Contacteaza-ne si pe

ACTUALITATE

Regele Mihai, „96 de ani în 96 de fapte”. Lucruri neștiute din viața celui mai longeviv suveran al României

Publicat

Dincolo de marile evenimente la care a participat și le-a generat, în biografia regelui Mihai sunt și o serie de evenimente minore, dar care dau culoare și context unei vieți cu adevărat excepționale.

Urmăriți câteva dintre cele 96 de fapte care i-au marcat cei 96 de ani de viață, așa cum au fost sintetizate pe site-ul familiaregală.ro.

  1. Regele Mihai s-a născut la Castelul Foișor, în ziua de 25 octombrie 1921, ca Principe al României.
  2. Părinții Regelui Mihai au fost Principele Moștenitor Carol și Principesa Moștenitoare Elena ai României, iar bunicii lui au fost Regele Ferdinand I și Regina Maria ai României, Regele Constantin I și Regina Sofia ai elenilor.
  3. Regele Mihai se înrudește cu Familiile Imperiale și Regale ale Marii Britanii, Rusiei, Germaniei, Danemarcei, Greciei și Portugaliei, cu Familia Mare Ducală de Baden și cu Familia Princiară de Hohenzollern, din care a provenit bunicul său patern.
  4. Regele Mihai I este de două ori stră-strănepotul Reginei Victoria a Marii Britanii și Irlandei (prin mamă și prin tată), strănepotul Împăratului Frederic al III-lea al Germaniei, stră-strănepotul Țarului Alexandru al II-lea și, pe linia mamei, descendent al Țarului Nicolae I, stră-strănepotul Reginei Maria a II-a a Portugaliei, strănepotul Ducelui Alfred de Saxa Coburg Gotha și strănepotul Regelui George I al elenilor.
  5. Regele a primit un singur nume de botez, Mihai.
  6. Regele Mihai nu a avut, nici măcar în copilărie, un nume de alint.
  7. Primii ani ai vieții i-a petrecut alături de părinții săi în casa de la Șosea, care este astăzi sediul EximBank. Nu era o reședință regală, ci o casă pusă la dispoziție de Guvern, rămasă în proprietatea statului.
  8. Încă din fragedă copilărie, Regele Mihai a iubit mașinile și mecanica. La vârsta de 3-4 ani conducea pe aleile Palatului Cotroceni o mașinuță electrică, iar bunica sa, Regina Maria, notează în jurnal că Mihai făcea un zgomot asurzitor.
  9. La vârsta de șase ani, Principele Mihai a luat primele lecții de conducere auto, în brațele unui șofer, fiindcă nu reușea să ajungă cu picioarele la pedalele mașinii.
  10. La vârsta de șase ani a primit în dar prima sa mașină adevărată, un Morris, de la unchiul său, Principele Nicolae al României.
  11. Principele Mihai a urmat cursurile Clasei Palatine, o inițiativă a tatălui său, Regele Carol al II-lea. În anul 1940, în ziua de 26 iunie, Principele Mihai a susținut lucrarea de bacalaureat în Sala Tronului, exact în ziua în care Uniunea Sovietică a dat ultimatum pentru evacuarea administrației civile și a armatei române din Basarabia și Bucovina de Nord.
  12. Principele Mihai a devenit rege la 20 iulie 1927, în vârstă de 5 ani și 9 luni. Este singurul suveran al lumii care a trăit 90 de ani după încoronare.
  13. Regele Mihai s-a îndrăgostit de Principesa Ana cu mult înainte de a o cunoaște personal. În timpul războiului, în România cinematografele prezentau, înainte de film, scurte reportaje de știri, cea mai mare parte de pe front. Regele Mihai, în sala de cinema a Palatului Regal, a văzut într-un reportaj de război din Maroc (1943), câteva secunde cu chipul Principesei Ana de Bourbon Parma, care lucra ca infirmieră pe front. A cerut operatorului să decupeze fotogramele filmului și să le transforme în mici fotografii, pe care le-a păstrat apoi, în mare discreție.
  14. Regele Mihai a îndrăgit Jeep-urile, încă din anii războiului. În timpul vieții a reparat și refăcut, personal, un număr de 9 Jeep-uri originale. Patru dintre ele le-a păstrat până la sfârșitul vieții.
  15. Unul dintre Jeep-urile din colecția Regelui Mihai a aparținut generalului american George S. Patton, proeminentă personalitate militară a celui de-Al Doilea Război Mondial. Jeep-ul este un dar primit de Regina Ana de la Marele Duce Jean de Luxemburg.
  16. Regele Mihai a fost decorat cu următoarele ordine și medalii românești: Ordinul Carol I (Colan și Mare Cruce), Ordinul Mihai Viteazul (Clasa I), Ordinul Serviciu Credincios (Colan), Ordinul Coroana României (Mare Cruce), Ordinul Steaua României (Mare Ofițer), Ordinea Virtutea Aeronautică (toate gradele), Ordinul Bene Merenti al Casei Domnitoare (Clasa I), Medaliile Avântul Țării, Bărbăție și Credință, Centenarul Regelui Carol I, Peleș (exemplar unicat), Virtutea Militară, Medalia Aeronautică, Crucile Trecerea Dunării (cu bareta Tradiție), Crucea Comemorativă a Războiului 1916-1918, Crucea Regina Maria, precum și alte medalii aniversare și comemorative.
  17. Regele Mihai a primit următoarele ordine străine: Marea Cruce a Legiunii de Onoare a Franței, Marea Cruce și Colanul Ordinului Regal Victorian, Ordinul Victoria al Uniunii Sovietice, Legiunea de Merit a Statelor Unite ale Americii în grad de Comandor-Șef, Ordinul Stelei lui Karadgeorge din Serbia (Comandor), Ordinul Leopold al Belgiei (Mare Ofițer), Ordinul Mântuitorului din Grecia (Mare Comandor), Ordinul Regal al Sfântului Gheorghe și al Sfântului Constantin din Grecia (Colan), Ordinul Regal al Sfântului Sava din Serbia (Marea Cruce), Supremul Ordin al Preasfintei Bunei Vestiri (al Anunnziatei) din Italia (Colan), Ordinul Casei Princiare de Hohenzollern, Medalia Centenară a Casei Regale a Greciei, medalia Aniversară a 50 de ai a Regelui Carl al XVI-lea Gustaf al Suediei, Medalia Memorială la Regelui Christian al IX-lea al Danemarcei, Virtutea Militară a Serbiei și altele.
  18. Regele Mihai I a depus jurământul, a fost încoronat şi a fost uns cu Sfântul şi Marele Mir la 6 septembrie 1940. Jurământul a fost depus dimineaţa, în faţa Patriarhului Nicodim, a prim-ministrului și a președintelui Curții de Casație, în Sala Tronului a Palatului Regal. Încoronarea (cu Coroana de Oţel a Regelui Carol I) şi Ungerea cu Sfântul Mir au avut loc la Catedrala Patriarhală, urmate de Sfânta Liturghie. A fost singura dată când Regele Mihai a purtat efectiv Coroana de Oţel. Jurământul nu a putut fi depus în faţa Parlamentului, deoarece acesta fusese dizolvat anterior de Carol al II-lea.
  19. În anul 1941, la Castelul Foișor, Regele Mihai compune lucrarea pentru pian “Elegie”, pe care o orchestrează compozitorul Ion D. Chirescu. Lucrarea a fost adaptată și prezentantă după 1989 de maestrul Dan Grigore.
  20. Regele Mihai a fost mareșal al Armatei Române, amiral al Forțelor Navale și general al Forțelor Aeriene. De asemenea, el a fost general onorific al Avitației Regale Elene.
  21. Regele Mihai a cunoscut pe Principesa Ana de Bourbon la nunta Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii cu Ducele de Edinburgh, care a avut loc la 20 noiembrie 1947, la Londra.
  22. La momentul abdicării forțate, Regele Mihai avea 26 de ani, iar Principesa Ana, 24 de ani. Ei au ales să trăiască, împreună, viața exilului, care a durat cinci decenii.
  23. Nunta Regelui Mihai I al României cu Principesa Ana de Bourbon a avut loc în exil, la Atena, în ziua de 10 iunie 1948. Datorită lipsei acordului Bisericii Catolice, care se opunea obligației constituționale de creștere a copiilor în ritul ortodox, niciuna dintre rudele sale catolice nu a luat parte la căsătorie.
  24. Regele Mihai I a fost căsătorit cu Regina Ana timp de 68 de ani.
  25. Pe actul grec de căsătorie al Regelui Mihai cu Regina Ana, la rubrica “profesia” scrie “Rege” respectiv “Principesă”.
  26. Regele Mihai cinci fiice, pe Margareta, Elena, Irina, Sofia şi Maria. Patru dintre acestea sunt Principese ale României.
  27. Prima locuinţă stabilă a cuplului regal a fost o căsuţă în suburbia “La Conversion” a oraşului Lausanne, din Elveţia.
  28. La 26 martie 1949 s-a născut Principesa Moştenitoare Margareta a României, fiica mai mare a Reginei Ana. Destinul a făcut ca în aceeași zi (26 martie, după calendarul nou), în anul 1881, să fi fost ziua când România a fost proclamată Regat.
  29. Prenumele Custodelui Coroanei, Margareta, vine de la mama Reginei Ana, Principesa Margareta a Danemarcei. De asemenea, unul dintre numele de botez ale Reginei Ana a fost Margareta. Există acum patru generaţii regale cu acelaşi nume, fiindcă fiica Irinei, nepoata Regelui Mihai, se numește Angelica Margareta.
  30. Cuplul Regal s-a mutat în Anglia între 1950 şi 1956, doi ani în satul Bramshill, comitatul Berkshire, iar restul perioadei în satul Ayot Saint Lawrence, comitatul Hertfordshire.
  31. La 15 noiembrie 1950 s-a născut la Lausanne a doua fiică a Regelui Mihai și Reginei Ana, Principesa Elena. Principesa a fost botezată cu numele bunicii sale paterne, Regina-mamă Elena a României.
  32. La 28 februarie 1953 s-a născut a treia fiică a Reginei Ana, Irina. Aceasta nu face parte din linia de succesiune la Coroana României.
  33. Regele a fost pasionat, în afară de mașini, motociclete și avioane, de două sporturi:  golf și înot.
  34. În Anglia, în primii ani ai exilului, Regele Mihai a lucrat cot la cot cu Regina Ana în mica lor fermă de găini, vânzând duminica la piață ouă proaspete pentru a-și rotunji veniturile.
  35. Începând cu anul 1956, şi până în 1976, Regele şi Regina au locuit în satul Versoix, pe malul lacului Leman, în Elveţia, în “Vila Fantasia”.
  36. Când, la Villa Fantasia, Regele Mihai a avut nevoie de un mic spațiu pentru atelierul său auto, Regina Ana a construit cu mâna ei, pentru soțul ei, o magazie din lemn.
  37. Doctorul mamoş care a asistat la naşterea Principesei Sofia, în Grecia, la 29 octombrie 1957, a fost fiul doctorului mamoş din Sinaia al Regelui Mihai. Principesa Sofia s-a născut în aceeași zi (29 octombrie) cu Regina Maria a României (29 octombrie 1875).
  38. La Versoix, Regele Mihai a lucrat adesea în atelierul auto cu Regina Ana, care l-a secondat în procesul de reparare și restaurare a jeepurilor.
  39. Regele Mihai a oferit în dar Reginei Ana unul dintre jeepurile istorice restaurate personal. Toate cele patru Jeep-uri din colecția Majestăților Lor se află în prezent la Castelul Săvârșin, constituind nucleul Muzeului Regal al Automobilului.
  40. În 1960, Regele şi Regina au scris împreună o piesă de teatru numită Alegerea (The Choice, în original), despre lupta dintre sistemele capitalist şi comunist şi rolul credinţei în salvarea omului. Până în prezent, piesa nu s-a jucat niciodată în România. Ea a fost însă publicată în mai multe volume, în românește. Piesa a fost jucată prima oară în România pe scena Ateneului din Iași, în octombrie 2017.Anterior, ea a fost transpusă pentru teatru radiofonic în anul 2016.
  41. Regele Mihai a lucrat ca agent de bursă la New York.
  42. La 13 iulie 1964 s-a născut, în exil la Copenhaga, Principesa Maria a României, a cincea şi ultima fiică a Regelui Mihai și Reginei Ana. Principesa Maria a României îşi trage numele atât de la Regina Maria, cât şi de la Maria de Orleans, bunica maternă a Reginei Ana. Principesa Maria a fost botezată de sora ei, Principesa Moștenitoare Margareta. La momentul nașterii, Regele Mihai se afla la New York, unde era agent de bursă.
  43. De fiecare dată când cuplul regal s-au mutat în casă nouă, prima piesă ascultată a fost Poema Română, de George Enescu, un fel de binecuvântare muzicală a casei. Uneori, Regele și Regina ascultau această bucată muzicală înainte chiar de a desface valizele.
  44. Regele Mihai a deschis, împreună cu parteneri de afaceri, o mică întreprindere de construcție a aparatelor electronice de zbor, numită “Metravel”.
  45. Între 1976 şi 2004, Regele şi Regina au locuit în Vila Serena din satul Versoix, actualmente dispărută. Aceasta este adresa cunoscută de majoritatea românilor veniţi în vizită la Rege, şi locul înregistrării celor mai importante interviuri acordate televiziunii după 1989.
  46. Regele Mihai lasă în urmă doi nepoţi și trei nepoate: Nicolae şi Michael, Elisabeta Karina, Angelica Margareta şi Elisabeta Maria.
  47. Singura perioadă în 68 de ani de căsătorie în care Regele Mihai a stat departe (de mai multe ori câteva săptămâni) de Regina Ana a fost în anii în care Regele a lucrat ca broker autorizat la Bursa din New York.
  48.  Nunta de Argint a Regelui Mihai I și Reginei Ana a fost sărbătorită la 10 iunie 1973 în Germania, la Castelul Salem, invitați fiind de Familia Mare-Ducală de Baden, care au găzduit celebrarea. Au fost prezente Principesa Moștenitoare Margareta, Principesa Elena și Principesa Sofia.
  49. Regele Mihai a fost pasionat de vânătoare și a mers, alături de tatăl său, Regele Carol al II-lea la multe vânători în țară. În exil, Regele și Regina au vânat, invitați de verii lor regali la Luxemburg, în Germania, Suedia și Belgia, obținând trofee personale remarcabile.
  50. Regina era cea care înregistra mesajele Regelui pentru ţară, transmise prin intermediul Radio Europa Liberă. Era mereu un moment de mister şi fascinaţie pentru Principese.
  51. Regele şi Regina şi-au reînnoit jurămintele conjugale la Monaco, în anul 1966, în cadrul unei ceremonii religioase catolice. Acela a fost momentul în care Regina Ana a fost reprimită în sânul Bisericii Catolice, căreia i-a aparținut întreaga viață.
  52. Regele Mihai s-a întâlnit cu Eugene Ionesco şi cu Emil Cioran la Paris, în anul 1990.
  53. Regele Mihai nu şi-a putut revedea ţara timp de 44 de ani.
  54. În 1992, la 44 de ani după ultimul Paşte petrecut în România, Regele, însoţit de Regină, a reînnodat această tradiţie a Coroanei Române, la Mânăstirea Putna.
  55. Exilul Regelui a durat aproape cinci decenii, din ianuarie 1948 până în februarie 1997.
  56. Țările în care Regele Mihai a locuit în timpul vieții, în afară de România, au fost Elveția, Italia și Anglia.
  57. La 21 septembrie 1996, Regele Mihai I a fost nașul de cununie al Principesei Moştenitoare Margareta și Principelui Radu, alături de Regele Constantin al II-lea al elenilor.
  58.  Începând cu anul 1996 şi până la sfârşitul vieţii, Regele și Regina au avut alături, în Elveția, măicuţe trimise de Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, de Mitropolitul Banatului și de Mitropolitul român ortodox al Europei Occidentale, ca ajutor şi sprijin spiritual.
  59. La 50 de ani de când s-au cunoscut, la Londra, Regele şi Regina au participat împreună la Nunta de Aur a Reginei Elisabeta a II-a, în noiembrie 1997. Atunci, Majestățile Lor au locuit la Palatul Buckigham.
  60.  Nunta de Aur a Regelui Mihai I și Reginei Ana a fost sărbătorită în Franța, în Departamentul Vendée, invitați fiind de prieteni francezi, care au găzduit celebrarea. Au fost prezenți Principesa Moștenitoare Margareta, Principele Radu și Principesa Sofia.
  61. Regele Mihai, a mâncat mereu la prânz un singur fel, iar masa a durat 20-30 de minute. Cina sa a început mereu la ora 18.30, a cuprins 2 feluri și a durat 30 de minute.
  62. Regele a locuit, în exilul din Elveția, în 5 case diferite: Lausanne 1948-1949, Versoix 1956-2004 (Villa Fantasia și Villa Serena), Aubonne 2004-2016 (La Croix de Luisant și Rue de la Grenade).
  63.  Regele Mihai a vizitat o singură dată Bucovina de Nord (astăzi, în Ucraina), în anul 2000, în compania Reginei Ana și a Principelui Radu.
  64.  După 1948, cincizeci și trei de ani mai târziu, Regele și-a restabilit reședințe în țară în anul 2001: la 18 mai, la Palatul Elisabeta, și la 1 iunie, la Castelul Regal Săvârșin.
  65.  La vârsta de 80 de ani, Regele Mihai a fost sărbătorit la Geneva, la Highgrove (reședința Principelui de Wales în Anglia) și la București.
  66. Repunerea oficială în posesia Regelui Mihai I a Castelului Peleș a avut loc în vara anului 2008. La întoarcerea sa pe Domeniul Regal Sinaia, Regele a confirmat că porţile Peleşului vor rămâne mereu deschise românilor.
  67. Regele Mihai a așteptat 60 de ani pentru a trece pragul Castelului Peleș, în luna iunie 2008.
  68. 68 de ani a durat căsătoria Regelui Mihai cu Regina Ana. 68 de ani au trecut până ce stindardul regal a fluturat din nou pe turnul cu ceas al Castelului Peleș (1948-2016).
  69. Paisprezece familii regale europene au fost prezente cu ocazia Nunţii de Diamant a Regelui şi Reginei, ce a fost sărbătorit la 10 iunie 2008.
  70.  Cincisprezece melodii preferate ale Regelui şi Reginei pot fi ascultate pe CD-ul “Muzica Regelui”, editat de Curtea Veche Publishing.
  71. La 25 octombrie 2011, Regele Mihai a ținut un discurs istoric în faţa Camerelor Reunite ale Parlamentului României.
  72. Fundaţia “Colecţia Familiei Regale a României” a fost creată în anul 2011 de Regele Mihai, alături de Regina Ana, Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu.
  73. De-a lungul vieţii, Regele a avut multe animale de companie, mereu câini. Ultimul câine crescut în România înainte de exil se numea Azzo, era ciobănesc german şi din cauza bătrâneţii și a bolii a fost lăsat la Castelul Regal Săvârşin, la plecarea în exil. Regele a avut un labrador negru numit Thor (abandonat și adoptat de Regele Mihai), apoi Ticko, rasa West Highland Terrier, urmat de Tippy, rasa Basengi. Un alt câine a fost Flip, rasa Cocker Spaniel. La ultimele reședințe din Elveţia, Regele şi Regina au crescut împreună patru Chiuhaua cu păr lung, întâi Ecco și Voila, apoi Bambi şi Bianco.
  74. Pe toată durata exilului, Regele Mihai a fost supranumit “factorul constituţional”, cu alte cuvinte ultima instituţie statală a României monarhice încă în existenţă, faţă de care se raportau toţi cei care nu recunoşteau legitimitatea republicii.
  75. Între anii 1990-2010, Regele și Regina au participat la zeci de evenimente dedicate fundației Principesa Margareta a României în România, Franța, Belgia, Elveția și Marea Britanie.
  76. Începând cu anul 1997, Regele Mihai și Regina Ana au vizitat zeci de sate, comune, mânăstiri, mici orașe și municipii din țară, trecând prin fiecare colț al României și întâlnind zeci de mii de oameni.
  77. Regele Mihai a efectuat două mari turnee pentru susținerea intrării României în NATO, în anul 1997 și în anul 2002, în șapte țări de fiecare dată.
  78. Regele Mihai a militat pentru intrarea României în NATO și UE în anii 1997-2006, mergând în țări precum SUA (de două ori în anul 2000), Suedia (2002) sau Franța (2006).
  79. Regele Mihai a efectuat un drum istoric în anul 2005 când, la 60 de ani de la încheierea celui de Al Doilea Război Mondial, a condus propria mașină de la Săvârșin la Praga, punând flori și aprinzând lumânări la mormintele soldaților români care și-au pierdut viața pentru eliberarea Europei de ocupația nazistă.
  80. Regele Mihai a vizitat Kremlinul de două ori, în anul 2005 și anul 2010.
  81. Regele Mihai s-a întors o singură dată în Basarabia, în anul 2007, la cimitirul militar de la Țiganca. Regele nu s-a reîntors niciodată la Chișinău.
  82. Desemnarea Principesei Margareta ca Principesă Moştenitoare şi Custode al Coroanei a fost o decizie bine cumpănită, de lungă durată şi luată cu întreaga răspundere de către Regele Mihai. Primul pas în acest sens a fost făcut de Rege încă din 1986, când acesta i-a scris o scrisoare Principesei în care îi transmitea că va propune Naţiunii schimbarea ordinii succesorale. Apoi, în 1997, cu ocazia unui dineu oferit oamenilor politici şi presei române, a anunţat decizia de a o numi pe Principesă succesoarea sa. Decizia a fost finalizată juridic în 2007, odată cu adoptarea Normelor Fundamentale ale Familiei Regale.
  83. Dintre discursurile Regelui adresate Parlamentului, trei au reprezentat în sine momente istorice: ocuparea scaunului de Senator de Drept (1939), deschiderea Parlamentului rezultat din alegerile din 1946 (act impus de armata sovietică), şi discursul din 25 octombrie 2011, receptat de întreaga societate ca un exemplu de comunicare statală.
  84. În 2013, Regele și Regina şi-au sărbătorit în cadru privat Nunta de Safir, adică 65 de ani de la căsătorie.
  85.  Căsătorindu-se cu o persoană de rit catolic, Regele Mihai nu ar fi putut accede la Coroana Britanică, deşi ascendenţii şi descendenţii săi s-ar afla şi în linia de succesiune britanică.
  86. Regele Mihai nu a ajuns niciodată în Australia.
  87.  Părul Regelui Mihai și-a păstrat culoarea în mod natural, fără să albească vreodată.
  88. Ultimul supravieţuitor al Clasei Palatine, înfiinţată de Carol al II-lea pentru (atunci) Marele Voevod Mihai este domnul Lascăr Zamfirescu, prieten de peste opt decenii cu Regele.
  89. De-a lungul exilului său, precum şi după revenirea în ţară, Regele a avut alături organe consultative cu diferite denumiri şi funcţiuni. Cel mai cunoscut a fost Consiliul Naţional Român, organism care între atribuţiile sale a avut-o şi pe aceea de a-l informa pe Rege asupra exilului românesc şi situaţiei din ţară. În anii 1990, organizaţiile InfoRR şi Amicii Regelui Mihai au îndeplinit această atribuţie. Ultimul organ consultativ creat de Rege a fost Consiliul Regal, printr-un document semnat la 1 octombrie 2010. Din 2 martie 2016, acesta îşi oferă sfaturile şi Custodelui Coroanei.
  90. În anul jubiliar 2016 ziua de 10 Mai s-a sărbătorit pentru prima oară după 1947 ca zi oficială a statului român. Trebuie însă menţionat că ea a fost, încă din anul 2000, şi Ziua Ordinului Steaua României.
  91. În anul 2016, Regele a putut vedea Coroana repusă pe Stema României, prin lege, cu obligaţia înlocuirii stemelor actuale până la 31 decembrie 2018.
  92. Regele a conlucrat de-a lungul vieții, constituțional sau instituțional, cu 18 prim-miniștri ai României, de la Ion I.C. Brătianu (1927) până la Mihai Tudose (2017). După revenirea Majestății Sale în țară, în timpul președinției profesorului Emil Constantinescu, în februarie 1997, Regele Mihai și Custodele Coroanei au colaborat instituțional cu un număr de unsprezece prim-miniștri: Victor Ciorbea 1997-1998, Radu Vasile 1998-1999, Mugur Isărescu 1999-2000, Adrian Năstase 2000-2004, Călin Popescu-Tăriceanu 2004-2008, Emil Boc 2008-2012, Mihai-Răzvan Ungureanu 2012, Victor Ponta 2012-2015, Dacian Cioloș 2015-2016, Sorin Grindeanu 2016 și Mihai Tudose, actualmente. Aceștia se adaugă unui număr de șapte prim-miniștri, pe care Regele Mihai I i-a avut în Regatul României: Ion I.C. Brătianu 1927, Vintilă I.C. Brătianu 1927-1928, Iuliu Maniu 1928-1930, Ion Antonescu 1940-1944, Constantin Sănătescu 1944, Nicolae Rădescu 1944-1945 și Petru Groza 1945-1947.
  93. La 30 decembrie 2007, odată cu semnarea Normelor Fundamentale ale Familiei Regale a României, Regele Mihai a desemnat pe fiica lui cea mare, Principesa Moștenitoare Margareta, drept Custode al Coroanei. Regele a considerat că, atâta vreme cât România se conduce după o Constituție republicană, Coroana română se află încă în exil.
  94. Din momentul proclamării sale ca Rege al României până la moarte, Regele Mihai a fost contemporan cu 16 președinți ai Statelor Unite ale Americii, cu 8 Suverani Pontifi, cu 4 regi ai Marii Britanii și cu 21 de ediții ale Jocurilor Olimpice.
  95. Regele a trăit 96 din cei 151 de ani ai Dinastiei Naționale.
  96. Regele Mihai a fost cel mai longeviv suveran din întreaga istorie a țării noastre.

sursa: familiaregala.ro

ȘTIREA TA - Evenimentele nu se întâmplă doar în fața reporterilor profesioniști. Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite să vadă și alții ceea ce tu ai trait "live". Poți trimite prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate
loading...
loading...
Publicitate

ACTUALITATE

Când pot fi scoşi banii de la Pilonul II de pensii private

Publicat

Un act normativ recent al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) va introduce, din 2018, regulile de retragere a banilor pentru încă o categorie de persoane: cei care se pensionează pentru limită de vârstă și au un activ la Pilonul II.

Ca regulă generală, nu se pot retrage banii din fondurile de pensii private (Pilonul II de pensii). Există însă și situații excepționale, iar două dintre ele sunt deja reglementate pe larg încă din 2015: e vorba de cei care beneficiază de pensie de invaliditate și de cei care decedează înainte să depună o cerere pentru obținerea unei pensii private, caz în care banii, desigur, revin moștenitorilor.

Dacă nu există suficienți bani la Pilonul II de pensii private, fiecare beneficiar care se pensionează va putea să ceară să i se dea banii din cont, toți deodată sau în rate, dar care nu se vor întinde pe mai mult de cinci ani.

Noul act normative publicat în Monitorul Oficial reglementează situația celor care se pensionează pentru limită de vârstă și nu au suficienți bani în cont pentru a primi pensia privată, alături de cea de la stat. Norma ASF nr. 27/2017 privind utilizarea activului personal net al participantului la un fond de pensii administrat privat a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 13 decembrie 2017 și se va aplica de la 1 aprilie 2018.

„Participantul care beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, în condițiile Legii pensiilor publice, respectiv de o categorie similară de pensie stabilită în baza legilor care reglementează acordarea pensiei în cazul unor categorii profesionale, după caz, are dreptul să primească contravaloarea activului personal net, ca plată unică sau plăți eșalonate, la cerere”, scrie în norma ASF.

surse: avocatnet.ro, digi24.ro

Citește mai departe
Publicitate

BLAJ

Sala polivalentă de la Blaj. Parteneriat cu CJ Alba pentru investiţia de 2 milioane de euro. Când va fi gata

Publicat

Primăria Blaj pregăteşte terenul pentru construirea sălii polivalente ce ar putea deservi tot judeţul Alba. În acest sens, propune încheierea unui parteneriat cu CJ Alba, pentru derularea investiţiei şi împărţirea cheltuielilor şi preluarea în cote egale a terenului respectiv.

Primăria a identificat un teren de 17.118 mp, într-o zonă apropiată centrului municipiului, pentru construirea sălii de sport polivalente. A fost finalizat concursul de soluţii de arhitectură, iar acum este în faza de proiectare.

Sala va avea un total de 11.000 mp și 2.000 de locuri, investiţia urmând să fie finalizată în 2019.

“Prin adresa nr. 26070/31 octombrie 2017, înregistrată la registratura Consiliului Judeţean Alba cu nr. 20184/31 octombrie 2017, Consiliul Local al municipiului Blaj solicită realizarea unui parteneriat, în cote părți egale, între Județul Alba prin Consiliul Județean Alba și municipiul Blaj prin Consiliul Local al municipiului Blaj pentru construirea la Blaj a Sălii de sport polivalentă a Județului Alba.

În acest sens Consiliul Local al municipiului Blaj a identificat bunul imobil-teren situat administrativ în municipiul Blaj, înscris în CF nr. 76992 Blaj și CF nr. 77085 Blaj, în suprafaţă totală de 17.118 mp, teren adecvat construirii unei săli polivalente în condițiile și la standardele naționale și internaționale impuse unui asemenea obiectiv sportive

imobilul – teren, unde urmează să se construiască sala polivalentă, conform legislației în vigoare, trebuie să fie în proprietatea celor două unități administrativ teritoriale, în părți egale.

În consecință se impune însușirea cereri adresate Consiliului local al municipiului Blaj, pentru transmiterea cotei de ½ părți asupra unui bun imobil – teren situat administrativ în municipiul Blaj, din domeniul public al municipiului Blaj și din administrarea Consiliului local al municipiului Blaj , în domeniul public al Județului Alba și în administrarea Consiliului Județean Alba, în vederea realizării în comun a obiectivului „Sală de sport polivalentă a Județului Alba în municipiul Blaj”, se arată în documentaţia proiectului ce va fi supus votului consilierilor judeţeni în 14 decembrie.

În adresa primăriei către CJ Alba se arată că Blajul şi judeţul Alba au jucat, în ultimii patru ani, un rol primordial în voleiul feminin românesc.

“Volei Alba Blaj este prima echipă din Transilvania, în istoria voleiului românesc feminin, care a cucerit titlul de Campioană a României şi Cupa României. De trei sezoane, Blajul şi judeţul Alba reprezintă România în cea mai prestigioasă competiţie europeană de volei feminin – Liga Campionilor”, potrivit sursei citate.

Administraţia locală mai arată că, în lipsa unei săli adecvate, cu 2000 de locuri del puţin, echipele de volei, baschet şi handbal nu se pot bucura de un număr important de spectatori la meciurile disputate în judeţ, iar în cupele europene trebuie găsite săli în Sibiu, Cluj sau Mureş.

Având în vedere că, “la Alba Iulia nu există o intenţie avansată în ceea ce priveşte construirea unei săli de sport polivalente a judeţului Alba, municipiul Blaj are în intenţie să demareze procedurile pentru construirea unei săli de sport cu aproximativ 2000 de locuri în folosul întregului sport din judeţul Alba”, mai scrie în adresă.

Echipele naţionale de volei ale României îşi vor disputa toate meciurile la sala din Blaj, după finalizarea acesteia.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Răsărit de soare în Munţii Şureanu. Imagini superbe de iarnă

Publicat

Imagini superbe din Munţii Şureanu, în decembrie. Răsăritul de soare contrastează albul zăpezii cu nuanţe vii de roşu, portocaliu şi galben.

Natura este parcă mai frumoasă, aproape de cer, în munţi. Poţi vedea până departe, de pe pârtiile din Şureanu, când este senin. Iar aerul curat îţi dă bună dispoziţie şi zăpada proaspătă din acest an te invită să-ţi pui forţele în mişcare, pe schiuri.

E doar un crâmpei din peisajul spectaculos din Munţii Şureanu, în această perioadă.

Imaginile au fost făcute publice miercuri, pe reţeaua de socializare, de către Domeniul Schiabil Şureanu.

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

Rolul temelor pentru acasă ale elevilor. Primele concluzii, după consultarea publică organizată de minister

Publicat

Temele pentru acasă sunt considerate utile și necesare pentru îmbunătățirea învățării, a fost concluzia generală în urma consultării publice din perioada 7-20 noiembrie, organizată de Ministerul Educației Naționale și Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei. Totuşi, sunt şi unele aspecte ce ar trebui îmbunătăţite.

La consultare au participat, completând integral un chestionar on-line, 70.952 de actori din învățământul preuniversitar, dintre care 27.383 părinți (84% – mame), 32.786 de elevi și 10.783 de cadre didactice din toate județele țări. În urma analizei răspunsurilor primite, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei a elaborat un raport care include rezultatele și concluziile acestei consultări publice.

Conform studiului, temele pentru acasă sunt considerate utile și necesare pentru îmbunătățirea învățării de cei mai mulți dintre respondenți.

Cu toate acestea, se constată o preponderență a temelor repetitive, monotone și dificile, care întăresc ceea ce s-a predat la clasă. Profesorii se centrează pe explicarea sarcinilor și pe feedback-ul frontal, în timp ce elevii și părinții își doresc teme diferențiate, provocatoare, pe care să le rezolve creativ și eventual în echipă. Mai mult de jumătate dintre profesori declară că nu dau teme pentru vacanță.

Pe de altă parte, 75-80% dintre elevii şi părinții care au completat chestionarele consideră că temele sunt adesea prea obositoare și prea multe și că acestea consumă o mare parte din timpul liber. Un alt efect negativ face referire la faptul că temele pentru acasă conduc la neliniște, îngrijorare sau stres. Această afirmație este susținută cu prioritate de către părinți (70,7%) şi de către elevi (67,8%), în ponderi mai ample la liceu şi la gimnaziu, unde şi complexitatea temelor este mai mare. În același timp, aproape 80% dintre părinți afirmă că elevii au nevoie de sprijin în rezolvarea temelor.

În privința adoptării unui act normativ care să reglementeze rolul temelor pentru acasă și timpul necesar efectuării acestora, opiniile cadrelor didactice sunt polarizate: o parte consideră că temele pentru acasă trebuie să beneficieze de o reglementare juridică pentru o raportare la un cadru comun, evitându-se astfel excesele legate de volumul temelor, gradul de dificultate, timpul necesar efectuării acestora etc.

La polul opus se situează opinia potrivit căreia această chestiune trebuie să fie și poate fi gestionată de către profesioniști (cadrele didactice), în funcție de particularitățile fiecărei clase, reglementarea acestei problematici fiind văzută drept o constrângere a libertății de acțiune a profesorilor.

Fetele şi băieții se raportează la teme în mod diferit. La nivel general, ponderea elevilor care susțin efectele pozitive ale temelor este mai mare în rândul fetelor, comparativ cu băieții.

Recomandările respondenților susțin acordarea unei atenții speciale nu doar tehnicilor de învățare independentă, care contribuie la formarea unor deprinderi de rezolvare independentă a unor sarcini, transferabile în efectuarea temelor pentru acasă, ci și tehnicilor de lucru în echipă, care contribuie la exersarea competențelor de comunicare, negociere, management al timpului etc., competențe transferabile în realizarea unor teme de grup.

Alte propuneri vizează nevoia de stabilire a unor teme pentru acasă cu caracter interdisciplinar sau transdisciplinar, alternarea temelor clasice, tradiționale, cu cele cu caracter practic-aplicativ, legate de viața reală (proiecte, machete), diferențierea între teme zilnice și teme cu termen mai lung de realizare (săptămânal, bilunar, lunar, semestrial) pentru formarea/dezvoltarea abilităților și competențelor elevilor legate de managementul timpului, a responsabilității etc.

De asemenea, apar recomandări privind utilizarea unor instrumente pentru monitorizarea temelor zilnice și săptămânale la nivelul clasei, care să sprijine cadrele didactice în stabilirea realistă a temelor (ex. caietul/jurnalul/graficul clasei, disponibil/accesibil pentru toți profesorii care predau la clasa respectivă).

Reamintim că demersul consultativ al MEN și al ISE are ca obiective corectarea unor disfuncționalități semnalate și identificarea unor noi abordări în ceea ce privește rolul temelor în procesul de învățare. Studiul integral și sinteza de cercetare sunt disponibile pe site-ul Institutului de Științe ale Educației: http://www.ise.ro/temele-pentru-acasa-raport-de-consultare-nationala.

sursă: realitatea.net

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

Camera Deputaţilor a adoptat Split TVA. Care sunt prevederile din lege

Publicat

Legea de aprobare a OUG privind split TVA a fost aprobată miercuri de Camera Deputaţilor, cu 163 de voturi ”pentru” și 95 ”împotrivă”.

Potrivit noilor reglementări adoptate la articolul 2, „au obligația să deschidă și să utilizeze cel puțin un cont de TVA persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal, pentru încasarea și plata TVA, și instituțiile publice înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal, pentru încasarea TVA, care se află în cel puțin una din următoarele situații:

a) la 31 decembrie 2017 înregistrează obligații fiscale restante reprezentând TVA, cu excepția celor pentru care s-a obținut eșalonarea la plată, în cuantum mai mare de: 15.000 lei în cazul contribuabililor mari, 10.000 de lei în cazul contribuabililor mijlocii, 5.000 de lei pentru restul contribuabililor, dacă aceste obligații nu sunt achitate până la 31 ianuarie 2018;

b) începând cu 1 ianuarie 2018 înregistrează obligații fiscale restante reprezentând TVA mai vechi de 60 de zile de la scadență, cu excepția celor pentru care s-a obținut eșalonarea la plată, în cuantum mai mare de: 15.000 lei în cazul contribuabililor mari, 10.000 de lei în cazul contribuabililor mijlocii, 5.000 de lei — restul contribuabililor;

c) se află sub incidența legislației naționale privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență”.

De asmenea, persoanele publice și persoanele impozabile care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA au fost scoase din rândul celor care au obligația să plătească contravaloarea TVA aferente achizițiilor de bunuri și servicii în cont separat al furnizorului aflat în sistem split TVA.

sursa: realitatea.net

Citește mai departe
Publicitate