Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Proiect de buget 2017: Bani mai puțini la Educație și majorări la Agricultură și Transporturi. Cum se împart banii pentru celelalte domenii


Publicat

palatul victoria guvernÎn proiectul de buget pentru 2017, Guvernul condus de Sorin Grindeanu a redus, faţă de 2016, fondurile alocate unor sectoare precum Educaţia, Internele sau serviciile speciale, dar a majorat bugetele pentru asistenţă socială, Agricultură sau Transporturi, ultimele aproape exclusiv pe baza estimării absorbţiei de fonduri europene, relatează News.ro.

Proiectul de buget pe acest an a fost publicat luni dimineaţă de Ministerul Finanţelor.

Bugete mai mici pentru Președinție și Parlament

Proiectul de buget – ce prevede un deficit bugetar de 2,99% din produsul intern brut (PIB) – alocă pentru Administraţia Prezidenţială 46,3 milioane lei, cu 4% mai puţin faţă de 2016. Principalele scăderi sunt la cheltuielile de capital (investiţii), unde fondurile se reduc cu 40%.

De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis va avea la dispoziţie cu 1,9% mai puţini bani pentru deplasări, iar fondurile pentru protocol scad cu 15,6%.

Odată cu scăderea numărului de parlamentari s-au redus semnificativ şi bugetele celor două camere parlamentare.

Astfel, bugetul Senatului se reduce în 2017 cu 16,8%, la 122,2 milioane lei, în timp ce Camera Deputaţilor are un buget de 266,5 milioane lei, cu 13% mai mic faţă de 2016.

Totuşi, noul preşedinte al Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, primeşte un fond la dispoziţia sa de 205.000 lei, mai mare cu 17,8% faţă de cel din 2016, prevede proiectul de buget elaborat de Guvern.

Sume mai mici pentru interne

Dintre ministere, cea mai mare scădere ca valoare este înregistrată de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, condus de vicepremierul Sevil Shhaideh, cu un buget total de 7,1 miliarde lei, în scădere cu 14,5% faţă de nivelul din 2016. Totuşi, ministerul actual uneşte două ministere din Guvernul precedent.

De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe are un buget de 763,7 milioane lei, mai mic cu 2,3%.

La Ministerul Afacerilor Interne, bugetul pentru 2017 este de 11,18 miliarde lei, în scădere cu 4,3% faţă de nivelul estimat pentru 2016, în condiţiile în care sumele pentru uniforme se reduc cu 6,5%.

Alte ministere care primesc fonduri mai mici în 2017 sunt  Ministerul Educaţiei Naţionale (8,24 miliarde lei, -7,9%), Ministerul Tineretului şi Sportului, (410,9 milioane lei, -9,2%), Ministerul Energiei (466,9 milioane lei, -31,1%, ca urmare a reducerii subvenţiilor cu 72%).

Ministerul Apărării Naţionale va avea un buget care reprezintă 2% din PIB.

Bani mai mulți pentru cheltuieli sociale, agricultură și transporturi

La polul opus, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale are cea mai mare creştere ca valoare a bugetului, la 17,3 miliarde lei, nivel cu 83,4% mai mare faţă de 2016, în principal ca urmare a efectuării în 2017 a unor plăţi din anii precedenţi şi recuperate în anul curent la buget.

La acest capitol bugetar, cheltuielile sunt de 17 miliarde lei, mai mari cu 144,6% faţă de nivelul din 2016.

De asemenea, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale are cel mai mare buget, de 36,7 miliarde lei, în creştere cu 2,5% faţă de nivelul din 2016, în special ca urmare a majorării pensiilor şi a unor alocaţii sociale.

Ministerul Transporturilor are unul dintre cele mai mari bugete, de 13,76 miliarde lei, în creştere cu 60,3% faţă de nivelul preliminat pentru 2016, însă nivelul fondurilor depinde de absorţia de bani europeni, în condiţiile în care pentru proiecte cu finanţare din fonduri UE sunt alocate 8,3 miliarde lei, cu 177% mai mult faţă de anul trecut.

De asemenea, Ministerul Finanţelor Publice are un buget de 3,46 miliarde lei, în creştere cu 2,8%, Ministerul Justiţiei – 3,15 miliarde lei (+3,3%), Ministerul Mediului – 491,2 miliarde lei (+23,3%), Ministerul Sănătăţii – 7,74 miliarde lei (+6%), Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale – 766,2 milioane lei (+51,2%), Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale – 610,3 milioane lei (+2.209% – fondurile europene cresc de 50 de ori), iar Ministerul Economiei – 302,2 milioane lei (+65,2%).

Guvernul a alocat bugete generoase şi ministerelor nou-create:

– Ministerul Turismului (80 milioane lei, +63,6%)

– Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (778,3 milioane lei, +347%)

– Ministerul Cercetării şi Inovării (27,4 milioane lei +225%)

– Ministerul Apelor şi Pădurilor (17,6 milioane lei, +91,5%)

– Ministerul Pentru Relaţia cu Parlamentul (7,3 milioane lei, +18,3%)

– Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (19,2 milioane lei, +37,5%).

Ministerul Consultării Publice şi Dialogului Social, înfiinţat de Guvernul Cioloş şi păstrat de actualul guvern, cu o denumire uşor modificată, are în 2017 un buget majorat cu 158%, la 11,7 milioane lei.

În schimb, Guvernul a tăiat cu 7,9% bugetul Secretariatului General al Guvernului (SGG), la 838,6 milioane lei.

Cea mai mare scădere este la fondurile alocate pentru susţinerea cultelor, de şase ori, de la 120 milioane lei în 2016 la 20 milioane lei în 2017.

În schimb, fondul prim-ministrului, aflat la SGG, creşte cu 60%, la 500.000 lei, faţă de sumele avute la dispoziţie de fostul premier în 2016.

Bugetul din 2017 este afectat de cheltuielile mai mari cu datoria statului. Astfel, Ministerul Finanţelor are, la capitolul Acţiuni Generale, cheltuieli de 21,73 miliarde lei, în creştere cu 7,7% faţă de 2016, în condiţiile în care va plăti doar pentru dobânzi 10,97 miliarde lei în acest an, cu 16,6% mai mult faţă de 2016.

De asemenea, 7,05 miliarde lei reprezintă contribuţia României la bugetul UE, cu 6,1%  mai mult faţă de 2016, iar 2,3 miliarde lei reprezintă rambursări de credite.

Bani mai mulți pentru Justiție, dar mai puțini pentru ANI și Protecția Concurenței

La capitolul cheltuieli cu Justiţia, fondurile cresc la Ministerul Public cu 18,5%, la 1,036 miliarde lei, în condiţiile în care cheltuielile de capital cresc cu cu 140%, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie primeşte 99,5 milioane lei (+21,3%), Curtea Constituţională – 19,7 milioane lei (+1,9%), iar Consiliul Legislativ – 8,7 milioane lei (+1,8%).

Consiliul Superior al Magistraturii are prevăzut un buget de 133,1 milioane lei, în creştere cu 17,5%.

De asemenea, Curtea de Conturi are un buget majorat cu 6,9%, la 253,7 milioane lei, iar Avocatul Poporului primeşte 15,16 milioane lei, în creştere cu 9,7%.

În schimb, Consiliul Concurenţei are alocat un buget de 2,84 milioane lei, în scădere cu 17,4% faţă de 2016, iar Agenţia Naţională de Integritate (ANI) – 21,7 milioane lei, cu 26% mai puţin.

Bani mai puțini la servicii, cu excepția SRI

La serviciile speciale, singura instituţie cu bugetul menţinut este Serviciul Român de Informaţii, care primeşte 1,9 miliarde lei în 2017, cu 0,9% mai mult faţă de 2016.

În schimb, Serviciul de Informaţii Externe are un buget de 247,06 milioane lei, în scădere cu 10,6%, pe fondul reducerii la jumătate a cheltuielilor de capital, Serviciul de Protecţie şi Pază primeşte 156,5 milioane lei (-9,2%), iar Serviciul de Telecomunicaţii Speciale – 270,1 milioane lei (-8,1%).

Guvernul plătește datoriile TVR

Dintre celelalte instituţii, principala modificare este la bugetul Societăţii Române de Televiziune (TVR), care primeşte 950 milioane lei, cu 662% mai mult faţă de 2016, când bugetul instituţiei a fost de 124,7 milioane lei.

Cea mai mare majorare este la plăţi efectuate în anii precedenţi şi achitate în acest an, capitol prin care se plătesc datoriile din anii trecuţi.

De asemenea, Societatea Română de Radiodifuziune are un buget de 383 milioane lei, aproape dublu (+98,6%) faţă de 2016.

Celelalte instituţii au bugete cu modificări mai puţin importante faţă de 2016:

– Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) – 15,85 milioane lei (+3,15%)

– Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) – 9,85 milioane lei (+3,2%)

– Academia Română – 386,4 milioane lei (+2,1%)

– ANSVSA – 693,8 milioane lei (+8,7%)

– Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor Anticomunişti în perioada 1945-1989 – 2 milioane lei (-2,2%)

– Oficiul Naţional de Prevenire şi Combaterea Spălării Banilor – 14,8 milioane lei (+6,6%)

– Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS) – 10,2 milioane lei (+2,2%)

– Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminărrii – 5,3 milioane lei (-8,2%)

– Agerpres – 21,8 milioane lei (+7,2%)

– Institutul Cultural Român (ICR) – 36,45 milioane lei (+4,2%)

– Autoritatea Electorală Permanantă – 19,2 milioane lei (-7,7%)

– Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal – 4,58 milioane lei (-3,8%)

– Consiliul Economic şi Social – 7,88 milioane lei (+69,2%)

– Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor – 10,98 milioane lei (-0,8%)

– Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului – 18,6 milioane lei (+3,1%)

– Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) – 18,8 milioane lei (+3,2%)

– Academia Oamenilor de Ştiinţă din România – 7,25 milioane lei (+1,2%)

– Consiliul de Monitorizare a Implementării Convenţiei – 2,4 milioane lei (+141%).

sursa: digi24.ro, news.ro



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

AIUD

ACCIDENT GRAV la Aiud: Tânără lovită de o mașină pe trecerea de pietoni

Publicat

politie noaptea

O tânără din Aiud a fost acidentată grav sâmbătă seara, în timp ce traversa regulamentar pe o trecere de pietoni. 

Potrivit IPJ Alba, accidentul s-a petrecut pe strada Cuza Vodă. Tânăra este în stare de inconștiență.

știre în curs de actualizare.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Incompatibilitate reclamată la BEC, la o secție din Sebeș: Locțiitorul președintelui, fiul unei candidate la Consiliul Local

Publicat

m

Cu o zi înainte de alegerile locale, PNL Sebeș a înaintat o contestație către Biroul Electoral de Circumscripție nr. 4 Sebeș în care susține că un locțiitor de la o secție de votare se află în incompatibilitate. 

Potrivit reprezentanților PNL Sebeș, Aron Andrei este  locțiitorul președintelui secției de votare nr. 108 Petrești, Municipiul Sebeș, dar se află în incompatibilitate fiind fiul candidatei PSD la funcția de consilier local, Aron Elena.

Conform art. 25 alin. 2 din Legea nr. 115/2015, „Birourile electorale sunt alcătuite numai din cetățeni cu drept de vot.

Candidatul, soțul, soția, rudele sau afinii până la gradul al doilea inclusiv nu pot fi membri ai birourilor electorale”.

Mai mult, reprezentanții PNL Sebeș susțin că în aceeași situație s-a aflat și dl Salău Nicolae, fratele candidatului PSD la funcția de consilier local, Salău Marius, la secția de votare nr. 107. Acesta s-a retras de la secția de votare.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Raed Arafat despre cei care nu vor să poarte mască duminică la vot: ”Cei care păzesc secțiile nu vor permite acest lucru”

Publicat

arafat raed

Secretarul de stat, Raed Arafat, a vorbit la digi24.ro despre posibilitatea ca unele persoane să insiste să intre fără mască la secțiile de vot. Acesta a spus că în acest caz, cei care pazesc localțiile respective nu le vor permite acest lucru. 

Arafat a spus că la fiecare secție de vot există maști și că fiecare dintre cetățenii care vor să își exercite dreptul de vot vor fi nevoiți să le poarte pe tot parcursul procesului de votare.

„La secțiile de vot, ce n-aș dori să văd – și sper să nu vedem acest lucru – sunt oamenii care vor veni și o să insiste să intre fără mască și e clar că forțele de ordine care sunt acolo nu le vor permite să intre fără mască. Sau mască purtată sub nas sau sub bărbie sau să intre în secție cu mască, după care să o scoată acolo ca să arate că el sau ea nu poartă mască. Cred că aici avem un risc și sunt convins că vor lua măsuri, pentru că indicațiile sunt foarte clare: președinții secțiilor de votare și cei care păzesc secțiile de votare nu vor permite acest lucru”, a declarat Raed Arafat, vineri seara, la Digi24.

El a explicat că în fiecare secție de vot vor fi măști care se dau celor care intră și nu au mască proprie. „Deci nu există scuză că dacă am venit fără mască înseamnă că nu mă lasă să votez. Ai mască acolo să iei, ca să votezi și poți vota fără nicio problemă”, a arătat secretarul de stat.

Arafat a mai spus de ce interzicerea accesului în secțiile de vot pentru cei care nu vor să poarte mască nu reprezintă o încălcare a drepturilor de alegător: „Cei care spun că le limităm drepturile trebuie să înțeleagă următorul lucru: așa cum intri la secția de vot și nu poți vota fără carte de identitate – asta e o condiționare, trebuie să ai cartea de identitate ca să votezi – așa trebuie să ai mască și să te dezinfectezi pe mâini ca să intri în secția de vot. Dreptul tău la vot este garantat, poți să votezi. Respecți regulile, asta este ideea. Respectând regulile, îi respecți și pe ceilalți”, a spus Raed Arafat.

În opinia sa, marea majoritate a populației vrea respectarea regulilor, iar cei care vor să voteze vor să voteze în siguranță. „Dacă respectăm regulile, avem risc minim. Risc zero nu există”, a menționat șeful DSU.

În final, Raed Arafat a adresat un apel celor care nu sunt de acord cu portul măștii: „Eu sper ca lumea să respecte regulile și mai ales aici mă adresez celor care au făcut tot posibilul să încerce să-i convingă pe ceilalți să nu poarte mască, să nu respecte regulile. Măcar în ziua asta, dacă vor să voteze, să-i respecte pe ceilalți și să poarte masca pe durata asta în care așteaptă și intră în secția de vot până ies din secția de vot”.

sursă digi24.ro.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Ministrul Vela dă asigurări că alegerile locale de duminică se vor desfășura în condiții de siguranță

Publicat

Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, a anunţat, sâmbătă, că pentru alegerile locale s-a dispus constituirea de zone speciale de intervenţie în toate judeţele ţării, dar şi că au fost formate echipe de control care să verifice modul în care poliţiştii îşi îndeplinesc misiunile.

„Am luat câteva decizii importante pentru a asigura derularea procesului electoral în cele mai bune condiţii. Şi la aceste alegeri am dispus constituirea de zone speciale de intervenţie în 689 de localităţi, în toate judeţele ţării. Pentru acest lucru, am evaluat împreună cu specialiştii din minister patru criterii: istoricul incidentelor, incidentele actuale din campania electorală, vizele de flotant, cât şi datele şi informaţiile deţinute fie de către Ministerul Afacerilor Interne, fie că s-au regăsit în spaţiul public în surse deschise”, a declarat Marcel Vela, la sediul MAI.

El a adăugat că au fost constituite echipe operative şi rezerve de intervenţie în fiecare judeţ.

„O a doua decizie pe care am luat-o a fost cu privire la constituirea unor echipe operative şi rezerve de intervenţie în fiecare judeţ, astfel încât la orice apel la 112, la orice incident să fim prezenţi în cel mai scurt timp. Totodată, la fiecare inspectorat judeţean, aşadar în fiecare judeţ din România, sunt echipe care vor monitoriza şi vor îndruma inspectoratele judeţene. Încă din data de 25 (septembrie – n.r.) am detaşat 82 de ofiţeri de la nivel central la nivel judeţean în misiune de monitorizare şi îndrumare”, a anunţat ministrul.

De asemenea, Marcel Vela a precizat că au fost formate echipe de control care să verifice modul în care poliţiştii îşi îndeplinesc misiunile.

„La nivelul zonelor care sunt formate între 4 şi 5 judeţe vor activa echipe de control din cadrul Corpului de control al ministrului Afacerilor Interne, împreună cu colegi din Corpul de control de la IGPR sau de la Frontieră sau de la Jandarmerie, astfel încât aceştia vor verifica modul în care îşi îndeplinesc angajaţii ministerului misiunile pe care le au în competenţă”, a precizat Vela.

Mai mult, ministrul de Interne a spus că la nivel de minister va funcţiona o grupă de coordonare până la încheierea procesului de votare, iar la nivel judeţean o grupă operativă care va coordona toate activităţile, astfel încât orice incident, orice contravenţie, orice infracţiune să fie evaluată şi tratată în mod operativ.

agerpres.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate