Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Protest al angajaţilor Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, înainte de Noaptea Muzeelor. Salarii puțin mai mari de 2.000 de lei pentru specialiștii instituției


Publicat

18600776Angajaţi ai Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia au protestat, sâmbătă, înaintea evenimentului Noaptea Muzeelor, ce a început la ora 19.00. Acţiunea de protest a angajaţilor din muzeele publice este legată de legea salarizării.

”Am protestat din cauza coeficientului foarte redus al salarizării din instituțiile muzeale și a subfinațării muzeelor din Româania. Salariile din muzeu sunt foarte mici, mulți colegi câștigând ceva mai mult decât minimul pe economie. Sunt oameni cu doctorate, promovați la cel mai înalt grad, al căror salariu net abia dacă trece de 2.000 de lei” a declarat pentru Dr. Radu Ota, arheolog expert, președinte al Sindicatului Muzeului Național al Unirii.

Acesta a fost primul protest național al angajaţilor din muzee, organizat după anul 1989. Într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Culturii, aceştia susţin că au fost excluşi de la majorările salariale.

“Atragem atenția asupra actualei forme a legii cadru de salarizare unitară a bugetarilor. Noi considerăm că umilește flagrant angajații din unitățile muzeale, deținătoare de patrimoniu fabuloase, plasându-i mai mult de 50% sub alte categorii din același domeniu din sectorul cultural. Mă refer aici la diferență foarte mare între salariile angajaților din instituțiile din spectacol, comparativ cu celelalte ramuri din sectorul cultură”, a declarat, joi, președintele sindicatului Muzeului Național de Istorie al României, Vleja Decebal, în cadrul unei conferințe de presă, citat de Agerpres.

Potrivit acestuia, salariile bugetarilor au crescut cu 50%, dar numai în instituțiile de spectacol, nu și pentru muzee.

De asemenea, sindicaliștii din muzee solicită și o uniformizare a salariilor tuturor muzeelor din țară, indiferent dacă sunt naționale, locale sau județene.

Vă prezentăm scrisoarea deschisă adresată de sindicaliştii din muzee ministrului Culturii, Ionuţ Vulpescu

“Ne adresăm dumneavoastră cu speranță, atât în calitate de Ministru al Culturii și Identității Naționale, cât mai ales în aceea de specialist format în domeniul cultural, cunoscător al constrângerilor, mecanismelor și condiționărilor specifice acestui domeniu complex.

Pe 18 Mai este Ziua Internațională a Muzeelor. Ar trebui să fie o zi de bucurie, de emoție, în egală măsură împărtășită de oamenii muzeelor și de societatea pe care aceste instituții o servesc cu mândrie, în tăcere și cu profesionalism. În prima sâmbătă de mai de după această zi, Muzeele din toată Europa își aprind luminile în noapte, își deschid larg sipetele și sufletele, la ora vecerniei și, într-o lume normală, își trăiesc sărbătoarea.

Această scrisoare deschisă, pe care ne-o dorim deopotrivă a fi semnal de alarmă și o necesară chemare la dialog, cu privire la problemele reale ale muzeelor publice din România nu poate să surprindă întregul tablou al stării de fapt, cu consecințe dramatice pentru viitorul unei nații ce se dorește a fi europeană!

Anul 2018, dincolo de valoarea simbolică a unui Centenar pe care ar trebui să ni-l serbăm și să ni-l asumăm cu mândrie, este și Anul European al Patrimoniului Cultural! În toată Europa, Muzeele vor fi fundalul și expresia acestui eveniment comun. Pentru că patrimoniul, ceea ce noi păzim, îngrijim, ducem mai departe, deslușim și împărtășim cu dragoste către ceilalți, este resursa neregenerabilă a întregii umanități!

Domnule Ministru,

Personalul angajat în muzee a fost ignorat de toate guvernele. Existăm doar atunci când se marchează festiv marile momente ale trecutului glorios. S-au înfiinţat Secretariate de Stat speciale pentru celebrarea Centenarului. Există buget și se pregătesc festivităţi! S-au uitat însă oamenii. În spatele valorilor identitare, în spatele discursurilor, stau oamenii, iar aceştia nu mai acceptă umilinţa și își poartă tristețea în memorii fără răspuns și în retorice și resemnate întrebări despre rolul lor într-o societate ce nu mai are răgaz pentru a înțelege de unde vine!

Noi, muzeografii, restauratorii, conservatorii, educatorii muzeali, cercetătorii, investigatorii şi personalul auxiliar din muzee am fost ignoraţi de toate măririle salariale. Suntem salarizaţi după un sistem ocultat, inegal (buimăcit şi mai tare de Ordonanţa 43/2016) care continuă să alimenteze dezechilibre şi frustrări majore. Am fost discriminaţi abuziv şi ostentativ de OUG 2/2017 prin care am fost efectiv eliminați din domeniul Cultură. Ulterior, consecință a acestei situații și stare de fapt, Proiectul de Lege a Salarizării Unice plasează în continuare angajaţii din muzeele publice şi din instituţiile care gestionează patrimonial cultural naţional într-o poziţie discriminatorie, nedreaptă şi injustă.

Patrimoniul este considerat o chestiune de importanţă naţională, dar slujitorii lui sunt condamnaţi la sărăcie. De cele mai multe ori, personalul din muzee este măcinat de boli profesionale specifice, pe fondul unei injuste recunoaşteri sociale şi a unei salarizări aproape de minimul pe economie. Coeficientul acordat personalului din muzee raportat la poziții similare din aceeași familie ocupațională, în acest proiect de act normativ, induce la nivel de percepție socială că actul cultural veritabil este generat doar de instituțiile de spectacol, că există Cultură de grad 0 și cultura de Grad 3, că vizibilitatea și consumul este singurul criteriu de acordare a importanței sociale.

Legea Salarizării Unice va trebui să rezolve toate inechităţile din reţeaua de muzee. Întreg personalul trebuie salarizat potrivit complexităţii şi importanţei domeniului. Suntem un corp cultural puţin numeros, cu o pregătire academică și profesională de elită, care merită respectul societăţii pe care o slujeşte, iar efortul bugetar de a pune Muzeele în registrul decenţei este unul minor, pentru o societate care se respectă! Suntem nu mai mult de 5000 de bugetari. Mai trebuie spus faptul că noi, oamenii din muzee, funcționăm pe baza unor acreditări și autorizări specifice, ce sunt strict monopol de stat, nevând alternativa legală de a ne exercita meseria decât în sistemul de stat! Spre deosebire de colegii din instituțiile de spectacol veniturile noastre pot proveni doar din salarii, colaborările sau prestarea de servicii în nume personal ori pe drepturi de autor fiind interzisă prin lege!

Locul nostru de protest, Muzeul Naţional de Istorie al României, este ales ca valoare simbolică, dată fiind situaţia acestei instituţii muzeale prestigioase, pentru care se tot caută soluţii în ultimii 13 ani. O politică culturală coerentă şi pe termen lung trebuie să aibă ca prioritate rezolvarea acestei situaţii, cu atât mai mult cu cât instituţia are un personal de specialitate şi auxiliar la cele mai înalte standarde profesionale europene, care vrea, poate şi este determinat să ofere cât mai repede societăţii un muzeu de excepţie.

Solicităm:

– realizarea unei grile de salarizare, pentru personalul bugetar din muzee, care să aibă la bază o analiză corectă şi transparentă a întregii situaţii actuale. Baza de calcul trebuie să ţină cont de acest lucru, fiind egală cu grilele aplicate și mai ales cu coeficienții stabiliți pentru personalul din instituţiile de spectacol

– renunţarea la diferenţele de salarizare existente şi preconizate între personalul angajat în muzeele naţionale şi restul instituţiilor muzeale din România. Considerăm că distincţia care se face între Muzee Naţionale şi restul Muzeelor, cuprinse la Capitolul III. II. din proiectul legii de salarizare, este discriminatorie şi încalcă cel puţin trei dintre principiile invocate de legea salarizării unice în sectorul bugetar: (a) principiul nediscriminării, în sensul eliminării oricăror forme de discriminare şi instituirii unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeaşi activitate şi are aceeaşi vechime în muncă şi în funcţie; (b) principiul egalităţii, prin asigurarea de salarii de bază egale pentru muncă cu valoare egală; (c) principiul importanţei sociale a muncii, în sensul că salarizarea personalului din sectorul bugetar se realizează în raport cu responsabilitatea, complexitatea, riscurile activităţii şi nivelul studiilor. Muzeele sunt Muzee şi Atât!

– stoparea exodului personalului de specialitate din muzee, abandonarea domeniului fiind determinată de salarizarea sub nivelul decenței, raportată la rolul social, pregătirea, activitatea și valoarea acestei categorii profesionale. Considerăm că tocmai cercetarea trecutului și a moștenirii culturale, a valorilor artistice și a tezaurului cultural național reprezintă sursa de reclădire a unui corp social sănătos, a unei societăți prin care România, Statul Român, în prag de Centenar, ar trebui să se autodefinească.

Având în vedere cei 28 de ani de ignorare şi dispreţuire a acestui sector, precum şi faptul că această reparaţie ar însemna un efort bugetar aproape nesemnificativ, cerem punerea în aplicare, de urgenţă, a măsurilor financiare reparatorii începând cu 1 iulie 2017, incusiv prin repararea, de urgență a caracterului discriminatoriu al OUG2/2017!

Pentru toate acestea și pentru demnitatea noastră, noi, oamenii Muzeelor din România Protestăm! Protestăm și tragem și un semnal de alarmă!”

Scrisoarea este semnată de salariaţi din muzeele publice din România, organizați în următoarele sindicate muzeale: Sindicatul Lucrătorilor din Muzeul Naţional de Istorie a României, București, Sindicatul Independent „Muzeul Naţional Peleş”, Sinaia, Sindicatul Sindicatul din Complexul Muzeal Naţional “Moldova” Iaşi, Sindicatul „Ovidius” al Lucrătorilor din Muzee, Constanţa, Sindicalul Liber de la Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea, Sindicatul Muzeului Naţional al Literaturii Române, București, Sindicatul „Museum” din cadrul Muzeului Bucovinei, Suceava, Sindicatul Complexului Muzeal ” Ion Borcea” Bacău (având în componență și angajații Complexulului Muzeal ” Iulian Antonescu” Bacău), Sindicatul Personalului Științific și Tehnic Auxiliar din Muzeul Civilizației Dacice și Romane, Deva, Sindicatul Muzeului Național al Agriculturii, Slobozia, Sindicatul “Porolissum” al Muzeului Județean de Istorie și Artă, Zalău, Sindicatul “Pro ART” din Muzeul Național de Artă al României, București.

În Capitală, aproximativ 60 de angajaţi ai muzeelor publice au protestat în faţa Muzeului Naţional de Istorie, după ora 13.00. Sindicaliştii au anunţat că protestele vor continua şi în perioada următoare.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

ALBA: 40 de cazuri COVID în ultimele 24 de ore. Alba Iulia a ajuns la incidență de 2,05. Situația pe localități din județ

Publicat

Au fost înregistrate 40 de cazuri noi COVID-19 în județul Alba, în ultimele 24 de ore, potrivit datelor transmise de DSP Alba vineri, 7 mai.

De la începutul pandemiei, în județul Alba, 20.843 de persoane au fost confirmate pozitiv. Dintre acestea, 19633 de persoane  au fost declarate vindecate și s-au înregistrat 633 decese.

Joi, în Alba au fost prelucrate 511 probe (226 la DSP si 285 la SJU). Numărul total de teste efectuate până în prezent în județ a ajuns la 206122.

Lista localităților din care provin persoanele confirmate în ultimele 24 de ore:

Urban (25 cazuri noi)

Alba Iulia – 13

Blaj – 5

Ocna Mureș – 3

Zlatna – 2

Sebeș – 1

Teiuș – 1

Rural (15 cazuri noi)

Cenade – 2

Cergău – 2

Galda de Jos – 2

Cetatea de Baltă – 1

Ciugud – 1

Crăciunelu de Jos – 1

Gârbova – 1

Jidvei – 1

Lupșa – 1

Mihalț – 1

Poiana Vadului – 1

Șibot – 1

Incidența cazurilor COVID la 14 zile în județul Alba este de 1,57 (anterior 1,73):

TOP localități – Rata incidenței cazurilor noi COVID-19 la 14 zile (județul Alba):

Mediul urban:

Localitate – cazuri la 14 zile – incidența cazurilor COVID-19:

Blaj – 85 cazuri – 4,09 (anterior 4,09)

Câmpeni – 19 cazuri – 2,59 (anterior 2,73)

Alba Iulia – 157 cazuri – 2,05 (anterior 2,45)

Aiud – 37 cazuri – 1,46 (anterior 1,54)

Ocna Mureș – 20 cazuri – 1,43 (anterior 1,65)

Teiuș – 10 cazuri – 1,38 (anterior 1,80)

Baia de Arieș – 5 cazuri – 1,31 (anterior 1,31)

Cugir – 32 cazuri – 1,25 (anterior 1,32)

Abrud – 6 cazuri – 1,15 (anterior 1,53)

Sebeș – 35 cazuri – 1,06 (anterior 1,22)

Zlatna – 3 cazuri – 0,38 (anterior 0,38)

Mediul rural:

Localitate – cazuri la 14 zile – incidența cazurilor COVID-19

Stremț – 9 cazuri – 3,68 (anterior 4,50)

Sohodol – 6 cazuri – 3,60 (anterior 3,60)

Noșlac – 6 cazuri – 3,31 (anterior 3,31)

Vidra – 5 cazuri – 3,23 (anterior 3,23)

Arieșeni – 5 cazuri – 3,08 (anterior 3,08)

Ciugud – 10 cazuri – 3,08

Cergău – 5 cazuri – 3,06

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Senatorul PSD de Alba, Călin Matieș, îl amenință pe prefectul Nicolae Albu cu plângere penală pentru abuz în serviciu

Publicat

Senatorul PSD de Alba, Călin Matieș, a declarat într-o conferință de presă susținută vineri, 7 mai, că are intenția de a depune o plângere penală pentru abuz în serviciu pe numele prefectului de Alba, pe care l-a numit ”Mircea” Albu în loc de Nicolae.

Motivul pentru care senatorul vrea să depună plângerea penală ar fi că, în viziunea acestuia, Nicolae Albu ar fi încălcat legea prin menținerea restricțiilor în Alba Iulia, în timp ce incidența cazurilor de COVID la mia de locuitori era în scădere. 

Menținerea restricțiilor la Alba Iulia a fost și subiectul principal al conferinței de presă susținută la sediul partidului, unde și Dana Nanu, consilier local PSD, a criticat hotărârile luate de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență.

”Eu și împreună cu colegii mei consilieri și am mai cerut sprijin și din țară, analizăm ca să depunem o plângere penală împotriva prefectului Mircea Albu (n.r. numele prefectului de Alba la care senatorul Matieș face referire este Nicolae Albu) pentru abuz în serviciu, pentru că ceea ce a făcut dânsul la Alba Iulia nu poate fi acceptat”, a declarat senatorul PSD de Alba, Călin Matieș în timpul conferinței de presă.

De asemenea, și Dana Nanu, ca reprezentant HoReCa, a declarat că aceștia sunt dispuși să îl acționeze în instanță pe prefectul Albu, însă nu a precizat în ce mod.

Aceasta a spus că este vorba de principii și de a nu se crea un precedent și că pentru o posibilă acțiune în instanță a discutat deja cu trei avocați, iar cu unul s-ar afla în discuții mai avansate.

”Depinde ce ne sfătuiește avocatul, poate pe prefect, poate instituția, asta o să vedem”, a declarat Dana Nanu, cu privire la o posibilă acțiune în instanță.

Problema restricțiilor neridicate

În urmă cu două zile, prefectul județului Alba și președintele Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, Nicolae Albu, a făcut o serie de precizări alba24.ro cu privire la rămânerea municipiului Alba Iulia în scenariul roșu, deși incidența este în scădere de mai bine de o săptămână.

”Măsura (n.r. rămânerea municipiului în scenariul roșu) a fost stabilită în data de 24 aprilie și va expira în data de 8 mai. Conform hotărârii care prelungeste starea de alertă (Hotărârea 432), măsura se ia pe 14 zile, iar la articolul 15 alin. 2, se specifică foarte clar că măsura este luată pe 14 zile de către CJSU în urma analizelor DSP și va fi reanalizată la finalul acestora”, a precizat Nicolae Albu.

Mai exact, după ce DSP Alba a realizat incidența la 14 zile, în data de 24 aprilie, CJSU Alba a luat hotărârea ca Alba Iulia să rămână în scenariul roșu pentru încă 14 zile, măsura ce va expira pe data de 8 mai.

Între timp, datorită numărului de cazuri scăzute confirmate zilnic, incidența a scăzut, însă hotărârea de rămânere într-un scenariu sau trecerea în altul se ia după incidența la 14 zile.

Odată cu trendul descendent al incidenței, CJSU Alba a avut întâlniri zilnice pentru a analiza situația.

Nicolae Albu a mai declarat pentru alba24.ro că au fost făcute adrese către DSU și DSP prin care s-au cerut puncte de vedere referitoare la schimbarea scenariului, iar răspunsul a fost că măsura este luată din punct de vedere medical și că recomandarea specialiștilor a fost ca schimbarea scenariului să se realizeze după recalcularea incidenței la 14 zile.

Incidența va fi una scăzută pentru o bună perioadă de timp, iar acesta se va situa sub scenariul roșu, a precizat prefectul județului Alba, Nicolae Albu.

Restricții la Alba Iulia: Controverse între instituții

Situația a generat o serie de controverse în spațiul public. Directorul DSP Alba, Alexandru Sinea, a făcut miercuri o serie de precizări pe contul său de Facebook.

”Direcția de Sănătate Publică (DSP) Alba a solicitat Comitetului Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) Alba încă din data de 27 aprilie înscrierea pe ordinea de zi a proiectelor de hotărâre conform analizei incidenței pe baza căreia se stabilesc scenariile UAT-urilor.

Potrivit documentului transmis la acea dată, incidența în municipiului Alba Iulia era de 2,96 la mie, a transmis directorul DSP Alba”, Alexandru Sinea.

Precizările DSP:

”Încă din data de 27.04.2021, DSP Alba a solicitat CJSU înscrierea pe ordinea de zi a proiectelor de hotărâre conform analizei incidenței transmise la acea dată, când Alba Iulia era la 2,96/1000 de locuitori conform adresei anexate.

Convocarea CJSU nu intră în atribuțiile DSP.

Interpretarea Hotărârilor de Guvern nu face parte din obiectul instituției noastre.

Trecerea dintr-un scenariu în altul a unei localități se face prin hotărâre CJSU în baza analizei incidenței transmisă de DSP, analiza transmisă zilnic cu celeritate.

Nu accept și nu voi accepta vreodată ca instituția pe care vremelnic o conduc sau colegii din DSP să fie implicați în scandaluri mediatice pentru chestiuni care nu țin de obiectul activității specifice, mai ales că DSP se concentrează să își îndeplinească atribuțiile proprii cu profesionalism în interesul sănătății publice”, a transmis directorul DSP Alba, Alexandru Sinea.

Restricții la Alba Iulia: Ce spune CJSU

Reprezentanții CJSU Alba au transmis un punct de vedere. Aceștia explică modul în care se stabiliește incidența cumulată la 14 zile.

”Precizăm că actul normativ prevede în mod expres acest termen de 14 zile pentru ca măsurile respective, odată adoptate, să-și producă efecte și să atingă scopul pentru care au fost dispuse, schimbările ulterioare fiind generate de o nouă analiză a factorilor de risc întocmită de specialiștii DSP la încheierea perioadei de 14 zile” se arată în informarea CJSU Alba.

 

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Bărbat din Galda de Jos, reținut de polițiști după ce și-a agresat soția. S-a ales cu dosar penal

Publicat

pixabay free

Un bărbat din comuna Galda de Jos a fost reținut de către polițiști după ce și-a agresat soția.

Asupra acestuia a fost emis și un ordin de protecție pe o perioadă de 5 zile.

Potrivit IPJ Alba, la data de 6 mai 2021, în jurul orei 21.30, polițiștii Secției 1 Poliție Rurală Galda de Jos au intervenit pe raza localității Benic, unde a fost semnalată o faptă de violență în familie.

Pe fondul consumului de alcool și a unor discuții contradictorii, un bărbat de 62 de ani și-ar fi împins soția și ar fi lovit-o, cu pumnul, în zona feței.

Polițiștii au aplicat formularul de evaluare a riscului și, în urma interpretării acestuia, au emis un ordin de protecție provizoriu, pentru o perioadă de 5 zile.

Ulterior, a fost întocmit dosar penal, pentru violență în familie, iar bărbatul a fost reținut, pentru 24 de ore și dus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Alba.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Cel mai mare Centru de Management al Deșeurilor din Transilvania, construit la Galda de Jos, a devenit funcțional, de vineri

Publicat

Centrul de Management Integrat al Deşeurilor de la Galda de Jos a devenit de vineri funcțional, anunță Consiliul Județean Alba.

Depozitul de la Galda era finalizat ”la cheie” de câțiva ani, gata să preia și să proceseze la norme UE gunoiul menajer din toate localitățile județului Alba.

Autoritățile județene nu au reușit însă să finalizeze concesiunea, din cauza unor procese în instanță care au durat ani buni.

Citește și: FOTO LIVE VIDEO: Vizită de lucru la Centrul de management al deșeurilor de la Galda de Jos, care ar trebui deschis în luna mai

Comunicatul CJ Alba:

Sistemul este operat de către ASOCIEREA SC RER VEST SA și SC RETIM ECOLOGIC SERVICE SA, în baza contractului nr. 3026/248/09.02.2021 încheiat cu Consiliul Județean Alba, ca are ca obiect delegarea prin concesiune a operării instalațiilor de gestionare a deșeurilor municipale realizate în cadrul Proiectului Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Alba, respectiv:

  • transferul deșeurilor municipale și asimilabile, deșeurilor din parcuri și grădini, deșeurilor stradale, cu excepția celor cu regim special, prin stațiile de transfer Tărtăria și Blaj;
  • sortarea deșeurilor municipale și asimilabile prin Stația de sortare din cadrul Centrului de Management Integrat al Deșeurilor Galda de Jos;
  • organizarea prelucrării, neutralizării și valorificării deșeurilor municipale și asimilabile, deșeurilor din parcuri și grădini, deșeurilor stradale prin Stația de Tratare Mecano-Biologică din cadrul Centrului de Management Integrat al Deșeurilor Galda de Jos;
  • depozitarea controlată a deșeurilor municipale în Depozitul ecologic de deșeuri Galda de Jos;
    stocarea temporară în cadrul CMID Galda de Jos/Stația de trasfer Tărtăria/Stația de transfer Blaj, valorificarea/eliminarea deșeurilor voluminoase provenite de la populație și agenți economici, neasimilabile celor menajere (mobilier, deșeuri de echipamente electrice și electronice etc.);
  • stocarea temporară în cadrul CMID Galda de Jos/Stația de trasfer Tărtăria/Stația de transfer Blaj, eliminarea deșeurilor periculoase din deșeurile municipale rezultate din îngrijiri medicale acordate la domiciliu pacientului sau cele rezultate din activitatea de îngrijiri medicale acordate în cabinete medicale amplasate în condominii, cu același regim cu cel al deșeurilor periculoase rezultate din activitatea medicală, conform reglementărilor legale specifice;
  • stocarea temporară , valorificarea/eliminarea DEEE-urilor provenite de la populație și de la agenții economici.

Durata contractului este de 6 ani, iar obiective propuse sunt:

  • îmbunătățirea condițiilor de viață ale populației;
  • susținerea dezvoltării economico-sociale a localităților;
  • promovarea calității și eficienței Serviciului;
  • gestionarea Serviciului pe criterii de transparență, competitivitate și eficiență;
  • protecția și conservarea mediului înconjurător și a sănătății populației;
  • respectarea cerințelor din legislația privind protecția mediului referitoare la salubrizarea localităților.

Centrul de la Galda de Jos este parte componentă a Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor, care reprezintă infrastructura de deşeuri la nivelul judeţului, cu două componente: colectarea la nivelul populaţiei, operată de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ADI Salubris pe 4 zone ale judeţului şi sistemul de depozitare, ce are în componență:

– 3 staţii de sortare la Aiud, Zlatna şi Baia de Arieş, realizate pe fonduri PHARE şi un program pilot de reabilitare a zonelor Zlatna şi Copşa Mică şi staţia de transfer de la Abrud

– Centrul de Management Integrat al Deşeurilor de la Galda de Jos (depozit ecologic cu o durată medie de viaţă de 6,5 ani, staţie de sortare şi staţie de tartare mecano-biologică) şi 2 staţii de transfer la Blaj şi Tărtăria.

Proiectul, în valoare totală de aprox. 47 milioane de euro, din care granturi UE de aproximativ 37 mil. euro, a impus realizarea de instalaţii noi şi integrarea celor existente, precum şi închiderea a 7 depozite neconforme, lucrări realizate până la sfârşitul anului 2017.

Proiectul a avut 2 faze, în cadrul a 2 exerciţii financiare – POS Mediu 2007-2013 şi POIM 2014-2020, cu valori aproximativ egale – aproximativ 23, 9 mil. euro şi 23,2 milioane euro.

Tarifele vor putea fi stabilite după cel puţin o lună de la implementare.

Acestea trebuie să se încadreze, conform contractului de finanţare, în nivelul de suportabilitate al populaţiei (conform decilei 1 referitoare la zona cea mai săracă a judeţului), iar orice majorare de tarif se poate face numai prin hotărâre a CJ și trebuie să fie bine fundamentată.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate