Connect with us
Publicitate

ADMINISTRATIE

Primarul liberal al Sebeșului se judecă cu PNL Alba, pentru o chirie neplătită de partid în urmă cu nouă ani


Publicat

Primăria Municipiului Sebeș, unde primar este Dorin Nistor se judecă cu Partidul Național Liberal Alba și cu organizația locală a liberalilor din Sebeș, unde președinte actual este tot Dorin Nistor. 

Motivul procesului este o chirie mai veche, pentru spațiul în care a funcționat sediul PNL Sebeș între anii 2008 – 2011.

Procesul durează de mai bine de trei ani, dar până acum ”a stat sub radar”, pe rolul Judecătoriei Sebeș, care a și dat o decizie: a intervenit prescripția, iar PNL Alba nu poate fi obligat de instanță să plătească banii. 

Deși cu un prim proces pierdut pentru că l-a intentat mult prea târziu, Primăria Sebeș a mers mai departe și a făcut apel, iar dosarul s-a mutat pe rolul Tribunalului Alba. 

Contactat de Alba24.ro, primarul Dorin Nistor a declarat că procesul este purtat între primaria pe care o reprezintă și PNL Alba, deoarece PNL Sebeș este o filială de partid și nu are personalitate juridică distinctă.

Cine cu cine se judecă potrivit instanței

  • Municipiul Sebeș prin Primar, reclamant în dosar
  • Partidul Național Liberal Alba – pârât
  • Partidul Național Liberal Organizația Sebeș  – pârât

Motivul pentru care se judecă 

Potrivit motivării Judecătoriei Sebeș, printr-o cerere înregistrată în data de 5 decembrie 2017, Primaria Municipiului a chemat în judecată pe PNL Alba și a solicitat ca partidul să platească suma ”de 18.130,37 lei, din care 6204,11 lei reprezentând chirie datorată până la data 31 martie 2011 și 11.926,26 lei majorări de întârziere, precum și la plata de majorări de întârziere de 1% din cuantumul obligațiilor bugetare principale neachitate în termen, calculate pentru fiecare lună sau fracțiune de lună, începând cu data de 10.11.2017 și până la plata întregii sume datorate”, se arată în documentul citat.

Cronologia

  • 2008 – 2011 perioada pentru care Primăria cere chiria
  • 31 martie 2014 – data la care a intervenit prescripția
  • 5 mai 2014 – o somație trimisă de primărie către partid
  • 5 decembrie 2017 cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sebeș
  • 14 iunie 2018 – plata a 50 de lei efectuată de PNL Alba către Primăria Sebeș
  • 4 martie 2019 – decizie la Judecătoria Sebeș
  • 4 martie 2020 – dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Alba

Ce a susținut Primăria Sebeș în actele de chemare în judecată

Primăria a arătat că între instituție și partid s-a încheiat în 14 aprilie, un contract de închiriere pentru un spațiu de 113 metri pătrați ”compus din două holuri, de 14,5 mp., respectiv 20 mp., două încăperi de 16 mp., respectiv 20 mp., dependințe în suprafață totală de 30 mp. și teren aferent construcției în suprafață de 370 mp”, potrivit motivării instanței.

Instituția a mai precizat că durata contractului de închiriere  a fost de un an, mai exact din 14 aprilie 2008 și până în data 14 aprilie 2009 și deoarece pârâta nu a predat spațiul la data încetării contractului, a procedat la perceperea chiriei până la data predării spațiului, prin procesul-verbal din 31 martie 2011.

La data semnării contractului chiria pe lună a fost impusă la suma de 218,54 lei fără TVA.

În actele de chemare în judecată, Primăria Municipiului Sebeș a mai precizat că ”pârâta (n.r. PNL Alba) a nesocotit sistematic obligația contractuală, deși a recunoscut debitul,(…), prin plata parțială în sumă de 50 lei, efectuată prin chitanța nr.xxxxxxxx/14.06.2018”.

Mai exact, Primăria din Sebeș a cerut ca PNL Alba și organizația PNL Sebeș să platească 18.130,37 lei, sumă ce reprezintă o chirie neplătită până în 2011 pentru un imobil.  În 2018 PNL a făcut o plata de 50 de lei și din acest motiv, primaria a considerat că partidul și-a recunoscut datoria pe care o are de dat. 

Ce a zis PNL Alba în întâmpinare

Primul lucru care apare în motivarea instanței ca fiind specificat de PNL Alba este invocarea PRESCRIPȚIEI.

Mai pe scurt aceștia au spus ca pretenția primăriei de a primi chiria restantă nu poate fi admisă deoarece termenul de chemare în judecată și obligare la plată a fost depășit cu câțiva ani.

(…) pretenția reclamantei vizează un debit calculat la data 31 martie 2011, reprezentând chirie restantă în baza contractului nr.xxxxx/14.04.2008, precum și accesoriile ulterioare acestei date, față de data introducerii cererii, respectiv noiembrie 2017, termenul de prescripție de 3 ani a fost depășit, acesta împlinindu-se la data 31 martie 2014”, se arată în documentul citat.

Mai mult de atât, partidul a mai specificat că datoria nu este de 18.130,37 lei, ci de 1529,78 lei, ”la data 31 martie 2011, având în vedere că obligațiile stabilite în baza contractului de închiriere vizează perioada 14.04 2011, însă posesia spațiului închiriat a fost exercitată până în data de 31 03. 2011, pentru perioada 14.04.2009 debitul fiind stins prin plata de către PNL Sebeș a sumei de 2251,45 lei, conform adresei nr.xxxxx/24.06.2009” se mai arată în motivarea instanței.

Ce a decis Judecătoria Sebeș

În primul rând că termenul prevăzut de lege pentru chemarea în judecată s-a scurs și a intervenit prescripția.

Mai mult de atât că Primăria Sebeș nu a făcut dovada ”întreruperii cursului prescripției” adică nu i-a anunțat în teremen legal că PNL are datorii față de instituție.

Totuși în motivarea instanței apăre o precizare că Primaria Sebeș a trimis o somație de plată, olună mai târziu, în 5 mai 2014, de când s-a împlinit termenul de prescripție din 31 martie 2014.

În ceea ce privește comunicarea somației prevăzute de art. 1014 alin.2 Cod procedură civilă, la data 05.05.2014 (f.5 verso), aceasta are efect întreruptiv în condițiile Codul ui civil , nu și a Decretului nr.167/1958, fiind oricum emisă după împlinirea termenului de prescripție prevăzut de art.3 alin.1 din Decretul nr. 167/1958” se arată în motivarea instnaței din Sebeș.

Mai mult de atât, instanța a decis că nici plata de 50 de lei făcută de PNL Alba în 2018, nu poate întrerupe prescripția.

Drept urmare, în 4 martie 2019, instanța din Sebeș a admis excepția prescripției invate de PNL Alba și a respins cererea Primăriei Sebeș. În urma deciziei instanței, Primăria a făcut apel, iar dosarul s-a mutat pe rolul Tribunalului Alba, unde a fost înregistrat în data de 11 martie 2020. 

Ce a zis primarul Dorin Nistor despre proces

Pentru Alba24.ro, primarul din Sebeș a declarat că în perioada pentru care primăria a dat în judecată partidul, el nu făcea parte din PNL, ci din PDL și era înainte de fuziunea dintre cele două partide și că nu s-a ocupat de documentele respective.

Mai mult, acesta a spus că în proces partidul este reprezentat de organizația județeană a liberalilor, deoarece filiala Sebeș nu are personalitate juridică distinctă.

 

 

 



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comment

  1. Rusinea

    joi, 12.03.2020 at 17:37

    Rusinos , dar astia sunt pnl-istii!

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

VIDEO Caz revoltător la Casa de Pensii Alba: Din cauza unui „cod greșit”, o femeie a încasat timp de 16 ani o pensie mai mică

Publicat

Caz revoltător la Casa Judeţeană de Pensii Alba. Timp de 16 ani, o femeie a primit o altă pensie, mai mică decât cea care i se cuvenea legal. Totul din cauza unui funcţionar care a trecut în sistem un cod greşit.

Potrivit Digi24, șefa respectivului angajat al statului spune că nu are timp să verifice tot ce fac oamenii din subordinea sa şi dă vina tot pe pensionară că nu a venit să sesizeze eroarea.

Între timp femeia a aflat că nu îşi va mai putea recupera niciodată toţi banii care i se cuveneau şi pe care nu i-a primit din vina statului român şi a funcţionarilor lui.

Redăm mai jos reportajul Digi24:

Ana Bîrloncea trăiește staul Tăuni din județul Alba. Am găsit-o trebăluind prin gospodărie împreună cu soţul ei. Vizita unei echipe de televiziune nu este un lucru obișnuit. Ne privește deopotrivă intrigată și curioasă.

Ana Bîrloncea, pensionară: Şi apăi, care e treaba atunci?

Reporter: Ştiţi care e treaba? Treaba este că matale te-ai pensionat anticipat, după care te-ai dus să depui acea cerere pentru pensionare la vârstă…

Ana Bîrloncea: La vârstă, da…

Reporter: Și nu ţi s-a înregistrat acea pensionare la vârstă şi matale iei pensia de 16 ani pe anticipată, nu pe pensionarea la vârstă. Şi ei abia acum au descoperit lucrul ăsta.

Ana Bîrloncea: Păi până acum de ce nu au descoperit?

Reporter: Bună întrebare…

Ana Bîrloncea: Până acum de ce nu au văzut, de ce nu au decoperit până acum?

Povestea începe în 2002, când Ana Bîrloncea se pensionează anticipat. Doi ani mai târziu împlinește vârsta legală de pensionare și depune un nou dosar. I se aprobă, iar Casa de Pensii Alba îi emite noua decizie de pensionare – de data aceasta, de pensionare pentru limită de vârstă.

Doar că, din neatenție sau din incompetență, un funcționar a introdus în baza de date un cod greşit. Aşa că, timp de 16 ani, femeia a continuat să încaseze pensia anticipată, adică o sumă semnificativ mai mică decât cea care i se cuvenea.

Reporter: Matale ai crezut până acum că iei pensia pentru vârstă…

Ana Bîrloncea, pensionară: Păi, iau pensia, ce m-am gândit ce pensie iau şi cum?! Am luat pensia, noroc bun.

Neregula a fost descoperită, printre multe altele, în urmă cu câteva luni, după un control făcut la Casa Județeană de Pensii Alba de către Casa Națională de Pensii. Directorul Alexandru Retegan a fost demis. L-am găsit în ultima zi de serviciu strângându-și lucrurile din birou. L-am întrebat de cazul Anei Bîrloncea. Neagă existența lui.

Alexandru Retegan, fost director CJP Alba: Nu există aşa ceva!

Reporter: Nu există?

Alexandru Retegan: Nu există aşa ceva.

Reporter: Cum adică nu există?

Alexandru Retegan: Nu există aşa ceva, aşa cum cum vă spun eu, nu există.

Reporter: Există acel cetăţean?

Alexandru Retegan: Spuneţi-mi-l dumneavoastră. Să vină cu numele, să vină la noi să vedem dacă e aşa cum spuneţi.

Reporter: Deci nu ştiţi de acel cetăţean…

Alexandru Retegan: Păi, de unde să ştim, dacă nu există aşa ceva?

Reporter: Păi, dacă în urma controlului a rezultat că există…
Alexandru Retegan: Nu e adevărat, domnule, asta e poveste, iară, ce Dumnezeu, mă tot provocaţi să vă spun de folclorul ăsta românesc.

În locul domnului Retegan, director al Casei de Pensii Alba a fost numită Cornelia Miclea. Ea recunoaște că problema există şi că angajații instituției, care s-au ocupat de dosarul Anei Bîrloncea, au făcut o mare greșeală.

Cornelia Miclea, noul director executiv: A fost făcută trecerea, a fost emisă o decizie, prin urmare persoana a şi primit decizia respectivă, problema a fost la comunicarea la plată, în sensul că, datorită unei erori informatice, probabil a fost ştearsă de pe fişierul de comunicare la plată. Nu s-a mai verificat acest lucru…

Reporter: Trebuia verificat?

Cornelia Miclea: În mod normal, da

Reporter: Cine trebuia să facă asta?

Cornelia Miclea: Mă gândesc că cei care lucrau în compartimentul plăţi.

Şefa de la compartimentul plăţi ridică din umeri. Acceptă că oamenii din subordine au greşit, dar spune că nu are timp să îi verifice pe toţi. Între timp, funcţionarul care s-a ocupat de dosar a murit.

Acum, nimeni nu mai poate fi tras la răspundere.

Reporter: Dumneavostră ca şef puteţi să verficaţi un astfel de caz?

Șefa serviciului plăţi: Da, dacă aş avea timp să îmi fac treaba efectiv de şef serviciu, da.

Reporter: Timp, în ce sens, adică…

Șefa serviciului plăţi: Adică, timp efectiv pentru că în serviciul plăţi nu există o persoană cu viză CFP, nu există. Eu verific tot ce ar trebui să facă un om cu viză CFP, nu am timp să fac verificările astea. Asta trebuie să facă fiecare operator.

În 2002, la pensionarea anticipată, pensia Anei Bîrloncea a fost de 400 de lei. A crescut până anul acesta la 704 lei. Dacă ar fi luat pensia calculată corect, ar trebuit să ia cu vreo 40 de lei pe lună mai mult.

Poate că multora le pare o nimica toată, dar 40 de lei în plus pe lună la o pensie de 700 de lei chiar înseamnă ceva. Iar, în 16 ani, înseamnă 7.300 de lei, bani care i se cuveneau femeii, dar pe care ea nu i-a primit pentru că, la un moment dat, un funcționar a greșit. Teoretic, sunt bani pe care statul îi datorează Anei Bîrloncea. Pentru ea, 7.300 de lei ar fi fost o adevărată avere.

Ana Bîrloncea, pensionară: Şi acum care-i treaba?

Reporter: Treaba e că trebuie să îţi recalculeze pensia ca să îţi dea nişte bani.

Ana Bîrloncea: Păi să îmi deie, că eu primesc, că şi aşa îmi trebuie că sunt bani puţini. Ce să fac acum?

Reporter: Nu ai ce să faci matale, este o eroare a lor.

Și, totuși, lanțul încurcăturilor și nedreptății nu se rupe aici. După ce au descoperit greșeala și au recalculat, funcționarii i-au înapoiat doar 1.202 lei din cei 7.300.

Reporter: Există un termen de prescriere?

Șefa serviciului plăţi: Da

Reporter: Cât?

Șefa serviciului plăţi: Trei ani.

Reporter: Ooo… Deci, la revedere, deci el nu îşi mai primeşte banii.

Cu alte cuvinte, legea nu permite să i se restituie decât banii pe trei ani în urmă şi nu pe toţi cei 16 ani. Şefa serviciului plăţi ridică din nou din umeri.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO: „Aiudul ești tu, trecătorule!”. Expoziție cu lucrări realizate de elevii Cercului de pictură al Centrului „Liviu Rebreanu”

Publicat

În zona centrală a municipiului Aiud a fost amplasată o expoziție stradală cu lucrările realizate de elevi ai Cercului de pictură al Centrului Cultural Liviu Rebreanu Aiud, coordonat de artistul plastic Mihaela Bako.

Vârsta participanților este cuprinsă între 6 și 12 ani iar lucrările din expoziție reprezintă modul artistic în care s-au raportat tinerii la perioada de izolare.

Temele abordate au fost: Vis, Primăvara, Culori și Portretul.

Participanți:

  • Raul Han
  • Bianca Hetea

 

  • Meda Hopîrtean
  • Humay Khalilova (Azerbaidjan)

  • Darius Moloca
  • Carina Pușcaș

  • Nicola Șurcă
  • Tudor Șurcă

Citeste mai mult
Publicitate

AIUD

Zile cu soare: PISCINELE din județul Alba, în 2020. PROGRAM de funcționare și cât costă o zi de relaxare

Publicat

În județul Alba majoritate piscinelor s-au deschis. Vă prezentăm câteva din opțiunile pe care le aveți pentru o zi de stat la soare, înot sau relaxare în Alba.

Astoria Pool Park 

Tarife: Accesul costă de 30 lei/ persoană în timpul săptămânii și 40 lei/ persoană în weekend, iar biletul include șezlongul, în limita locurilor disponibile.

De asemenea, clienții pot opta pentru rezervarea unui baldachin (100 lei/ zi), sau a unui loc în VIP Lounge (60 lei/ zi, doar în weekend). Copiii sub vârsta de 5 ani au accesul gratuit.

Anul acesta este obligatorie efectuarea unei rezervări pe site-ul spațiului de agrement.

Program: Complexul acvatic este deschis zilnic, între orele 09:00 și 21:00.

Ștrand Baia de Arieș

Tarife: 10 lei de adult, iar copii și pensionarii platesc doar 5 lei.

Program: zilnic între 9:00 și 20:00.

De asemenea, lângă piscină sunt amanajate terenuri de tenis de câmp, volei sau tenis cu piciorul. Pe terenurile respective se poate juca și fotbal, tariful este de 10 pe oră.

Winner`s Club Ţălnar Alba Iulia 

Tarife: 25 pe zi, șezlongul – 15 lei/zi, copii sub 3 ani au accesul gratuit.

Program: zilnic între 10:00 și 20:00.

Piscina Allegria (fost Hotel Mercur, pe DN1 lângă intersecția cu Vințu de Jos)

Piscina exterioară are lungimea de 20 metri, lățimea de 7 metri și adâncimea de 1.5 metri.

Tarife: 30 de lei în timpul săptămânii, iar în weekend tariful de acces este 40 de lei cu șezlong inclus.

Program: zilnic între 9:00 și 22:00.

Pensiunea Drumul Dragostei (situată între Alba Iulia și Vințu de Jos)

Tarife: 20 de lei pe zi, în timpul săptămânii, 30 de lei în weekend, copii au o reducere de 5 lei.

Program: zilnic între 10.00 și 20:00.

Casa Dives 

Anul acesta piscina este deschisă doar pentru oaspeții pensiunii.

Piscina de la Theodora Golf Club

Tarife: persoanele peste 16 ani- 100 lei, între 7-16 ani- 70 lei, copii între 0-7 ani au accesul gratuit. Tarifele sunt pentru intrarea zilnică, șezlong și prosop gratuit. Oaspeții cazați la Theodora Golf Club au acces gratuit la piscina resortului.

Program: zilnic între 09:00 și 20:00.

Bazinul Olimpic Alba Iulia (Bulevardul Republicii)

Închis până la noi dispoziții.

Baza de Agrement BLAJ

Tarife: Preţul unui bilet/brăţară este de 15 lei/adult şi 8 lei/copiii sub 14 ani, indiferent de numărul intrărilor şi al ieşirilor în/din baza de agrement din ziua respectivă.

Program: Accesul în baza de agrement Blaj va fi valabil în fiecare zi, de marţi până duminică, între orele 09:00 şi 20:30. Excepţie va fi lunea, zi în care baza de agrement este închisă pentru lucrări de întreţinere.

Ștrandul Municipal AIUD (Aiud, strada Băilor nr. 2)

Tarife: 20 de lei pentru adulți, 15 lei pentru copii sub 14 ani.

Program: zilnic între 08:00 și 19:00. Deschidere – vineri 3 iulie.

Ştrand Zlatna

Tarife: Adulți /elevi / studenți – 15 lei / zi
Preșcolari (copii sub 6 ani) – 10 lei / zi

Abonament adulți/elevi/studenți – 10 intrări / 100 lei
– 20 intrări / 180 lei

Abonament preșcolari – 10 intrări / 70 lei

– 20 intrări / 120 lei

Program: 10:00 – 19:00

Complex turistic Elegant – Drumul Dăii, Sebeșel

Tarife: 25 de lei pentru adulți și 2o de lei pentru copii în timpul săptămânii, iar duminica adulții plătesc 30 de lei.

Program: zilnic între 09:00 și 19:00.

La Jockson din Bucerdea Grânoasă

Tarife: 15 lei adulți, 10 lei copii până în 14 ani, și gratuit pentru copii de până în trei ani. De asemenea, persoanele cu dizabilități au acces gratuit.

Program: zilnic între 10:00 și 22:00.

Complexul de Agrement ”Bellavi” Ocna Mureş

Tarife: 20 de lei pentru adulți, 15 lei pentru copii, și 6 lei șezlongul.

Program: între 10:00 și 20:00. redeschidere: vineri, 3 iulie.

Alba24 a extras tarifele de pe siteurile oficiale ale locațiilor, paginile de Facebook, sau a contactat telefonic fiecare unitate. Unele dintre acestea nu au avut modificări de prețuri publicate pe site sau nu au avut numerele de telefon valabile. Material este în curs de actualizare. Dacă aveți sugestii de piscine din Alba sau împrejurimi, nu ezitați să ne contactați.

sursă foto: arhiva alba24.ro, paginile de Facebook ale locațiilor.

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Câţi bani câştigă salariaţii şi firmele din Planul de Investiți și Relansare publicat de Guvern. Măsuri de finanțare

Publicat

bani

Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică (PNIRE) publicat miercuri de Guvern include printre măsuri acordarea unui grant de 2.000 de euro pentru firmele mici – pentru plata chiriilor, utilităților și datoriilor, acordarea unui sprijin în valoare de 500 de euro pentru fiecare angajat care lucrează în regim de telemuncă în perioada stării de urgenţă sau în perioada stării de alertă și subvenționarea salariilor angajaților cărora li se reduce timpul de lucru.

Microîntreprinderile vor primi granturi de sprijin în valoare de 2.000 de euro fiecare, măsură pentru care Guvernul va aloca un buget de 100 de milioane de euro, potrivit Planului Naţional de Investiţii şi Relansare Economică, publicat miercuri. Acest sprijin va fi oferit firmelor din toate domeniile, pentru finanţarea cheltuielilor privind stocurile, datoriile către furnizori, chiriile şi utilităţile. Guvernul estimează că vor fi 50.000 de beneficiari.

Pentru schema de ajutor pentru activităţi de comerţ şi servicii afectate de Covid-19 va fi alocat un buget de 160 de milioane de lei, care va merge la finanţarea chiriilor pentru perioada în care desfăşurarea activităţii comerciale sau a serviciilor prestate a fost afectată pe perioada stării de urgentă sau de alertă.

Un buget de 350 de milioane de euro reprezintă granturi pentru firmele din domeniile HoReCa, turism, transporturi, evenimente, pentru repornirea activităţilor economice, iar valoarea unui grant este de maximum 125.000 de euro.

Pentru investiţii şi reconversia economică a IMM-urilor, se vor oferi granturi între 50.000 – 200.000, în industria sanitară, farmaceutică, alimentară, auto, IT, energie, construcţii, transport, turism, confecţii.

Totodată, planul include programe de finanţare nerambursabilă pentru creşterea competitivităţii IMM-urilor: granturi pentru investiţii pentru microîntreprinderi prin supracontractarea proiectelor din lista de rezervă din Programul Operaţional Regional – Axa 2.1, cu o alocare maximă de 200.000 euro pe proiect, iar bugetul alocat este de 117 milioane de euro.

Vor fi acordate granturi pentru creşterea competitivităţii IMM-urilor prin alocarea suplimentară de fonduri prin Programul Operaţional Regional – Axa 2.2, în valoare de 200.000 – 1.000.000 euro, cu un buget total de 450 milioane de euro; granturi pentru dezvoltarea IMM-urilor prin finanţarea investiţiilor mari în creşterea productivităţii prin Programul Operaţional Regional, între 2 şi 6 milioane de euro şi granturi pentru start-up-uri pentru studenţi în domenii competitive şi inovative, cu valoarea de 40.000 euro pentru două locuri de muncă create şi până la 100.000 de euro pentru cinci locuri de muncă.

Pentru digitalizarea IMM-urilor sunt puse la dispoziţie 30.000 euro/proiect până la 100.000 euro/ proiect, cu un buget total de 150 milioane de euro.

Totodată, programul Star-Tech Innovation (Noul program Start – UP) va finanţa start-up-urile inovative prin granturi de o valoare estimată la 42.000 euro, de care vor beneficia aproximativ 7.000 de noi IMM-uri. Pentru finanţarea programelor de educaţie digitală a angajaţilor pentru IMM-uri se vor da granturi de 30.000 euro/proiect până la 100.000 euro/ proiect, bugetul total fiind de 30 milioane de euro.

Planul conţine şi scheme pentru dezvoltarea agriculturii şi a industriei agro-alimentare: finanţarea depozitelor de comercializare a produselor agricole, cu 120 milioane de euro, achiziţia de echipamente pentru irigaţii – 6.000 de euro pe beneficiar, în total 48 de milioane de euro; granturi de finanţare pentru antreprenoriatul rural – buget de 200 de milioane de euro; instalarea tinerilor fermieri – buget de 42 de miioane de euro.

Alte programe de finanţare sunt cele pentru investiţii noi – buget de 1,5 miliarde de lei anual până în 2023 şi schema de ajutor de stat pentru sprijinirea investiţiilor care promovează dezvoltarea regională – buget de 450 milioane de lei anual până în 2025.

Totodată, este precizat şi programul IMM Invest pentru garantarea creditelor pentru capital de lucru şi investiţii pentru IMM-uri, cu un plafon de 15 miliarde de lei, garanţii de stat pentru creditarea companiilor mari – 8 miliarde de lei, programe de garantare pentru asigurarea lichidităţilor – 1 miliard de lei, program de garantare a finanţărilor de tip factoring cu regres şi scontarea efectelor de comerţ – 1,5 miliarde lei/factoring; 1,5 miliarde lei/scontare, program de garantare a leasingului de echipamente şi utilaje – 1,5 miliarde de lei.

Salariile angajaților cărora li se reduce timpul de lucru vor fi subvenționate de stat

Măsura de subvenţionare din fonduri europene a salariilor lucrătorilor cărora angajatorii le-au redus programul de lucru a fost inclusă de Guvern în Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică.

„Guvernul va asigura plata unei indemnizaţii în valoare de 75% din diferenţa dintre salariul brut al unui angajat prevăzut în contractul individual de muncă dinaintea reducerii programului şi salariul brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii programului de lucru. Măsura se aplică companiilor a căror cifră de afaceri a scăzut cu cel puţin 10% comparativ cu luna similară a anului anterior. Finanţarea acestei măsuri se va acoperi prin Programul SURE”, se menţionează în document.

Măsura a fost solicitată de patronate în contextul flexibilizării programului de lucru, aşa-numitul model german „Kurzarbeit”. Până în prezent, măsura a fost dezbătută de reprezentanţii Guvernului împreună cu patronatele şi sindicatele. Sindicatele s-au pronunţat împotriva flexibilizării programului de lucru în forma propusă de patronate.

500 de euro/angajat pentru achiziționarea de echipamente IT, pentru telemuncă în perioada stării de urgență sau a stării de alertă

Suma este destinată achiziţionării de echipamente IT pentru angajaţii care lucrează în regim de telemuncă în perioada stării de urgenţă sau în perioada stării de alertă.

Măsura este inclusă în capitolul „Măsuri active de ocupare a forţei de muncă şi de protecţie socială” al PNIRE, cu titlul „Stimularea desfăşurării muncii în regim de telemuncă”, şi prevede „acordarea unui sprijin în valoare de 500 euro/angajat pentru achiziţionarea de echipamente IT pentru angajaţii care desfăşoară activităţi în regim de telemuncă în perioada stării de urgenţă/alertă”.

sursa: agerpres.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate