Connect with us
Publicitate

ADMINISTRATIE

Președintele CJ Alba susține că se va descurca cu banii alocați județului pe 2013. Vezi sumele prevăzute în buget


Publicat

Președintele CJ Alba, Ion Dumitrel susține că a luat la cunoștință de sumele alocale județului Alba din bugetul pe anul 2013 și că se va descurca și cu acestea așa cum a făcut-o și în anii anteriori de criză. Acesta speră doar că activitățile de care face vorbire USL în programul de guvernare se vor materializa în proiecte concrete și nu vor rămâne doar pe hârtie.

„Înțeleg că nu s-a terminat criza, dar sper că activitățile de care USL vorbește în programul de guvernare nu vor rămâne doar pe hârtie, ci se vor materializa în proiecte concrete. Noi avem foarte multe proiecte pregătite pentru finanțare, care așteaptă să fie implementate, dacă programele de dezvoltare a satelor sau de dezvoltare a infrastructurii se vor relua.

Am lucrat intens în ultima perioada cu direcțiile din Consiliul Județean și cu instituțiile subordonate pentru stabilirea programului de activități pentru perioada viitoare. Prioritare sunt, în continuare, investițiile în infrastructură – alimentări cu apă, canalizări, drumuri – și cele din sănătate, dar nu vom renunța nici la proiectele culturale și cele destinate tinerilor pe care le-am realizat în ultimii ani”, a declarat Ion Dumitrel.

O sumară analiză a proiectului de buget ne arată că pentru cheltuielile cu drumurile comunale și județene în Alba este prevăzută suma totală de 12.554 mii lei în timp ce pentru echilibrarea bugetelor locale este prezentată o sumă totală de 33.500 mii lei.

Vedeți care sunt sumele prevăzute a fi alocate județului Alba din bugetul pe anul 2013:

Anexa4_Proiect_legea_bugetului_de_stat_2013

Anexa5_Proiect_legea_bugetului_de_stat_2013

Anexa6_Proiect_legea_bugetului_de_stat_2013

Anexa7_Proiect_legea_bugetului_de_stat_2013

Anexa8_Proiect_legea_bugetului_de_stat_2013

Anexa9_Proiect_legea_bugetului_de_stat_2013

Anexanr.10

 

 

 

 



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Risc mare de avalanșă în Munții Șureanu, Parâng și Făgăraș, la cota 1800. Stratul instabil de zăpadă atinge jumătate de metru

Publicat

Meteorologii avertizează că există un risc mare de avalanşă în Munţii Şureanu, Parâng și Făgăraș.

Potrivit buletinului meteo emis de autorități pentru perioada 16 – 18 ianuarie, în cazul munţilor Parâng – Şureanu, la peste cota 1800 metri se regăsește un strat instabil de pulver ce are pe alocuri 30-50 cm şi plăci de vânt, mai vechi pe versanţii nordici şi estici şi recente pe versanţii sudici şi sud-estici.

Stratul de pulver este depus îndeosebi peste plăci de vânt şi cruste îngheţate, dar şi peste zăpadă acumulată din ninsorile precedente, cu slabă coeziune la straturile mai stabile din profunzime. În zonele adăpostite şi pe văi se găsesc depozite însemnate de zăpadă.

La supraîncărcări se pot declanşa avalanşe de dimensiuni medii şi izolat mari, pe pantele cele mai înclinate, ce pot angrena atât zăpada proaspătă cât şi cea din ninsorile precedente, riscul fiind mai ridicat în zonele adăpostite cu acumulări mari de zăpadă.

Conform sursei citate, între 1500 şi 1800 m, stratul e local mai însemnat şi există riscul declanşării unor avalanşe de dimensiuni mici şi izolat medii în condiţii de supraîncărcare, fiind întâlnite zone cu depozite mai însemnate de zăpadă, îndeosebi pe versanţii sudici.

Sub 1500 m stratul are dimensiuni reduse.

Citește și: Totul despre vortexul polar care îngheață Europa: ce este și cum funcționează. Cum va arăta vremea după destrămarea lui

Și în Munţii Făgăraş, la peste 1800 m, în partea superioară a stratului se regăsește un strat instabil compus din zăpadă pulver sau recent depusă ce depăşeşte pe alocuri 50 cm.

Pe versanţii nordici şi estici întâlnim plăci de vânt mai vechi, acoperite cu zăpadă proaspătă, iar pe cei sudici şi sud-estici plăci de vânt recente.

În profunzime predomină cristalele fine şi faţetate dar întâlnim şi cruste de gheaţă. O parte din zăpadă a fost spulberată şi depozitată pe văile adăpostite unde acumulările de zăpadă sunt mai însemnate.

Cum va fi vremea

Vremea va rămâne încă câteva zile deosebit de rece, iar pe parcursul nopților și al dimineților va fi ger, la început în nord-vest, nord-est și centru, apoi și în celelalte regiuni.

Temperaturile minime vor coborî frecvent sub -10 grade și se vor încadra, în general, între -18 și -8 grade, cu cele mai scăzute valori în depresiunile intramontane, îndeosebi din estul Transilvaniei, sub -20 de grade.

Maximele diurne vor fi preponderent negative și se vor încadra, în general, între -10 și 0 grade. Local se va semnala ghețuș, precizează meteorologii.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

METEO: Vreme GEROASĂ până în 18 ianuarie. Avertizare de avalanșe în munți, în zonele înalte și în văile de la mică altitudine

Publicat

ger, frig

Administrația Națională de Meteorologie anunță că vremea va fi geroasă în intervalul 16 ianuarie, ora 16 – 18 ianuarie, ora 20 . Cerul va fi variabil, temporar noros şi trecător va ninge, în general slab, în toate masivele.

Stratul de zăpadă nu va suferi modificări importante. Vântul va sufla slab şi moderat cu intensificări temporare de 50-70 km/h în zonele înalte, din sector predominant nord-vestic, trecător viscolind şi spulberând zăpada. Temporar se va semnala ceaţă, asociată şi cu depuneri de chiciură.

ANM avertizează că în munții Șureanu, Parâng, Făgăraș și Bucegi, atât la înălțimi mari cât și în zonele mai adăpostite din văile aflate la o altitudine mai mică unde sunt acumulări mari de zăpadă se pot forma avalanșe de dimensiuni mici și izolat medii.

Potrivit Buletinului nivometeorologic pentru perioada 16 – 18 ianuarie, în munţii Şureanu și Parâng  la peste 1800 m întâlnim un strat instabil de pulver ce are pe alocuri 30-50 cm şi plăci de vânt, mai vechi pe versanţii nordici şi estici şi recente pe versanţii sudici şi sud-estici.

Stratul de pulver este depus îndeosebi peste plăci de vânt şi cruste îngheţate, dar şi peste zăpadă acumulată din ninsorile precedente, cu slabă coeziune la straturile mai stabile din profunzime.

În zonele adăpostite şi pe văi se găsesc depozite însemnate de zăpadă. La supraîncărcări se pot declanşa avalanşe de dimensiuni medii şi izolat mari, pe pantele cele mai înclinate, ce pot angrena atât zăpada proaspătă cât şi cea din ninsorile precedente, riscul fiind mai ridicat în zonele adăpostite cu acumulări mari de zăpadă.

Conform sursei citate, între 1500 şi 1800 m, stratul e local mai însemnat şi există riscul declanşării unor avalanşe de dimensiuni mici şi izolat medii în condiţii de supraîncărcare, fiind întâlnite zone cu depozite mai însemnate de zăpadă, îndeosebi pe versanţii sudici. Sub 1500 m stratul are dimensiuni reduse.

în Munţii Făgăraş, la peste 1800 m, în partea superioară a stratului regăsim un strat instabil compus din zăpadă pulver sau recent depusă ce depăşeşte pe alocuri 50 cm. Pe versanţii nordici şi estici întâlnim plăci de vânt mai vechi, acoperite cu zăpadă proaspătă, iar pe cei sudici şi sud-estici plăci de vânt recente. În profunzime predomină cristalele fine şi faţetate dar întâlnim şi cruste de gheaţă. O parte din zăpadă a fost spulberată şi depozitată pe văile adăpostite unde acumulările de zăpadă sunt mai însemnate.

„La supraîncărcări oricât de mici dar şi spontan, pe pantele suficient de înclinate, stratul instabil din partea superioară poate aluneca peste cel vechi, declanşând avalanşe de dimensiuni medii şi mari. Sub 1800 m, stratul are dimensiuni mai reduse pe versanţii nordici şi e mai consistent pe cei sudici. Şi aici există riscul declanşării unor avalanşe de dimensiuni relativ mici, în zonele cu depozite de zăpadă spulberată de la altitudini mai mari. Sub 1500 m, stratul este de dimensiuni mai reduse”, se precizează în buletinul nivometeorologic.

În Munţii Bucegi şi în Munţii Ţarcu – Godeanu riscul de avalanşă este însemnat, iar în Munţii Rodnei, Călimani – Bistriţei – Ceahlău, precum şi în Munţii Vlădeasa – Muntele Mare riscul este moderat.

În intervalul 15 ianuarie 2021, ora 16 – 16 ianuarie 2021, ora 16, vremea a fost geroasă. Cerul a fost mai mult noros şi temporar a nins în toate masivele.

Vântul a suflat în general moderat, cu intensificări temporare de 40-50 km/h în întreaga arie montană şi cu peste 80-90 km/h pe crestele Carpaţilor Orientali şi Meridionali, din sector predominant nord-vestic, viscolind şi spulberând zăpada. Local s-a semnalat ceaţă, asociată şi cu depuneri de chiciură.

Sâmbătă, la ora 14, în Carpaţii Meridionali, grosimea stratului de zăpadă era de 205 cm la Bâlea-Lac, 93 cm la Vf. Omu, 92 cm la Sinaia, 96 cm la Cuntu, 76 cm Vf. Ţarcu, 65 cm la Păltiniş, 49 cm la Parâng.

În Carpaţii Orientali, zăpada avea 70 cm la Lăcăuţi, 76 cm la Vf. Călimani, 42 cm la Penteleu, 55 cm la Vf. Iezer, 37 cm la Bucin şi 37 cm la Ceahlău-Toaca. În Carpaţii Occidentali erau 81 cm de zăpadă la Semenic, 73 cm la Stâna de Vale, 35 cm la Băişoara, 34 cm la Vf. Vlădeasa 1800 şi 25 cm la Roşia Montană.

În ceea ce priveşte temperaturile, la peste 1800 m vor fi minime între -25 şi -21 gr.C şi maxime între -22 şi -14 gr.C. Sub 1800 m se vor semnala temperaturi minime cuprinse între -22 şi -14 gr.C şi temperaturi maxime între -17 şi -10 gr.C.

Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

13 lucruri pe care nu le știai despre Alba Iulia. Oraș devastat de mongoli, invenții inedite, evenimente și eroi de război

Publicat

Alba Iulia a fost în secolele trecute un oraș dinamic, un loc în care s-au petrecut multe și, vorba cronicarului, ”multe s-au uitat”. Uneori, mândria locală a orașelor mici fabrică istorii și povești despre gloria apusă a comunității. Nu este și cazul vechiului Bălgrad, care nu trebuie să inventeze nimic, ci trebuie doar să își amintească.

 Alba24 vă propune o listă a lucrurilor neștiute sau uitate despre Alba Iulia. Povestea de mai jos include un episod al invaziei mongole, exproprieri de ev mediu târziu, invenții inedite dar și multe alte aspecte interesante care au marcat istoria orașului. 

Cel mai mare tun construit vreodată în Transilvania, denumit „Lupus”, a fost fabricat la Alba Iulia în timpul domniei lui Sigismund Bathory (1588-1602). Pentru a-l duce la Sibiu, a fost nevoie de 80 de perechi de boi.

Tunul a fost construit în atelierele din Cetate şi făcea parte din armamentul greu folosit pe zidurile cetăților din Ardeal.

Atelierele se aflau în latura de sud-est a cetății medievale din Alba Iulia (anterioară celei de acum), motiv pentru care urmele lor nu se mai văd.

Au fost înfiinţate în secolul XVI şi în ele lucrau peste 1500 de muncitori. De altfel, au fost pomenite pentru prima oară în documente în anul 1580, după ce un fulger distrusese un turn de pulbere şi construcţiile din apropiere.

Suntem în 1648. În tipografia vechii ctitorii a lui Mihai Viteazul, pe al cărui loc se află acum bisericuţa de lemn „Sf. Treime”, a fost tipărit pentru prima oară în limba română Noul Testament.

Clădirea funcţiona ca centru al Mitropoliei Ardealului, slujind în ea sfinţii ierarhi mărturisitori Ilie Iorest şi Sava Brancovici (pomeniţi la 24 aprilie).

Superb ansamblu arhitectural, catedrala a rezistat doar şaptesprezece ani. În 1714, anul începerii lucrărilor pentru Cetatea Alba Carolina, catedrala a fost dărâmată de către regimul habsburgic.

Primul „Manual de medicină”, tipărit în anul 1551 la Alba Iulia, aparţine medicului Paul Kyr, care a trăit între 1506-1588.

Manualul cuprinde multe abordări medicale amuzante, dar în acea perioadă reprezenta ceva foarte avansat.

Medicul i-a tratat, printre alţii, pe domnitorii Petru Rareş, Alexandru Lăpuşneanu, Petru Cercel, Mihnea al III-lea, precum şi pe principii Ioan Zapolyia, Ioan Sigismund şi Sigismund Bathory. A murit, la Alba Iulia, în timpul epidemiei de ciumă din anul 1588.

Primul „plămân artificial”, numit „Biomotor”, a fost inventat de medicul albaiulian Rudolf Eisenmenger (1871-1946).

biomotor 2

Primul plămân artificial

Invenţia sa din anul 1900 a fost brevetată în Austria, Germania, Italia, S.U.A., Anglia, Spania, Franţa şi în multe alte ţări. De asemenea, a perfecţionat aparatul la Berlin, în 1904, şi la Frankfurt am Main, în 1926.

Paul Mihail Sadoveanu, fiul scriitorului Mihail Sadoveanu este înmormântat în Cimitirul Eroilor de la Alba Iulia.

El a murit la doar 24 de ani în luptele de la Turda, în 1942, pentru eliberarea Ardealului, fiind decorat, post-mortem, cu ordinul „Coroana României”.

Nicolae Urâtu a fost primul erou român din cel de-al doilea război mondial. El era pilot și a căzut la datorie alături de comandantul blăjean Cornel Bătrăcui şi ardeleanul Vasile Căruntu, în prima zi de război, 22 iunie 1941. Avionul lor s fost doborât deasupra oraşului Belgrad din Serbia.

Samoilă Mârza, născut la Galtiu în 1886 şi decedat în 1967, a realizat toate imaginile foto de la Marea Unire din 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia. Tot ce ne imaginăm că s-a întâmplat atunci este rezultatul muncii sale.

După bătălia de la Mohács (29 august 1526) şi căderea Budei (1541), Alba Iulia a devenit Capitala Principatului Autonom al Transilvaniei, reşedinţă princiară, pentru mai bine de un secol şi jumătate. Atunci Alba Iulia nu era ”cealaltă capitală” ci chiar ”Capitala”.

Alexandru Borza, născut la Alba Iulia, pe 21 mai 1827, a fost creatorul şcolii româneşti de geobotanică și întemeietorul Grădinii Botanice din Cluj. Tot el a iniţiat prima lege românească de ocrotire a naturii şi de înființare a primului parc naţional, cel din Munţii Retezat.

Toată lumea știe celebrul vals Valurile Dunării, dar puțină lume știe că cel care l-a compus, Iosif Ivanovici, s-a născut la Alba Iulia în 1845 (locul său de naștere fiind identificat greșit drept Timișoara).

Cu toate că istoria muzicii l-a consemnat eronat ca timișorean, acesta s-a născut în vechiul Bălgrad, într-o familie mixtă și a trăit în oraș până în 1858.

În 1889, la Paris, Ivanovici a luat premiul I (din 116 concurenţi) cu marşul de defilare compus în onoarea ţarului Alexadru al Prusiei.

Locuitorii cetății Alba Carolina au fost siliți de autoritățile habsburgice să se mute. Se întâmpla în anii 1713-1715 când austriecii au trecut la dărâmat orașul medieval Alba Iulia.

Locuitorii au fost obligaţi să se mute pe noul amplasament, situat la est de fortificaţie într-o zonă mlăştinoasă. Este vorba despre orașul de jos.

Au primit în schimb loturi de pământ şi despăgubiri în bani pentru proprietăţile abandonate.

Unul dintre cele mai negre episoade din istoria Transilvaniei şi a Ţărilor Române, a fost invazia mongolă din 1241 – 1243.

mongoli alba iulia

Călugărul italian Rogerius, în lucrarea sa “Carmen Miserabile super Destructione Regni Hungariae per Tartaros” (Cântec de jale despre distrugerea Regatului Maghiar de către Tătari) povestește cum, reușind să scape cu viață în urma căderii cetății Oradei, a fugit ajungând în zona orașului Alba Iulia.

Citește și: Alba Iulia, PUSTIE după invazia mongolă de la 1241. Descrierea CUTREMURĂTOARE a călugărului Rogerius, care a trecut prin oraș: cetatea devastată, locuitorii uciși

Văzut de Rogerius în primăvara anului 1242, orașul nostru era un coșmar plin de “oase și capetele celor uciși”, “iar zidurile bisericilor și palatelor dărâmate și risipite erau stropite cu sângele oamenilor, vărsat din belșug”.

Acum 114 ani, unul dintre cei mai faimoşi americani din câţi au existat vreodată, legendarul Buffalo Bill, eroul Vestului, a performat la Alba Iulia împreună cu trupa sa, „Buffalo Bill’s Wild West and Congress of Rough Riders”.

af

Cine nu a auzit de Buffalo Bill? Imaginea sa s-a suprapus cu aceea a Vestului Sălbatic, ba chiar a determinat-o, a cuprins-o, a stilizat-o şi a transformat-o.

Vezi și: Cel mai complex spectacol pe care l-a văzut vreodată Alba Iulia. Sute de cowboy, indieni și Buffalo Bill în persoană

Informația a fost descoperită de către istoricul Tudor Roșu, de la Muzeul Național al Unirii, un pasionat cercetător al presei locale din Alba Iulia secolului trecut.

Acestea sunt doar câteva dintre lucrurile mai puțin cunoscute despre Alba Iulia, un oraș cu o istorie de aproximativ 2.000 de ani. Lista poate fi completată cu o mulțime de alte date și evenimente.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Exod fără precedent din Regatul Unit. Mai rentează să muncești în Marea Britanie? Reguli pentru sezonieri de la 1 ianuarie

Publicat

Sute de mii de persoane au părăsit Marea Britanie din cauza efectelor pandemiei de COVID-19 asupra economiei, informează un studiu publicat vineri.

Are loc un „exod fără precedent” al lucrătorilor născuţi în afara Marii Britanii, afirmă cercetători ai London’s Economic Statistics Centre of Excellence, arată DPA citat de Agerpres.

„Se pare că o mare parte din povara pierderii locurilor de muncă în timpul pandemiei a căzut asupra lucrătorilor nebritanici şi s-a manifestat prin revenirea migraţiei, preferată şomajului”, susţin autorii, care îşi bazează studiul pe date ale pieţei muncii.

Condiții de ședere a cetățenilor din UE în UK post-Brexit

Cetățenii UE care se află legal pe teritoriul britanic de cel puțin cinci ani, primesc rezidență permanentă, ceea ce le permite să locuiască, să muncească și să primească asistență socială.

Cei care stau de mai puțin de cinci ani primesc statut de pre-rezident, care le permite să rămână în Marea Britanie până când trec de pragul celor 5 ani.

Populația Londrei a scăzut cu 700.000

Tendinţa este notabilă în special la Londra, unde un rezident din cinci este născut în străinătate. Populaţia Londrei a scăzut cu 700.000 de persoane, în timp ce la scară naţională această cifră ar putea fi de 1.300.000, afirmă autorii studiului.

Dacă cifrele sunt exacte, aceasta ar putea fi cea mai mare diminuare a populaţiei britanice după cel de-al Doilea Război Mondial, potrivit studiului.

Nicio dovadă nu sugerează că un număr similar de britanici care trăiesc în afara ţării se întorc în Marea Britanie deși alte studii arată că Migrația nu e unidirecțională în Marea Britanie.

În vreme ce românii și alți europeni privesc Regatul ca pe șansa la o nouă viață și își caută de muncă acolo, o parte a englezilor părăsește meleagurile natale pentru a se stabili în alte state din UE.

Imigrația s-a intensificat după referendumul din iunie 2016, în cadrul căruia s-a votat ieșirea UK din Uniunea Europeană, scrie The Guardian.

Numărul cetățenilor britanici care au ales să părăsească Regatul Unit și să se stabilească în alte state europene a crescut cu 30% după votul pro-Brexit, iar cel mai mare val de imigranți a fost înregistrat în primele trei luni de după referendumul organizat la 23 iunie 2016.

Conform acelorași date, numărul cererilor de naturalizare depuse de imigranții britanici a crescut cu 500% după votul pro-Brexit. Decizia englezilor de a se reloca și de a solicita cetățenia țării de adopție vine ca urmare a faptului că, odată cu Brexitul, își pierd libertatea de a se mișca neîngrădit în UE și de a lucra în oricare din statele Uniunii sau de a-și oferi serviciile în alte țări decât Marea Britanie.

Marea Britanie se va confrunta concomitent, în 2021, cu cele mai mari crize sociale şi economice pe timp de pace din ultimii ani: una anticipată – Brexitul – şi cealaltă, venită pe neaşteptate, provocată de pandemia de coronavirus.

Mișcări de independență în Scoția și un nou statut pentru Irlanda de Nord

Cele două crize combinate ar putea provoca o aşa-numită „furtună perfectă” care să ducă în final la destrămarea Marii Britanii, odată cu creşterea mişcărilor de independenţă din Scoţia şi a noului statut post-Brexit al Irlandei de Nord, care ar putea deveni tot mai apropiată de UE şi tot mai îndepărtată de UK, se arată într-o analiză CNN.

Transferurile de bani spre România au scăzut

Volumele de transferuri de bani cash dinspre Marea Britanie către România, reprezentând în principal remitențele compatrioților care muncesc în Regatul Unit către familiile rămase în țară, au scăzut semnificativ în ultima perioadă, spune șeful unui gigant global al sectorului.

Acesta pune fenomenul pe seama incertitudinilor generate de procesul de ieșire a UK din Uniunea Europeană, care au dus la o oarecare „migrație” a românilor din Insulă.

Mai rentează să lucrezi în Regatul Unit?

În plină pandemie, dezamăgiți de Brexit și de guvernul de la Londra, mulți angajați străini părăsesc sistemul medical din Marea Britanie.

De la 1 ianuarie 2021, cetățenii europeni au nevoie de viză pentru a putea munci în Regatul Unit scrie dw.com.

Lucrătorii sezonieri din România pot lucra anul acesta în Regatul Unit, viza asigurând o ședere de până la șase luni, arată un mesaj al Ambasadei Marii Britanii în țară noastră.

Toate documentele necesare obținerii dreptului de lucru s-au complicat de la 1 ianuarie 2021. Potrivit site-ului Guvernului britanic, cei interesați pot solicită o viza de lucrător sezonier, care acoperă o perioada de șase luni.

Aceștia trebuie să arate că vor fi plătiți și să îndeplinească anumite condiții: să fie majori și să aibă dovadă că se pot întreține financiar pe durata șederii.

Pe platforma online este menționată necesitatea unui certificat de sponsorizare. Acesta este un număr de înregistrare, ce oferă acces la informații despre aplicant și tipul de muncă pe care o va face pe teritoriul Regatului Unit.

Viza poate fi solicitată cu cel mult trei luni înainte să lucreze că sezonieri pe teritoriul Marii Britanii. Costul vizei este de 244 de lire sterline.

Persoanele care au primit acest tip de viza nu pot acceptă un loc de muncă permanent, nu pot avea un al doilea loc de muncă, nementionat în certificatul de sponsorizare, și nu pot aduce membri ai familiei în Marea Britanie, mai precizează siteul guvernamental gov.uk.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate