Abrud
Problema înscrierii Roșiei Montane pe lista UNESCO se reaprinde. Un primar și un senator de Alba susțin retragerea dosarului
Comunitatea Declic și Mining Watch România condamnă ferm solicitarea premierului Florin Cîțu de a retrage dosarul Roșia Montană de la UNESCO. Potrivit ONG-urilor, dacă acest lucru se întâmplă, evaluarea și dosarul aflate acum pe masa Comitetului vor fi pierdute definitiv.
Primarul comunei Roșia Montană, Eugen Furdui și senatorul PNL de Alba, au susținut recent, la discuțiile purtate în comisia UNESCO a Parlamentului României, să se propună Comitetului Patrimoniului Mondial amânarea deciziei pentru a se putea face reperimetrizarea sitului istoric, astfel încât pe viitor să se poată exploata zăcământul de aur.
„Prim-ministrul Cîţu prejudiciază în mod semnificativ interesele şi apărarea României în arbitrajul internaţional, alimentând argumentaţia companiei miniere. Este inadmisibil ca şi acest Guvern să joace după cum cântă Gabriel Resources, aruncând în aer toate eforturile făcute pentru câştigarea arbitrajului. Actiunile neinspirate ale premierului ne pot costa nu mai puţin de 5,7 miliarde de dolari canadieni, adică valoarea compensaţiilor pe care le cere compania minieră de la statul român, în procedura de arbitraj”, a declarat Tudor Brădăţan, director executiv Declic.
Premierul Florin Cîţu calcă pe urmele politicienilor precum Traian Băsescu, Victor Ponta sau Viorica Dăncilă, devenind cel mai nou susţinător al exploatării cu cianuri de la Roşia Montană. În şedinţa Coaliţiei de Guvernare din 28 iunie, Florin Cîţu a propus partenerilor de guvernare retragerea dosarului Roşia Montană de la UNESCO, după ce parlamentarii PNL de Alba i-au cerut public acest lucru. Practic, soarta Roşiei Montane se joacă pe câteva voturi de sprijin pentru Florin Cîţu în alegerile interne din partidul său.
Despre includerea Roșiei Montane în Patrimoniul Mondial s-a discutat și în data de 20 iunie, în comisia UNESCO a Parlamentului României. La discuții a fost prezent și primarul comunei Roșia Montană, Eugen Furdui, care a susținut să se propună Comitetului Patrimoniului Mondial amânarea deciziei, din nou, în vederea reperimetrizării sitului istoric, astfel încât pe viitor să se poată exploata zăcământul de aur de aici. Primarul a fost susținut puternic de senatorul PNL de Alba, Sorin Bumb.
Discuţiile din Coaliţia de guvernare nu s-au finalizat, urmând să fie continuate la următoarea şedinţă comună. Împotriva solicitării premierului s-a poziţionat USR PLUS, prin vicepremierul Dan Barna şi co-preşedintele Dacian Cioloş. Liderul UDMR nu a făcut nicio remarcă privind Roşia Montană, dar este cel care a semnat în 2011 certificatul de descărcare arheologică a masivului Cârnic din Roşia Montană, pe vremea când era ministru al Culturii.
Potrivit discuţiilor din coaliţie, premierul Cîţu îşi motivează solicitarea de retragere a dosarului prin litigiul dintre statul român şi Gabriel Resources. Arbitrajul a devenit din nou scuza perfectă pentru a masca înţelegerile politice cu compania minieră. Aceeaşi scuză a fost folosită şi de guvernul Dăncilă care a cerut în plenul Comitetului UNESCO amânarea unei decizii în 2018.
Însă acum, trei ani mai târziu, Florin Cîţu n-ar trebui să-şi mai permită să vină în spaţiul public cu astfel de motive, deoarece ele contravin argumentării juridice a caselor de avocatură Lalive (Elveţia) şi Leaua (România), angajate de statul român în procesul internaţional. Documente publice din arbitraj susţin că: „Nici Lista Monumentelor Istorice din 2015, nici cererea UNESCO, ambele anterioare iniţierii arbitrajului, nu reflectă o hotărâre a statului de a nu permite proiectul. Mai mult decât atât, RMGC este singura vinovată pentru orice presupus impediment de a obţine autorizaţiile de construcţie pentru proiect” (24 mai 2019) sau „Cererea pentru ca Roşia Montană să devină sit UNESCO nu are impact asupra proiectului” (22 februarie 2018).
Toate aceste solicitări de retragere a dosarului, susţinute de premierul Cîţu, afectează grav poziţia statului român în faţa Tribunalului arbitral. Arată că oficialii români nu susţin argumentaţia firmei de avocatură şi că implicit aprobă argumentaţia prezentată de Gabriel Resources. Acest fragment extras din pledoaria companiei miniere confirmă că aceasta s-a folosit şi în trecut de astfel de declaraţii sau decizii politice în faţa arbitrilor: “Înţelegând bine că cererea către UNESCO este o agravare suplimentară a problemelor aflate în litigiu, Guvernul însuşi a decis să solicite în 2018 amânarea examinării de către UNESCO a cererii sale până la soluţionarea acestui arbitraj ICSID” (Gabriel Resources, 18 februarie 2021) .
„De fiecare dată când premierul Cîţu deschide gura pe tema Roşiei Montane, şansele noastre la ICSID scad. Şi nu doar atât, asistăm la o nouă trădare. Premierul Cîţu trebuie să îşi asume toate consecinţele acestor declaraţii şi acţiuni: pierderea procesului de la Washington, simultan cu îngroparea şanselor la dezvoltare durabilă, recunoaştere internaţională şi prosperitate pentru comunitatea din Roşia Montană”, a declarat Roxana Pencea, membru fondator Mining Watch România.
În 24 iulie 2021, Comitetul Patrimoniului Mondial ar urma să decidă înscrierea Peisajului Minier Roșia Montană pe lista UNESCO. Zona localității a fost declarată în 2016 sit istoric de categoria A, respectiv de importanță națională.
Comitetul UNESCO se întrunește între 24 – 27 iulie 2021 pentru a discuta nominalizările pentru Lista Patrimoniului Mondial. Dosarul Roșia Montană se află pe ordinea de zi a Comitetului la poziția 17, din cele 26 de nominalizări programate.
Dosarul „Peisajul Cultural Minier la Roșia Montană” a fost trimis către UNESCO pe 4 ianuarie 2017 de către ministrul Culturii, Corina Șuteu, în ultimele zile de mandat ale Guvernului Cioloș.
În iunie 2018, guvernul Dăncilă a solicitat în mod rușinos amânarea dosarului în plenul Comitetului UNESCO. Solicitarea a fost aprobată cu mențiunea că acesta trebuie retrimis în maximum trei ani, altfel recomandarea de înscriere va expira.
În ultima zi a lui ianuarie 2020, guvernul Ludovic Orban a reluat procedura pentru UNESCO.
Nominalizarea se află acum pe ordinea de zi a Comitetului UNESCO, cu recomandare de înscriere din partea ICOMOS, organism consultativ de specialitate al UNESCO. Ca și în 2018, ICOMOS recomandă, simultan cu includerea pe Lista Patrimoniului Mondial, și includerea în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol.
Procesul cu despăgubiri record
Motivul pentru care România ar vrea retragerea dosarului este legat de o despăgubire-record pe care Gabriel Resources, compania care a inițiat proiectul de exploatare cu cianuri a zonei aurifere Roșia Montana, ar cere-o statului român. Înscrierea dosarului, spun multe voci din lumea politică, ar echivala cu creșterea șanselor ca România să fie obligată să plătească acești bani. Această interpretare, contra-intuitivă, se ciocnește de o alta, a ONG-urilor și a arheologilor, potrivit căreia, tocmai înscrierea dosarului la UNESCO, ar ajuta statul român să nu plătească respectivele despăgubiri.
În 2015, Gabriel Resources a anunțat că a dat în judecată România la Curtea de Arbitraj a Băncii Mondiale pentru un prejudiciu de 4,4 miliarde de dolari, ca urmare a respingerii legii prin care putea începe exploatarea zăcământului.
Procesul în fața unei instante arbitrale a fost posibil în baza acordurilor bilaterale de protecție a investițiilor (BIT) încheiate de România cu Canada, pe de o parte, și cu Marea Britanie și Irlanda de Nord, pe de cealaltă parte. Judecata, care durează deja de peste cinci ani, e departe de a fi finalizată.
sursa: declic.ro, ziare.com, romania.europalibera.org
Urmăriți Alba24.ro și pe Google News
dolfi
joi, 01.07.2021 at 19:07
cozi de topor aservite hotilor internationali!
kretz
vineri, 02.07.2021 at 09:47
exact din acest motiv bumb a continuat să rămână parlamentar, că după succesele inexistente din prima legislatură…