PSD a depus un proiect ce prevede interzicerea vânzării activelor statului la companii strategice de interes național până la 31 decembrie 2027. AUR a anunțat o inițiativă similară, prin care statul să nu piardă controlul asupra companiilor. Vicepremierul Oana Gheorghiu a dat exemple concrete.

Publicitate

”Am depus, astăzi, în regim de urgență, un proiect de lege responsabil și necesar și anume vom interzice vânzarea până la 31 decembrie 2027 a activelor statului la companiile strategice de interes național.

De ce acum? Pentru că nu e momentul să vindem, acum, într-un context geopolitic dificil, în momentul în care avem crize suprapuse atât globale, cât și europene. Este inoportun ca statul român să vândă active la societățile la care este acționar, cu atât mai mult cu cât valoarea acestor active este supusă volatilității piețelor financiare și energetice.

Publicitate
Clinica Balneomed Articol 728x90

Așadar, vânzarea societăților comerciale, activele la societățile comerciale strategice naționale va fi interzisă până la 31 decembrie 2027”, a declarat liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, potrivit Agerpres.

Zamfir: nu suntem împotriva listării la bursă, în general, contestăm doar momentul

Conform social-democratului, în programul de guvernare nu există nicio referință cu privire la vânzarea activelor la CEC Bank, Portul Constanța, Compania Aeroporturi, Salrom, Romgaz, Transgaz și Hidroelectrica.

”Nu suntem împotriva listării la bursă, în general, noi contestăm doar momentul. România să vândă, astăzi, acțiuni ale statului, în niște condiții dificile, în care evaluarea acestor companii este una discutabilă din cauza fluctuațiilor pe piața financiară și energetică.

Publicitate

(...) În PNRR se prevede listarea unei unei părți din compania Hidroelectrica. Cred că și în ultimul moment, ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, are încă timp să negocieze acest lucru pentru că este interesul strategic al României să nu vândă acțiuni ale statului la aceste companii profitabile. Am auzit explicații de genul că dacă vom mai vinde încă 10% sau 5% vom transparentiza mai bine conducerea sau activitatea acestor companii. Nimic mai fals. Sunt suficient de transparente, dar, repet, noi contestăm momentul în care se vor lista aceste acțiuni”, a adăugat Zamfir.

”Ați văzut în nota doamnei vicepremier evaluarea CEC la 5,4 miliarde de lei când doar capitalul este de 5 miliarde, activele sunt 100 de milioane și profitul anul trecut a fost de peste 600 de milioane. E limpede că această evaluare e una greșită. E limpede că și evaluarea Salrom, unde statul român deține 51%, evaluarea de 600 milioane mi se pare una mult subevaluată. Salrom nu mai reprezintă, astăzi, doar sare, ci Salrom deține licența de exploatare a unui important zăcământ, poate cel mai important zăcământ de grafit pe care îl are România la Baia de Fier”, a transmis Daniel Zamfir.

Publicitate

Ce susține AUR

Liderul AUR, George Simion, a anunțat o ințiativă similară.

”Noi nu avem nicio problemă cu listarea pe bursă, însă avem o problemă cu înstrăinarea activelor strategice ale României.

Propunem un prag de două treimi, care să rămână la statul român, în companiile unde nu mai avem două treimi, cum e Electrica, statul român să dețină votul de aur”, a declarat acesta.

Explicațiile vicepremierului Oana Gheorghiu

Vicepremierul Oana Gheorghiu a transmis luni că va continua, alături de prim-ministrul Ilie Bolojan, mandatul de a face curățenie în companiile de stat, menționând că nu va accepta în nicio clipă ''șantajul și populismul PSD''.

Publicitate

''PSD vrea să scape de Ilie Bolojan pentru că 'ne vinde țara', așa că inițiază o lege ca să 'apere' ei companiile de stat. Hai să vedem cine 'ne-a vândut țara' '', scrie pe Facebook Oana Gheorghiu, care vine și cu o serie de exemple:

  • Sidex Galați - privatizată în 2001 de prim-ministru PSD Adrian Năstase;
  • Petrom - listată și apoi privatizată (2001-2004) de prim-ministrul PSD Adrian Năstase;
  • Distrigaz Sud - privatizată în 2004 de prim-ministrul PSD Adrian Năstase;
  • Distrigaz Nord - privatizată în 2004 de prim-ministrul PSD Adrian Năstase;
  • Nuclearelectrica - listată în 2013 de prim-ministrul PSD Victor Ponta;
  • Romgaz - listată în 2013 de prim-ministrul PSD Victor Ponta;
  • Electrica - listată în 2014 de prim-ministrul PSD Victor Ponta;
  • Hidroelectrica - listată în 2023 de prim-ministrul PSD Marcel Ciolacu.
Publicitate

Potrivit Oanei Gheorghiu, astăzi, ''PSD vine să manipuleze cu același slogan din anii '90''.

Cele mai importante listări din România

''E trist că, indiferent cât a evoluat poporul român de atunci, liderii PSD preferă să rămână ancorați în trecut. Cele mai importante listări din România au fost făcute chiar de cei care astăzi le contestă: Nuclearelectrica (2013), Romgaz (2013), Electrica (2014), Hidroelectrica (2023). În toate aceste cazuri, statul a rămas acționar majoritar. Companiile nu au fost 'vândute', ci au devenit mai valoroase, mai transparente și mai bine administrate. Și totuși, astăzi ni se spune că listarea este periculoasă. Adevărul este simplu: România a făcut deja privatizări reale - acolo unde statul a cedat controlul, dar nu despre asta vorbim astăzi'', a completat vicepremierul.

Publicitate

În prezent, a precizat ea, se vorbește despre listări minoritare (5-10%) prin care se aduce capital fără dobândă; crește valoarea companiei; se introduc transparență și disciplină; se creează oportunități pentru fondurile de pensii ale românilor.

Gheorghiu: o companie listată nu mai poate fi controlată discreționar

''Mai bine deții 75 - 80% dintr-o companie valoroasă, decât 100% dintr-una sortită falimentului. De ce deranjează listarea? Pentru că o companie listată nu mai poate fi controlată discreționar. Pentru că trebuie să raporteze public. Pentru că devine mult mai greu de folosit ca instrument politic. Asta este, de fapt, miza. Nu 'vânzarea țării', ci pierderea controlului netransparent asupra unor resurse ale statului, folosite ca să alimenteze setea băieților deștepți trimiși de la partid.

Publicitate

Ipocrizia este evidentă: același instrument care ieri era 'un succes pentru România' devine astăzi 'un pericol'. Economia nu funcționează pe bază de sloganuri. Ea funcționează pe bază de reguli, capital și încredere. Iar România are nevoie astăzi de companii de stat care creează valoare pentru cetățeni, nu de companii capturate de interese politice. Voi continua, alături de prim-ministrul Ilie Bolojan, mandatul de a face curățenie în companiile de stat și nu voi accepta în nicio clipă șantajul și populismul PSD'', a transmis Oana Gheorghiu.

Cazul Hidroelectrica

Într-o postare publicată vineri, Gheorghiu arată cum a evoluat situația financiară a Hidroelectrica înainte și după listarea pe bursă.

Publicitate

Vompania care, în 2011, afișa un profit de 6,4 milioane lei, în anul următor, 2012, este băgată în insolvență, cu pierdere 508 milioane lei și datorii de 4,33 miliarde lei.

”Cea mai mare companie de energie din România pusă pe butuci prin contracte cu intermediari privați care scoteau valoarea din companie cu complicitatea și ajutați de incompetența statului. Activele erau excepționale. Guvernanța? Inexistentă. Activele erau ale noastre, ale cetățenilor, dar banii se duceau altundeva”, a subliniat sursa citată.

După listarea la Bursă din iulie 2023, statul n-a vândut nimic din pachetul său în timp ce Fondul Proprietatea, acționar privat, și-a vândut cele 20 de procente deținute. Statul român deține în continuare 80% din Hidroelectrica dar diferența e că acum compania nu mai poate ascunde nimic, precizează Oana Gheorghiu.

Publicitate

Potrivit acesteia, listarea companiei a însemnat raportări financiare publice în fiecare trimestru, contracte importante aprobate de acționari și un management care răspunde în fața a zeci de mii de oameni și a Autorității de Supraveghere Financiară.

În aceste condiții, Hidroelectrica a realizat, în 2023, un profit de 6,4 miliarde de lei.

”Adică de la milioane, la miliarde și de 1.000 de ori mai mult pentru România. Vorbim de aceleași active, dar de o guvernanță cu totul diferită.

Dividende încasate de statul român: 2022 (pre-listare): 3,06 miliarde de lei; 2024 (post-listare): 5,03 miliarde de lei. Într-un singur an, dintr-o singură companie, bugetul public a primit echivalentul a peste 1 miliard de euro”, a notat vicepremierul.