 m şi 37 m), 3 poduri lemn fixe (pasarela I, II şi III – AC total 131,45 mp), 2 poduri mobile (AC total 32,62 mp), o estacadă fixă (poarta V – AC 209,90 mp), o pasarelă (Poarta VI – AC 39,60 mp).

Poarta a VII-a – era secretă, fiind zidită cu un strat subțire de cărămidă. A fost folosită în timpul Revoluției de la 1848 de către Avram Iancu și trupele moților care au venit în ajutorul locuitorilor cetății.

Documentare realizată de Călin Anghel (expert în reconstituiri istorice) pentru edu.kindergraff.ro

foto: Arhivă Alba 24, Adalbert Cserni



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

FOTO: O cometă descoperită în 2020 poate fi văzută în iulie pe cerul României. Imagini spectaculoase din Alba și din țară

Publicat

O cometă descoperită în martie 2020 poate fi văzută din România, în luna iulie. Se va afla la distanța minimă față de Pământ pe 23 iulie: 103 milioane de kilometri.

Cometa a fost observată prima dată de către telescopul spațial NEOWISE, în 27 martie 2020. Imagini cu cometa au fost postate pe rețeaua de socializare. Mai jos, cum s-a văzut pe cer la Cugir și în Bârlad.

sursă: Lucian Bodea – Facebook

Potrivit AstroInfo, cometa se află în constelația Puppis și avea magnitudinea 17.

La începutul lunii iunie cometa ajunsese la magnitudinea 7, iar la finalul lunii avea deja magnitudinea 3, când a întrat în câmpul LASCO C3 al telescopului solar SOHO. Cometa a trecut la periheliu pe 3 iulie 2020 la distanța de 43 milioane de km și a început să fie observată din 4 iulie, pe cerul dimineții, ajungând foarte strălucitoare.

sursă: Ciprian Vîntdevară

Cometa poate fi obervată cel mai bine dimineața sau seara. E nevoie de orizont cât mai coborât în zona nordică și nord-estică. Cometa e vizibilă cu ochiul liber, dar se recomandă utilizarea unui binoclu.

În această perioadă Luna va fi uneori pe cer în același timp cu cometa.

Perioada optimă de observare a cometei fără ca Luna să deranjeze prea tare este 15-25 iulie.

sursă imagini: Facebook – Lucian Nicolae, Astroinfo, Ciprian Vîntdevară

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: „LISTA ROȘIE” a activităților care ne pot îmbolnăvi de COVID-19. Care sunt cele mai periculoase locuri

Publicat

foto: Ezekiel J. Emanuel, James P. Phillips, Saskia Popescu

Lăcașurile de cult sunt, alături de restaurante, baruri, teatre, cinematografe, transportul în comun, transportul cu avionul și petrecerile în interior, cele mai periculoase locuri pentru transmiterea coronavirusului, susține dr. Ezekiel J. Emanuel, consilier special al directorului general al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

„Trebuie să știți care sunt riscurile și cât de mult sunteți dispus să vă asumați. De aceea, împreună cu prof. Saskia Popescu, un epidemiolog de la Universitatea din Arizona și dr. James P. Phillips, șeful medicinii în caz de dezastre la medicina de urgență GWU, am dezvoltat un index de risc COVID-19 pentru a vă ajuta să faceți acest lucru, pe baza a patru factori cheie: spațiu închis, durata interacțiunii, mulțimi (densitatea persoanelor și provocările pentru distanțarea socială), expirație forțată (strănut, țipăt, cântat, tuse)”, a explicat dr. Ezekiel J. Emanuel. 

Potrivit specialiștilor, cele mai reduse riscuri sunt reprezentate de:

  • statul acasă, singur sau cu familia
  • plimbările în aer liber, cu sau fără animale de companie
  • picnicuri împreună cu prieteni, cu respectarea distanțării sociale
  • preluarea alimentelor sau a cafelei
  • alergarea sau plimbările cu bicicleta, singur sau cu o altă persoană

Riscuri de nivel scăzut spre mediu:

  • sporturi distanțate în aer liber (exemplu tenis, golf, etc.)
  • cumpărături de alimente
  • cumpărături cu amănuntul

Riscuri de nivel mediu:

  • deplasarea la Unitățile de Primiri Urgențe (UPU)
  • vizita la cabinetele medicale
  • vizita la cabinetele stomatologice
  • mesele în aer liber
  • deplasarea cu taxiul sau cu serviciile de ride-sharing
  • vizitarea muzeelor

Riscuri de nivel mediu spre ridicat:

  • exercițiile la sală
  • în interiorul restaurantelor sau cafenelelor
  • lucrul în birou
  • frizerii, saloane de cosmetică

Cele mai ridicate riscuri sunt reprezentate de:

  • petrecerile în interior
  • baruri și cluburi de noapte
  • concerte
  • practicarea sporturilor de contact (exemplu: fotbal, baschet, volei, etc.)
  • transportul în comun
  • transportul cu avionul
  • participarea ca spectatori la competiții sportive
  • cinematografe, teatre
  • lăcașuri de cult

sursa: ezekielemanuel.com

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Conditiile din Programul „Noua casă”. Garanții de la stat de 60 % la credite de până la 100.000 de euro. PROIECT

Publicat

prima casa

Programul „Prima casă”, redenumit în acest an „O familie, o casă”, va deveni „Noua casă”, potrivit unui proiect de ordonanţă publicat de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

Creditul pentru achiziţionarea unei locuinţe noi va fi de maxim 100.000 de euro, garantat de stat în procent de 60%, în timp ce pentru achiziţia unei alte categorii de locuinţe creditul va avea o valoare maximă de 70.000 de euro și va fi garantat de stat în procent de 50%, exclusiv dobânzile, comisioanele şi spezele bancare aferente creditului.

Potrivit proiectului, se va menţine avansul minim de 5% din preţul de achiziţie al locuinţei, acesta reprezentând diferenţa dintre preţul de achiziţie al locuinţei rezultat din antecontractul de vânzare-cumpărare şi finanţarea garantată.

Astfel, preţul de achiziţie a locuinţei este:

  • de maximum 100.000 de euro echivalent lei, iar valoarea finanţării garantate este de maximum 95.000 de euro echivalent lei, dar nu mai mult decât valoarea rezultată din raportul de evaluare a locuinţei, exclusiv avansul plătit de beneficiar, pentru achiziționarea de locuințe noi și locuințe supuse unor lucrări de intervenție în vederea consolidării și/sau reducerii riscului seismic recepționate la terminarea lucrărilor cu cel mult 5 ani înainte de data solicitării creditului garantat;
  • de maximum 70.000 EUR echivalent lei, iar valoarea finanţării garantate este de maximum 66.500 EUR echivalent lei, dar nu mai mult decât valoarea rezultată din raportul de evaluare a locuinţei, exclusiv avansul plătit de beneficiar pentru achiziționarea altor categorii de locuințe.

Potrivit iniţiatorilor, prin stabilirea unor valori diferenţiate ale finanţărilor garantate, care cresc progresiv în funcţie de încadrarea locuinţelor în categoria noi, s-a urmărit stimularea achiziţiei de locuinţe noi, superioare din punct de vedere calitativ, în vederea înnoirii şi creşterii calităţii fondului locativ, având ca rezultat implicit şi relansarea sectorului de construcţii. Acelaşi scop s-a urmărit şi prin diferenţierea procentelor de garantare în funcţie de încadrarea locuinţelor în categoria noi, menţinându-se astfel politica legislaţiei actuale în vigoare de diferenţiere a procentelor de garantare în funcţie de această încadrare.

Prin noul proiect, autorităţile propun abrogarea unor dispoziţii din programul „O familie, o casă”, prevăzute de Legea nr. 40/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2009. Este vorba despre cele referitoare la procentele diferenţiate de garantare de maximum 100% pentru toate categoriile de locuinţe achiziţionate de către persoanele care fac parte dintr-un grup vulnerabil definit conform art. 6 din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare, de maximum 50% pentru locuinţe noi şi consolidate, respectiv recepţionate la terminarea lucrărilor cu cel mult 5 ani înainte de data solicitării creditului şi de maximum 40% pentru celelalte tipuri de locuinţe.

Se propune eliminarea dispoziţiilor referitoare la limitele restrictive de venituri impuse beneficiarilor la data solicitării creditului garantat, individual sau ale beneficiarului împreună cu soţul sau soţia, după caz, care nu pot depăşi valoarea de 4.500 lei, respectiv nu pot depăşi valoarea veniturilor nete lunare ale familiei de 7.000 lei, pentru familiile cu unul sau mai mulţi copii, la data solicitării creditului garantat.

„Accentuarea caracterului social al programului „O familie, o casă” a ridicat unele probleme în ceea ce priveşte modalitatea în care poate fi acordat sprijinul statului pentru a facilita accesul la finanţări bancare pentru persoanele defavorizate şi a persoanele care fac parte din grupuri vulnerabile, persoane pentru care se acordă de regulă alte forme de sprijin şi intervenţii din partea statului. Ţinând cont de faptul că programul „Prima casă” a fost conceput ca un program de sprijin pentru populaţia activă, din clasa medie, capabilă să achiziţioneze o locuinţă în condiţiile pieţii şi să acceseze şi să susţină plata ratelor din împrumuturi bancare, este necesar resistematizarea funcţională a mecanismului de finanţare-garantare specific, astfel încât să poată fi create premise pentru atingerea obiectivelor şi pentru stimularea construcţiei şi achiziţionării de locuinţe noi. În contextul actual, caracterizat de manifestarea efectelor crizei economice pe fondul pandemiei de Covid-19, trebuie să fie utilizate programe şi mecanisme de finanţare-garantare care şi-au dovedit în timp funcţionalitatea şi eficienţa, atât în privinţa adresabilităţii, cât şi sub aspectul rezultatelor, aşa cum este cazul programului „Prima casă”. Un alt avantaj al utilizării unor mecanisme adaptate şi funcţionale este reprezentat de faptul că atât criteriile de eligibilitate, cât şi condiţiile de accesare şi de derulare a mecanismului de finanţare-garantare sunt consacrate şi extrem de cunoscute în piaţă, de către beneficiari, bănci, autorităţile şi organismele implicate, existând astfel premise ca noul Program va fi uşor de implementat. Modificările şi completările propuse prin prezentul proiect de ordonanţă de urgenţă sunt centrate pe reluarea şi consolidarea elementelor de bune practici din prevederile, în prezent abrogate, ale vechiului program „Prima casă”, precum şi pe utilizarea mandatarului specializat al statului în operaţiuni de garantare în numele şi în contul statului a creditelor destinate achiziţionării de locuinţe – FNGCIMM”, se mai arată în nota de fundamentare.

Pe de altă parte, iniţiatorii proiectului de act normativ precizează că noile valori garantate de stat au fost stabilite având în vedere indicatorul supraaglomerării şi calitatea locuirii.

Potrivit sursei citate, suprafaţa medie a unei locuinţe în UE-28 este de peste 100 metri pătraţi (mp) în timp ce în România suprafaţa medie utilă a unei locuinţe era de 47,7 mp la 31 decembrie 2019 (conform datelor publicate de INS în Studiul – Fondul de locuinţe la 31 decembrie 2019). Totodată, în comparaţie cu suprafaţa medie locuibilă de 34 mp pe persoană din Europa, România are o medie relativ scăzută pe persoană (20 m2).

„Supraaglomerarea şi aspectele legate de condiţiile de locuit sunt luate în considerare pentru crearea unui indicator mai complet al calităţii locuirii. Rata privării severe de locuinţă, definită ca fiind proporţia persoanelor care locuiesc într-o locuinţă considerată supraaglomerată, fiind afectate în acelaşi timp de probleme locative, trebuie îmbunătăţită prin politici publice de susţinere a accesului populaţiei la achiziţionarea de locuinţe superioare calitativ, cu o suprafaţă corespunzătoare. În aceste condiţii, în considerarea analizei de mai sus, propunem stabilirea următoarelor praguri valorice maxime pentru finanţările garantate în cadrul Programului Noua casă: 100.000 euro echivalent lei pentru locuinţele noi şi pentru cele supuse unor lucrări de intervenţie în vederea consolidării şi/sau reducerii riscului seismic recepţionate la terminarea lucrărilor cu cel mult 5 ani înainte de data solicitării creditului garantat în înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă sunt asimilate locuinţelor noi, cu un procent de garantare de maximum 60%; 70.000 euro echivalent lei pentru celelalte categorii de locuinţe, cu un procent de garantare de maximum 50%”, se mai arată în nota de fundamentare.

Beneficiarii eligibili

Persoana fizică ce îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a) la data solicitării creditului garantat, declară pe propria răspundere fie că nu deţine în proprietate exclusivă sau împreună cu soţul ori soţia nicio locuinţă, indiferent de modul şi de momentul în care a fost dobândită, fie că deţine în proprietate exclusivă sau împreună cu soţul ori soţia cel mult o locuinţă, dobândită prin orice alt mod decât prin Program, în  uprafaţă utilă mai mică de 50 mp;

b) achiziţionează o singură locuinţă, printr-un credit acordat şi garantat în condiţiile Programului;

c) are calitatea de împrumutat în raport cu finanţatorul.

Vezi AICI proiectul. 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO Exemplu de educație: Un albaiulian a adunat împreună cu fiul său peste 60 de saci de gunoaie de pe malul râului Ampoi

Publicat

Un albaiulian a adunat joi dimineața, împreună cu fiul său în vârstă de 8 ani, peste 60 de saci cu PET-uri și deșeuri de pe malul râului Ampoi. Acesta trage un semnal de alarmă cu privire la situația gestionării gunoaielor în localitățile traversate de râu și roagă primarii din Zlatna, Meteș și Ighiu să facă ceva în acest sens. „Alba Iulia nu este delta de gunoaie aruncate în Ampoi”, a mai transmis acesta. 

„Alături de fiul meu David, în vârstă de 8 ani, ne-am petrecut toată dimineața igienizând un mal al râului Ampoi, la limita administrativă cu comuna Ighiu. Am strâns în câteva ore peste 60 de saci de PET-uri și alte deșeuri aduse de viitură de după ultimele ploi.

E o acțiune pe care o fac în primul rând din raționament ecologic. Însă la fel de important mi se pare să îl învăț pe fiul meu că acest gen de atitudine este una corectă.

Am însă de spus un lucru, pentru că adevărul trebuie spus, dacă vrei ca situația să se îmbunătățească: râul Ampoi nu izvorăște din M-ții Pădurea Neagră, râul Ampoi izvorăște din Valea Dosului, adică puțin mai sus de Zlatna și astfel traversează trei unități administrativ teritoriale (UAT-uri), adică Zlatna, Meteș și Ighiu, cu trei primari, colegi de-ai mei, cărora vreau să le transmit că Alba Iulia nu este delta de gunoaie aruncate în Ampoi de locuitorii acestor localități, pe care râul le traversează! Ampoiul nu este groapa de gunoi a mocanilor! Ei trebuie să își rezolve în mod civilizat acesta problemă a ridicării și gestionării deșeurilor din localități!

Fiecare viitură, fiecare umflare de râu aduce cu sine tone de deșeuri: în deosebi material plastic, din exact aceste localități și nu din altă parte!

Un rău care traversează o localitate este o binecuvântare prin toate beneficiile care le aduce! Dumnezeu a îmbogățit acestă țară cu sute de râuri care o străbat, iar noi le transformăm în purtătoare de gunoaie, asta din comoditate, inconștiență și prostie!

Rog insistent primarii și celelalte autorități din aceste localități să-și asume aceste scăpări majore și să facă ceva în sensul acesta. Îi văd adesea în presă cu alte realizări edilitare, dar începând de acum în colo nu mai pot ignora acesta latură a respectului față de mediu absolut vitală pentru noi!”, a transmis albaiulianul Rareș Buglea.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate