Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

POSTUL PAŞTELUI 2017. Semnificaţii pentru credincioşi, obiceiuri şi perioadele cu dezlegare la peşte


Publicat

Postul Paştelui 2017 a început în 27 februarie, iar Paștele va fi sărbătorit pe 16 aprilie, potrivit calendarului ortodox. Postul Paştelui are loc înaintea Învierii Mântuitorului Iisus Hristos şi este cel mai lung şi mai aspru dintre toate cele patru posturi importante. Oamenii mai numesc acest post şi Postul Mare. Durează patruzeci de zile, la care se adaugă săptămâna Patimilor.

Vezi şi Perioada în care nu se fac nunţi şi zile de post din calendarul ortodox 2017

Începând de luni, 27 februarie, creștinii din întreaga lume intră în cel mai greu post din an. Ultima zi a Postului Mare va fi 15 aprilie. Învierea Domnului va fi prăznuită în 16 aprilie.

Postul Paștelui sau postul care precede Învierea Domnului este cel mai lung și mai aspru dintre cele patru posturi de durată de peste an ale Bisericii Ortodoxe, de aceea este numit și Postul Mare.

Singurul post care are două Lăsatul Secului este cel al Sfintelor Paști, cunoscut și sub numele de Postul cel Mare. Primul Lăsatul Secului este pentru carne și se ține în Duminica Înfricoșătoarei Judecăți (19 februarie), iar celalalt este pentru ouă, pește și lactate și se ține în Duminica Izgonirii lui Adam din Rai (a Lăsatului sec de brânză), 26 februarie.

Zilele de post şi dezlegări la peşte

Conform tradiţiei stabilite cu timpul în Biserică, în cursul Postului Mare se posteşte astfel: în primele două zile (luni şi marţi din prima săptămâna) se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau (pentru cei mai slabi) ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă; la fel în primele trei zile (luni, marţi şi miercuri) şi ultimele două zile (vinerea şi sâmbăta) din Săptămâna Patimilor.

Miercuri se ajunează până seara (odinioară până după săvârşirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfinţite), când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn.

În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână (luni-vineri inclusiv) se mănâncă uscat o singură dată pe zi (seara), iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin.

Se dezleagă de asemenea la vin şi untdelemn (în orice zi a săptămânii ar cădea), la următoarele sărbători fără ţinere (însemnate în calendar cu cruce neagră): Aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul (24 februarie), Sfinţii 40 de mucenici (9 martie), Joia Canonului celui mare, înainte-serbarea şi după-serbarea Buneivestiri (24 şi 26 martie), iar după unii şi în Joia Patimilor. La praznicul Buneivestiri (25 martie) şi Duminica.

Floriile se dezleagă şi la peşte (când însă Bunavestire cade în primele patru zile din Săptămâna Patimilor, se dezleagă numai la untdelemn şi vin, iar când cade în vinerea sau sâmbăta acestei săptămâni, se dezleagă numai la vin).

În postul Paștilor din acest an, dezlegare la peşte este în 25 martie (sâmbătă), când se sărbătorește Bunavestire, în 9 aprilie (Intrarea Domnului în Ierusalim), de Florii.

Semnificaţii şi obiceiuri

Motivul principal al postirii în Postul Paştelui era pregătirea catehumenilor care urmau să fie botezaţi de Paşti şi să între în biserica. Totuşi, Postul Paştelui a devenit absolut firesc o perioară de pregătire spirituală pentru toţi creştinii să sărbătorească Învierea Domnului nostru Iisus Hristos.

În Postul Mare creştinii trebuie să dea dovadă de o grijă spirituală sporită, prin renunţarea la alimentele de provenienţă animalice. Mai mult, aceştia trebuie să se înalte sufleteşte prin rugăciune alături de fapte bune.

Postul reprezintă reţinerea totală de la anumite alimente şi băuturi în scop religios şi moral. Mai mult, creştinii trebuie să se reţină de la anumite gânduri necurate, pofte, patimi sau fapte rele. Acest lucru înseamnă că postul trupesc trebuie însoţit de postul sufletesc.

Durata de 40 de zile a Postului Paştilor se întemeiază pe o tradiţie vechi-testamentară, de atâtea ori atestată când e vorba de cercetarea şi pregătirea sufletului prin măsuri divine: potopul, care trebuia să spele pământul de păcate, a ţinut 40 de zile şi 40 de nopţi (Facere 7, 11-17); patruzeci de ani au mâncat evreii mană în pustie, înainte de a ajunge în pământul făgăduinţei (Deut. 7, 7 şi 29, 5-6); Moise a stat pe munte 40 de zile pentru a primi Legea (Ieşire 34, 28); ninivitenii au postit 40 de zile pentru a se pocăi (Iona 3, 4-10); Iisus a postit în munte 40 de zile şi 40 de nopţi înainte de începerea activităţii publice (Matei 4, 1-2 şi Luca 4, 1-2). Practica aceasta a fost adoptată de Biserică încă dinainte de sec. IV, ca timp de pregătire a catehumenilor pentru botez, adică pentru re-naşterea sau înnoirea spirituală.

Rolul postului în viața credincioșilor

Postul presupune abținerea totală sau parțială de la anumite alimente și băuturi, în scop religios-moral. Însă doar reținerea de la anumite mâncăruri și băuturi trebuie însoțită și de rețnerea de la gânduri, pofte, patimi și fapte rele, adică însoțirea postului trupesc cu postul sufletesc. Credinciosul trebuie să fie pios, smerit, să ii ajute pe semenii lui și să uite orice supărări, ură, să îi ierte pe cei care i-au greșit și să le ceară iertare celor cărora le-a greșit.

Calcularea datei la care creștinii sărbătoresc Paștele ține două fenomene naturale, unul cu dată fixă – echinocțiul de primăvară, iar altul cu data schimbătoare – luna plină. Aceasta din urmă face ca data Paștelui să varieze în fiecare an.

În plus, utilizarea a două calendare diferite explică decalajul acestei sărbători la catolici și ortodocși. Biserica Catolică se raportează la echinocțiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează același eveniment astronomic după calendarul iulian, pe stil vechi.

Paștele catolic și cel ortodox cad în aceeași zi în 2017, pe 16 aprilie.

Postul Paştilor e ţinut şi în Biserica Romano-Catolică; el ține 40 de zile, începând nu luni ca la ortodocşi, ci în miercurea numită a Cenuşii (Dies Ceneris), pentru că în această zi se practică la apuseni presărarea cenuşii pe creştetul capului (rest din ceremonialul penitenței publice din vechime, moştenit de la evrei). Catolicii dezleagă postul în duminicile Păresimilor, mâncând de dulce.

Timp de 40 de zile, cât va ţine Postul Paştelui sau Postul Mare, nu se mănâncă de dulce, iar trupul se purifică odată cu sufletul, cel dintâi prin regim, cel de-al doilea prin rugăciune şi gânduri bune. Aşadar, în aceste săptămâni, nu se consumă carne, ouă, lapte sau brânzeturi. De asemenea, nu vom mânca nici peşte sau untdelemn şi este interzis fumatul şi alcoolul.

Alimente recomandate de nutriționiști, în perioadele de post

Din dorinţa de a ţine post, foarte multe persoane apelează la alimente total nesănătoase din comerţ, care sunt dezechilibrate din punct de vedere nutriţional. Află cum să mănânci sănătos în Postul Paştelui.

Pateul vegetal, mezelurile vegetale, chiftelele prăjite din soia, cartofii prăjiţi, covrigul sau diversele combinaţii de făinoase (sticksuri, covrigei, inelele de pâine prăjită cu diverse arome) nu trebuie să ocupe cea mai mare parte din alimentaţia ta chiar dacă ţi-ai propus să ţii post.

De asemenea, nici excesul de pâine albă sau cartofi nu constituie o opţiune tocmai bună pentru o perioadă lungă de timp, deoarece organismul nu va avea zilnic nutrienţii necesari pentru a funcţiona la capacitate maximă.

Medicii spun că postul este unul foarte restrictiv, din punctul de vedere al alimentaţiei, practicanţii săi fiind privaţi de proteinele complexe ce se găsesc în carne, ouă şi lactate. Aceste alimente pot fi înlocuite cu produse de origine vegetală, cum ar fi soia, fasole, ciuperci etc. Odată cu privarea de proteine, apare şi o carenţă de vitamine şi oligoelemente vitale, care se găsesc în produsele de origine animală (vitamina A, D, complexul B). Aceste lipsuri conduc la schimbări ale metabolismului, precum şi la încetinirea anumitor funcţii ale organismului (cum ar fi procesul de creştere, sinteza de hormoni), ceea ce face ca efectele benefice ale postului (în plan fizic şi spiritual) să fie însoţite de unele mai puţin dorite, cum ar fi riscul de creştere în greutate (prin consumul excesiv de alimente cu conţinut exclusiv sau majoritar de hidraţi de carbon (glucide) – pâine, paste, mălai, dulciuri, cartofi, fasole etc.).

Consum exagerat de preparate pe bază de soia şi/sau de pateuri vegetale (care au un conţinut ridicat de aditivi şi grăsimi vegetale); mai frecvent în faza iniţială, ca efect al detoxifierii organismului, la unele persoane pot apărea manifestări de tipul: acnee, miros neplăcut al gurii şi/sau corpului (se impun măsuri de igienă riguroase), uşoare dureri de cap, senzaţie de greaţă, constipaţie (care dispar însă, pe masură ce organismul se obişnuieşte cu noua dietă). Ca urmare, este indicat ca postul să fie ţinut doar de persoanele cu stare bună de sănătate, care nu suferă de diabet zaharat, anemie sau boli anergizante sau imunodepresive (tuberculoză, SIDA, unele boli infecţioase – tuse convulsivă, rujeolă, gripă). De asemenea, nu se recomandă la copii, vârstnicii cu starea de sănătate efectată, gravide, persoane care lucrează în condiţii deosebite (frig, muncă fizică grea etc). Medicii spun că trebuie să ţinem cont şi de alte recomandări, respectiv alimentele să fie preparate în special prin fierbere, înăbuşire sau la cuptor şi nu prăjite – pentru a reduce cantitatea de grăsimi şi aportul de calorii suplimentare să consumăm în cantităţi suficiente legume şi fructe proaspete, să fim cumpătaţi, să nu mâncăm mult şi nu consumăm băuturi alcoolice, iar dacă sănătatea nu ne permite, să nu ţinem postul prea restrictiv pe o perioadă lungă de timp şi să nu ezităm să-l întrerupem dacă nu ne simţim bine.

3 lucruri esenţiale când ţii post

  1. Găteşte alimente diverse, alegând în fiecare săptămână câteva legume pe care să le foloseşti pentru tocăniţe şi supe/ciorbe.
  2. Nu mânca toate produsele de post pe care le găseşti la supermarket!

Fii selectivă şi citeşte înainte lista cu ingrediente. Iar dacă poţi să le prepari acasă este de preferat să facă acest lucru în weekend pentru a fi aprovizionată în timpul săptămânii.

  1. Gândeşte în mare un meniu general, diversificat fără să te complici!

Alege 2-3 opţiuni pentru micul dejun (de exemplu, în loc de cereale cu lapte de vacă foloseşte laptele vegetal, în loc de pâine cu pateu de porc alege pâinea cu pastă de năut, salată de vinete, pastă de avocado, zacuscă, pateu de linte, în loc de cereale cu iaurt prepară un terci din fulgi de ovăz cu diverse fructe proaspete sau uscate, înlocuieşte untul cu unt de arahide sau de cocos presat la rece etc).

Pentru mesele de prânz şi cină înlocuieşte preparatele din carne cu ciuperci, oleaginoase crude, leguminoase, quinoa, orez integral, paste integrale care vor oferi consistenţă mâncării şi un plus de nutrienţi.

Alimente care nu trebuie să-ţi lipsească din meniu când ţii post

Pentru ca organismul să beneficieze de vitamine, minerale, antioxidanţi, fibre, grăsimi bune şi proteine de calitate este esenţial să ai o alimentaţie diversificată pe perioada postului. Baza reţetelor tale o vor constitui legumele şi verdeţurile la care se adaugă ingrediente la fel de valoroase pentru cantitatea lor bogată în proteine.

Fasolea boabe, năutul, mazărea, lintea, verdeţurile crude (spanacul, pătrunjelul, leurda, urzicile, andivele, rucola, salata verde), legumele crucifere (broccoli, conopidă, varza) şi orice alte legume care sunt pe placul tău nucile şi seminţele neprăjite, orezul integral (brun) sau basmati, ovăzul, hrişca, fructele proaspete, avocado şi uleiul de măsline sau de floarea-soarelui presate la rece

Dacă vrei să respecţi Postul Paştelui şi să profiţi de ocazie şi pentru a scăpa de kilogramele în plus, este important să-ţi stabileşti un regim de viaţă cât mai echilibrat, ca să nu-ţi pierzi energia când renunţi temporar la proteinele de origine animală.

Bea ceai verde

Spre deosebire de cafea, care te stimulează pentru o oră sau două,  perioadă urmată uneori de o cădere de energie, ceaiul verde are un efect mai slab, dar mai îndelungat.

Dacă bei dimineaţa o ceaşcă de ceai verde îndulcită cu miere, oferi corpului tău un plus de energie, pe care îl vei simţi cu siguranţa de-a lungul zilei.

Respectă mesele regulate

Când conţinutul de proteine de origine animală scade din alimentaţia ta zilnică, rezervele de energie ale corpului depind de mesele regulate.

Încearcă să respecţi cele trei mese principale, la care poţi adăuga două-trei gustări de-a lungul zilei: fructe, alune, migdale şi nuci.

Nu mânca pâna ai burta plină

Nivelul glicemiei în sânge, de care depinde energia ta zilnică poate scădea brusc şi după o masă copioasă. Încearcă să mănânci doar cât îţi trebuie, fără să-ţi umpli burta, indiferent dacă mănânci salată de legume sau altă gustare cu conţinut redus de calorii.

Programează cel puţin o masă de verdeţuri pe zi

Asigură necesarul zilnic de vitamine şi minerale cu cel puţin o masă de verdeţuri. Poţi mânca frunze de la orice legumă, însă urizicile şi spanacul au conţinutul nutritiv cel mai ridicat.

Nu este necesar să fierbi îndelung spanacul, poţi adăuga frunze proaspete şi în salate, alături de alte legume de sezon, pătrunjel şi salata creaţă roşie.

 



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

1 Iunie: Ce se mai sărbătorește astăzi în România și la nivel mondial, pe lângă Ziua Copilului

Publicat

familie parinti copii

În România, Ziua internaţională a copilului este sărbătorită la data de 1 iunie, ca şi în alte aproximativ 50 de ţări. Totodată, peste alte 100 de ţări celebrează o zi a copilului la date diferite.

La nivel mondial, însă, în 1 iunie este aniversată Ziua mondială a părinţilor, cu scopul de a sublinia importanţa pe care o are familia pentru creşterea şi educaţia copiilor. Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a instituit această zi din 2012.

Ziua Copilului în România

Sărbătorirea unei zile dedicate copilului a fost propusă în 1925, la Conferinţa mondială pentru bunăstarea copiilor de la Geneva. Decizia instituirii unei zile pentru protecţia copiilor a fost adoptată de către Federaţia Democratică Internaţională a Femeilor, în cadrul unei sesiuni speciale din noiembrie 1949, desfăşurată la Moscova.

La 14 decembrie 1954, Adunarea Generală a ONU a adoptat Rezoluţia nr. 836 pentru a proclama o Zi mondială a copilului. Pornind de la convingerea că trebuie acordată o atenţie deosebită copiilor, care reprezintă generaţia de mâine, Adunarea a recomandat, cu acest prilej, ca începând din 1956, în toate ţările să fie instituită o Zi mondială a copilului, pentru ca ea să fie marcată „ca o zi a fraternităţii şi înţelegerii între copiii de pretutindeni, a activităţilor dedicate promovării idealurilor şi obiectivelor Cartei şi bunăstării copiilor din toată lumea, pentru întărirea şi lărgirea eforturilor pe care Naţiunile Unite le fac în favoarea copiilor din întreaga lume”, potrivit www.un.org.

Rezoluţia recomanda guvernelor statelor membre să instituie o astfel de zi, la data pe care o considerau de cuviinţă, deci nu neapărat 1 iunie, dată la care este sărbătorită în România. Organizaţia Naţiunilor Unite marchează această zi la 20 noiembrie, data la care au fost adoptate Declaraţia Drepturilor Copilului în 1959 şi Convenţia asupra Drepturilor Copilului în 1989.

La 16 noiembrie 2016, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind promulgarea legii prin care este modificat Codul muncii prin declararea zilei de 1 Iunie – Ziua Copilului ca sărbătoare legală în care nu se lucrează. Astfel, în 2017, pentru prima dată ziua de 1 iunie este nelucrătoare. Camera Deputaţilor a adoptat, în luna octombrie, legea prin care Ziua Copilului devine zi liberă nelucrătoare pentru români.

Ziua mondială a părinților

Celebrată la nivel mondial, ziua dedicată părinţilor înseamnă exprimarea preţuirii faţă de părinţii de pe întreaga planetă, pentru angajamentul lor dezinteresat faţă de copii şi pentru sacrificiile făcute pe tot parcursul vieţii, se subliniază în rezoluţia ONU. Decizia Adunării Generale a ONU de a marca o zi a părinţilor s-a întemeiat pe recunoaşterea rolului fundamental pe care tatăl şi mama îl au în viaţa copiilor lor, dar şi pe conştientizarea unor pericole la care aceştia sunt expuşi în societatea contemporană, a unor circumstanţe socio-economice care îi împiedică să îşi îndeplinească datoria pe care o au faţă de copii.

În 2020, prin intermediul Zilei mondiale a părinţilor, ONU atrage atenţia asupra pericolelor pe care pandemia de COVID-19 le poate avea pentru părinţi şi, implicit, faţă de copiii aflaţi în grija acestora. Pentru că în cele mai multe ţări activitatea şcolară a fost suspendată, părinţii au trebuit să se îngrijească de cei mici pe tot parcursul zilei, în paralel cu îndeplinirea sarcinilor de serviciu. De altă parte, pandemia a adus cu sine falimentarea multor activităţi economice şi creşterea şomajului sau, în cel mai bun caz, diminuarea veniturilor. În oricare dintre aceste scenarii, presiunea asupra părinţilor a crescut. De aceea, ONU accentuează, printre altele, nevoia creării de locuri de muncă flexibile, care să le permită părinţilor să se ocupe în mod optim atât de job, cât şi de copii, conform un.org.

Problemele ridicate de pandemie cresc şi mai mult atunci când ne referim la situaţia precară a părinţilor şi copiilor care trăiesc în ţări afectate de sărăcie extremă, conflict armat şi ale căror sisteme de sănătate sunt slabe sau aproape inexistente. Deşi igiena mâinilor este o armă-cheie împotriva COVID-19, trei miliarde de oameni din întreaga lume nu au acces adecvat la apă sau săpun, conform datelor furnizate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), agenţie a ONU, şi de Fondul Internaţional pentru Urgenţe ale Copiilor al Naţiunilor Unite (UNICEF).

Mai mult, Programul alimentar mondial al ONU (PAM) a evidenţiat că, în lunile martie şi aprilie 2020, peste 860 de milioane de copii şi tineri nu au mai mers la cursuri din cauza pandemiei. Din acest motiv, aproximativ 300 de milioane de copii din clase primare au fost privaţi de mesele şcolare de care ei depind. Continuă să fie afectaţi în special copiii din Africa, unde şcoala le asigură adesea singura lor masă pe zi.

Potrivit paginii oficiale de internet dedicate de ONU acestei zile, Ziua mondială a părinţilor este un bun prilej pentru a reafirma importanţa avută de Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă. Primele cinci puncte ale Agendei, conform www.mae.ro, sunt: fără sărăcie, adică eradicarea sărăciei în toate formele sale şi în orice context; foamete „zero”, eradicarea foametei, asigurarea securităţii alimentare, îmbunătăţirea nutriţiei şi promovarea unei agriculturi durabile; sănătate şi bunăstare, altfel spus, asigurarea unei vieţi sănătoase şi promovarea bunăstării tuturor la orice vârstă; educaţie de calitate, împreună cu promovarea oportunităţilor de învăţare de-a lungul vieţii pentru toţi; egalitate de gen, care presupune emanciparea tuturor femeilor şi fetelor. Este lesne de văzut cum punerea în practică a acestor deziderate nu poate avea decât efectele cele mai benefice asupra familiilor din întreaga lume.

România, alături de cele 193 state membre ale ONU, a adoptat Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă la Summit-ul istoric privind dezvoltarea, desfăşurat la New York, la 25-27 septembrie 2015.

Există şi anumite state care aniversează Ziua mondială a părinţilor la alte date calendaristice. De exemplu, în SUA, Ziua părinţilor este marcată, anual, în cea de-a patra duminică a lunii iulie, conform unei iniţiative a senatorului Trent Lott, din 1994, semnată de preşedintele de atunci, Bill Clinton. La rândul său, Republica Coreea celebrează Ziua părinţilor la 8 mai. Iniţial, la 8 mai 1956, a fost marcată Ziua mamei, însă după dezbateri legate de o eventuală Zi a tatălui, autorităţile sud-coreene au decis ca ziua de 8 mai să fie considerată a părinţilor începând cu anul 1973. În Filipine, Ziua părinţilor este prima zi de luni din decembrie.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Până la 100.000 de euro, finanțări pentru studenții care dezvoltă afaceri. Domeniile vizate și condiții de accesare

Publicat

business

Studenții care dezvoltă planuri de afaceri pot primi finanțare între 40.000 și 100.000 de euro fiecare, pentru inițiative în diferite domenii, precum precum industria creativă, IT, robotică, automatizări industriale, a anunțat ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș.

Aceleași finanțări pot fi accesate și de masteranzi și doctoranzi. Cererile se vor depune începând cu data de 15 iunie la Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Capital Uman, potrivit digi24.ro.

Nu este importantă forma de specializare pe care au absolvit-o studenții, este importantă afacerea pe care au propus-o, a spus ministrul.

”Nu este nevoie de cofinanțare. Este 100% grant de la UE”, a adăugat Marcel Boloș.

Programul Innotech-Student are o alocare de 20 de milioane de euro. Pe măsură ce se depun cererile de finanțare, aceste fonduri pot fi suplimentate la 150 de milioane de euro, potrivit ministrului.

Condiții în cadrul Programului Innotech-Student

În cadrul proiectelor selectate în urma evaluării va începe perioada de pregătire a studenților, dezvoltarea abilităților lor antreprenoriale, elaborarea planurilor de afaceri și selectarea celor mai bune dintre acestea. Studenții ale căror planuri de afaceri vor fi finanțate vor putea urma programe de internship în companii cu activități cât mai apropiate planurilor de afaceri propuse. În această etapă vor fi acordate subvențiile. După aceasta, timp de un an studenții antreprenori vor beneficia de sprijinul administratorilor de schemă, iar pentru următoarele șase luni ei vor fi monitorizați, iar afacerile înființate de ei trebuie să se autosusțină pe piață, a comunicat ministerul.

Banii vor fi acordați în două tranșe – 75% la înființarea companiei, iar cea de-a doua, de 25%, în momentul în care antreprenorii vor face dovada că pot realiza profituri de 30% din grantul inițial de 75%. În primul an de activitate vor fi finanțate și salariile angajaților firmelor înființate.

Administratorii de grant vor putea fi următoarele instituții/entități: instituţii de învăţământ superior publice şi private, acreditate; școli doctorale şi graduale cu personalitate juridică, inclusiv parteneriate intre acestea și sectorul privat/ centre de CDI; institute/centre de cercetare acreditate, inclusiv institute de cercetare ale Academiei Române; Academia Română; asociaţii profesionale; Camere de comerţ şi industrie; instituții și organizații membre ale Pactelor Regionale și Parteneriatelor Locale pentru Ocupare și Incluziune Socială; furnizori de formare profesională continuă autorizaţi, publici şi privaţi; organizaţii sindicale şi patronate; membri ai Comitetelor Sectoriale şi Comitete Sectoriale cu personalitate juridică; ONG-uri; parteneriate între categoriile mai sus menționate.

Valoarea finanțărilor

Buget apel: 20 milioane euro

Valoare proiect: max. 2 milioane euro. Min. 70% din bugetul proiectului va fi alocat subvențiilor pentru înființarea afacerilor (cheltuieli care intră sub incidența ajutorului de minimis).

Valoarea maximă acordată pentru planurile aprobate este de 100.000 euro/ plan de afaceri, reprezentând maximum 100% din totalul cheltuielilor eligibile, și se acordă numai întreprinderilor înființate de persoanele ale căror planuri de afaceri sunt selectate.

Cuantumul maxim al ajutorului de minimis pentru fiecare întreprindere sprijinită, în parte, este stabilit proporțional cu numărul de locuri de muncă create, după cum urmează:

– ajutor de minimis mai mic sau egal cu 40.000 de euro – minim 2 locuri de muncă create;

– ajutor de minimis cu o valoare mai mare de 40.000 de euro dar mai mică sau egală  cu 60.000 de euro – minim 3 locuri de muncă create;

– ajutor de minimis cu o valoare mai mare de 60.000 de euro dar mai mică sau egală cu 80.000 de euro – minim 4 locuri de muncă create;

– ajutor de minimis cu o valoare mai mare de 80.000 de euro dar mai mică sau egală cu 100.000 de euro – minim 5 locuri de muncă create.

Acțiuni sprijinite:

Etapa I de implementare: Organizarea și derularea programe de învăţare prin experienţă practică, furnizarea de servicii de consiliere şi orientare profesională axate pe dobândirea de competenţe antreprenoriale, formarea de competente antreprenoriale, inclusiv prin întreprinderea simulată în sectoarele economice cu potențial competitiv identificate conform SNC sau din domeniile de specializare inteligentă conform SNCDI adresate studenților (ISCED 4-8)

Campanie de informare a publicului cu privire la programul de formare antreprenorială, precum și cu privire la metodologia de selecție a grupului țintă și, ulterior, a planurilor de afaceri ce vor fi sprijinite în cadrul proiectului;

Selectarea grupului țintă ce va participa la cursurile organizate în cadrul programului de formare antreprenorială;

Derularea programului de formare antreprenorială;

Selectarea planurilor de afaceri ce vor fi finanțate în cadrul proiectului;

Organizarea și derularea de întreprinderi simulate;

Efectuarea de stagii de practică;

Furnizarea, de către administratorul schemei de antreprenoriat, a serviciilor personalizate de consiliere/ consultanță/ mentorat ulterior finalizării procesului de selecție a planurilor de afaceri;

Asigurarea înființării și demarării funcționării întreprinderilor ce vor realiza planurile de afaceri cu ajutor de minimis în cadrul proiectului.

Etapa II de implementare: Acordarea de sprijin financiar sub forma micro-granturilor pentru deschiderea unei afaceri

Decontarea de către administratorul schemei de antreprenoriat a sumelor aferente implementării planurilor de afaceri selectate în cadrul proiectului;

Monitorizarea de către administratorul schemei de antreprenoriat a funcționării și dezvoltării afacerilor finanțate;

Asigurarea sustenabilității.

Tipuri de afaceri

Vor fi finanțate proiecte din numeroase domenii de activitate precum IT, robotică, automatizări industriale, biotehnologii, industrie alimentară, dar lista poate include și alte domenii.

surse: digi24.ro, http://mfe.gov.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Redeschiderea teraselor: obligații care le dau bătăi de cap proprietarilor de localuri

Publicat

Redeschiderea teraselor este posibilă de astăzi, însă în condiții stricte pentru protejarea sănătății clienților și angajaților. Unele reguli însă sunt considerate drept greu de respectat de către o parte dintre patronii de localuri.

Unii dintre aceștia spun că nu-și permit să le ceară clienților date personale, pentru că ”nu sunt polițiști” și că la terase clienții ar trebui să se simtă ”ca acasă”, potrivit ziare.com. 

Se referă la obligația privind registrul de rezervări ale clienților, ce presupune prelucrarea datelor personale, precum și la condițiile în care rezervarea este obligatorie, destul de neclară în legislație.

Altă regulă ce trebuie respectată la terase este triajul observațional. Cu alte cuvinte, clienților nu li se va lua temperatura, la fel ca în cazul triajului epidemiologic la intrarea în spațiile închise, doar se va observa dacă au simptome respiratorii (de tipul: tuse frecventă, strănut frecvent, stare generală modificată). Pentru acest triaj observațional nu este necesar ca persoanele desemnate să aibă o pregătire specială în acest sens.

Reguli de respectat la terase (potrivit normelor aprobate prin Ordin 966/1.809/105/2020 – Ministerul Sănătății, Ministerul Economiei, ANSVSA)

– acces interzis pentru clienții cu simptome respiratorii (triaj observațional)

– minimum 2 metri între mese (minimum 2 m între ocupanții scaunelor meselor alăturate); în funcție de amplasarea meselor cu respectarea prevederilor, se va stabili numărul maxim de locuri care pot fi ocupate în cadrul spațiului special amenajat din exteriorul clădirii unității de alimentație publică (terase)

– păstrarea distanței de cel puțin 1,5 metri între clienți, dacă nu sunt membri ai aceleiași familii

– cel mult 4 persoane la o masă, dacă nu sunt membri ai aceleiași familii

– este interzis transferul de la o masă la alta a meniurilor, solnițelor sau altor obiecte; acestea se vor dezinfecta după plecarea clienților de la o masă

– chelnerii trebuie să poarte măști și mănuși

– rezervarea locurilor: obligația unui registru de evidență a rezervărilor clienților, pentru ca, în cazul apariției unei îmbolnăviri, să poată fi făcută ancheta epidemiologică

– se recomandă stabilirea de circuite cu sens unic ce trebuie parcurse de clienți în interiorul terasei, astfel încât să se minimizeze contactele între clienți (de exemplu, înspre și dinspre toaletă); trebuie reorganizate circuitele de producție și livrare, unde este cazul

– trebuie monitorizată starea de sănătate a angajaților

– măsuri de respectare a distanței între angajați; dacă nu este posibil, măsuri suplimentare de protecție (reducerea numărului de angajați și lucrul în ture, folosirea de echipament de protecție)

– dezinfectarea spațiilor trebuie făcută frecvent

– dezinfectant pentru mâini la intrarea pe terasă și la grupurile sanitare.

– interzis consumul produselor în picioare, pentru a minimiza circulația clienților în interiorul terasei

– instalarea de panouri de protecție din plexiglas în unitățile cu plata la casă de marcat

foto: arhivă, rol ilustrativ

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

TRADIŢII de „cireşar”. Legende, obiceiuri şi superstiţii. Ce se mai sărbătoreşte până la sfârşitul lunii iunie

Publicat

cirese

În luna iunie, numită popular „cireşar”, a şasea din an, sunt mai multe sărbători, de care sunt legate credinţe populare interesante. Pe 21 iunie este solstiţiul de vară şi Ziua Soarelui, pe 24 iunie este Ziua Sfântului Ioan Botezătorul şi Sânzienele, iar pe 29 iunie sunt sărbătoriţi Sfinţii Petru şi Pavel.

Denumirea de iunie vine din latinescul Iunius, de la zeiţa Iuno, soţia lui Jupiter şi ocrotitoarea femeilor măritate. Cele mai multe nunţi se făceau în luna iunie.

În 21 iunie, este solstiţiul de vară în emisfera nordică, adică va fi cea mai lungă zi din 2019. De la acest moment, ziua se scurtează, devenind egală cu noaptea, la echinocţiul de toamnă.

De momentul solstițiului de vară este legat și un ritual de transformare a unei bijuterii din aur în talisman norocos. Se foloseşte orice fel de obiect din aur, indiferent dacă este un inel, o monedă sau pandantiv.

Cu o zi înainte de solstițiu, bijuteria este pusă într-un vas rezistent la foc, plin cu ierburi uscate (cimbru, rozmarin, salvie, lavandă, mușețel, sunătoare), ce reprezintă elementul pământ.

În zorii zilei solstițiului de vară, se scoate obiectul de aur dintre ierburi și se pune într/un vas cu apă curată, apon prin flacăra unei lumânări galbene sau aurii. Astfel, bijuteria este purificată cu elementul focului. Cu flacăra de la lumânare, se dă foc ierburilor uscate din vas, lasându-le să ardă și să își împrăștie aromele.

De la mijlocul zilei și până la apus, se lasă obiectul de aur într-un loc sigur de afară, astfel încât să fie sub lumina soarelui. Seara, țineți strâns bijuteria într-o mână, închideți ochii și concentrați-vă asupra dorintei cele mai arzătoare, apoi pronunțați dorința cu glas tare, de 3 ori.

La final, se recită: „Fii vrăjit și legat, cu noroc, dragoste și lumină; belșugul să se reverse și energiile să străluce. Așa să fie”.

24 iunie: Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul şi Sînzienele

Data de 24 iunie nu a fost fixată într-un mod întâmplător ca zi a nașterii Sfântului Ioan Botezătorul. Potrivit Sfintei Scripturi, zămislirea Sfântului Ioan Botezătorul a avut loc după ce Zaharia, tatăl sau, a tămâiat în sfântul altar – loc în care numai arhiereul intră o singură data pe an, în luna a șaptea, ziua a 10 a (cf. Levitic 16, 29). Această luna din calendarul iudaic cuprindea o parte din septembrie și alta din octombrie. Având în vedere cele descoperite în Sfânta Scriptură, Sfinții Părinti au rânduit ca ziua zămislirii Sfântului Ioan să fie pe 23 septembrie, iar ziua de 24 iunie ca zi de naștere.

Potrivit Sfintei Scripturi, în acest timp era preot la Templul din Ierusalim, Sfântul Proroc Zaharia, învățător al Legii Vechi, care a fost ales să fie tatăl Sfântului Ioan Botezătorul. Preotul Zaharia era căsătorit cu Elisabeta, care era sora Sfintei Ana, mama Maicii Domnului.

Biserica a închinat lui Ioan șase sărbători: zămislirea lui (23 septembrie), nașterea (24 iunie), soborul lui (7 ianuarie), tăierea capului (29 august), prima și a doua aflare a capului lui (24 februarie) și a treia aflare a capului sau (25 mai).

Noaptea de Sânziene — cum este denumită în folclorul românesc — a devenit o serbare populară, cu caracter tradițional.Pentru țărani, această zi este foarte importantă pentru prognoza vremii. În credința populară, se consideră că dacă plouă de Sf. Ioan Botezătorul (Sânziene) sau după, este de rău augur deoarece următoarele 40 de zile va ploua neîncetat, deci recolta de grâu, alune de pădure și salată va fi distrusă.

Din timpuri străvechi, semnul cercului a fost considerat de o importanță copleșitoare, crezându-se că el are forțe magice. Inelele, coroanele, brățările, colierele, centurile, cununile, ghirlandele nu întâmplător au forma de cerc, ci pentru ca acest simbol magic să-i apere pe purtătorii lor de forțele răului, care nu pot să treacă peste această graniță imaginară fără sfârșit sau început, în filosofie el reprezentând nesfârșitul, infinitul.

Tradiția dansurilor populare (existente în toată Europa), în care oamenii se țin de mână sau pe după umeri, alcătuind un cerc închis (de tipul horei), are aceeași semnificație. De asemenea, cu ocazia solstițiului de vară sunt organizate festivaluri dedicate focului și apei.

Sânzienele se sărbătoresc în fiecare an pe 24 iunie şi sunt cunoscute în mitologia românească drept zânele rele din clasa ielelor, sinonime cu Drăgaicele. Sânzienele sunt deţinătoare ale unor puteri magice. Ele investesc plantele şi mai ales florile ce le poartă numele cu proprietati magice, făcându-le apte pentru a veni în ajutorul celor care îşi doresc iubirea.

Sânzienele plutesc în aer sau umblă pe pământ în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântă și dansează, împart rod holdelor, tămăduiesc bolnavii și apără semănăturile de grindină.

Cei mai importanți propovăduitori ai credinței creștine, Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, sunt sărbătoriţi la data de 29 iunie. În jurul sărbătorii se păstrează o mulțime de tradiţii şi de obiceiuri, transmise din generaţie în generaţie.

Apostolii Petru şi Pavel sunt pomeniţi împreună pentru că au fost martirizaţi în ziua de  29 iunie a anului 67.

În tradiţia românească, sărbătoarea Sfinţilor Apostoli este cunoscută sub numele de Sânpetru de vară. Aceasta marchează miezul verii agrare şi începutul secerişului.

Sânpetru este un personaj îndrăgit în povestirile şi în snoavele populare. În vremuri îndepărtate, când oamenii erau mai religioşi, Sânpetru de vară mergea pe pământ fie singur, fie însoţit de Dumnezeu, era îmbrăcat în straie ţărăneşti, fiind preocupat ca orice gospodar de creşterea vitelor şi, mai ales de pescuit.

Sânpetru este un bun sfetnic al lui Dumnezeu, care-l consultă în luarea unor decizii. De aceea, Dumnezeu i-a încredinţat porţile şi cheile Raiului, spune tradiţia.

Acolo fiind stăpân peste cămările cereşti, Sfântul Petre hrăneşte animalele sălbatice, mai ales lupii, dar fierbe şi grindina, care se topeşte în bucăţele mici şi nu mai este atât de periculoasă.

Din această zi, cucul şi privighetorile nu mai cântă. Dacă tună şi fulgeră în ziua Sfinţilor Apostoli, nucile şi alunele vor fi viermănoase.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate