Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

REMEMBER 1989: Revoluția de la Cugir. Radiografia revoltei de acum 26 de ani. Evenimente solemne în memoria eroilor


Publicat

DSC00116Acum 26 de ani, în acea „fierbinte” iarnă a anului 1989, Cugirul devenea al doilea oraș liber de regimul comunist, după Timișoara. Aici au murit 10 oameni, iar alți 70 au fost răniţi în lupta cu nevăzuții teroriști, despre care se spunea în acele zile că sunt „agenţi superinstruiţi care trag din orice poziţie”.

Vestea celor întâmplate la Timișoara este dată de către studenții care se întorceau acasă de sărbători de la universitățile din orașul de pe Bega.

În luna noiembrie nu se mai defășoară ședințele lunare ale organizațiilor de partid, sindicat, UTC sau învățământul politic.

Muncitorii încep să își exprime nemulțumirile care domneau de altfel în toată România la acea vreme, legate de alimentația pe cartelă, curent, căldură. Iar nemulțumirile încep să se accentueze, punctul culminat fiind data de 21 decembrie 1989.

Începutul

Primele mişcări „de stradă” încep în luna noimbrie 1989, când la două secții aparținând IMC Cugir – Secția Mașini – Unelte și Mecanică I, oamenii se revoltă cerându-și drepturile, acestea finalizându-se cu o premoniție pentru ce în urma să se întâmple la o lună după aceea:”Foamea ne va răscula”.

Conducerea de partid și reprezentanții Securității din Cugir reacționează, dublând numărul de efective care să țină sub observație atât muncitorii din înterprindere pentru ca evenimentele să nu degenereze în unele de amploare, cât și populația din oraș.

Momentul zero al revoluției de la Cugir este dat la ora 10.00: sirenele încep să sune și se bate clopotul de alarmă în secție; este semnalul revoltei. În scurt timp, un număr de 40-50 de persoane se adună în curtea din fața secției.

Marcat precis în memoria oamenilor, acest reper cronologic ar fi trebuit să asigure Cugirului gloria de a fi cel de-al doilea oraş din România care s-a ridicat contra comunismului.

Sunetul tânguitor al sirenelor a fost semnalul în mai toate orașele industriale, ca localnicii să iasă în stradă. La Cugir, acestea au sunat la ora 10.00.

Secretarul comitetului de partid pe întreprindere, Mircea Hozan și primul secretar al Comitetului Orășenesc de partid coboară în curtea întreprinderii printre muncitori și le cer, inutil, să se potolească.

Ieşiţi în stradă, protestatarii plecaţi de la „Sculărie”, în număr de câteva zeci, au început să treacă pe la secțiile vecine: Pavilion Comercial, Secția Prototipuri, Fabrica de produse tehnice, Turnătoria de fontă, Secția M.U. Montaj, Bobinaj, Mecano-Energetic III, Mecanică IV, Mecanică II și Mecanică VIII, Mașini-Unelte,Cuplaje și Turnătorie de precizie, cerându-le angajaţilor de acolo să li se alăture. Lucru care se și întâmplă.

Coloana de manifestanți formată în marea ei majoritate din muncitori, unii tineri, iese în oraș și urmează traseul străzilor Doinei – Al. Sahia – Tineretului – Victoriei – Stadionului – Sfatul Popular şi se opreşte scurt timp în faţa porţii oficiale a I.M. Cugir.

De aici, coloana de manifestanți pornește către IMC II (sau cum este ea cunoscută popular în oraș „Fabrica de Sus”). Trec prin fața Ocolului Silvic, IFET, Școlii Generale nr. 1, zona comericală a orașului vechi – Piața de Sus. După intrarea în IMC II, coloana manifestanţilor parcurge traseul secţiilor Mecanica V, Mecanică VII, Mecano-Energetic II, Mecanica VI, pavilionul tehnic şi administrativ, manifestanții cerându-le colegiilor lor să li se alăture.

Apoi, coloana se întoarce la Consiliul popular, acum sediul Primăriei orașului Cugir, şi Miliţie.

Se scandează primele lozinci anti-comuniste: „Pentru sângele vărsat, Ceaușescu condamnat!”, „Pentru crima din Banat, Ceaușescu judecat.”

Sediul Consiliului Popular este luat cu asalt de manifestanţi, lozincile „Trăiască RSR” sunt aruncate de pe faţada clădirii, iar sediul este incendiat. Pompierii militari, două maşini din Orăştie şi două din Alba Iulia, nu pot interveni. În jurul orei 24.00, focul este stins.

Coloana se îndreaptă spre sediul Miliției unde se presupune că sunt încarceraţi trei muncitori, informație neconfirmată: nu a fost descoperită nici o persoană arestată, fiind doar un zvon, doar pentru a fi imflamate spiritele.

Comandantul Miliției la aceea vreme, Valentin Pop, care deținea funcția de doar 6 luni, împreună cu subordonaţi ai săi, cu reprezentanţi ai securităţii judeţene, comandantul USLA-şilor şi comandantul pompierilor din judeţ, se blochează în sediul Miliţiei şi ameninţă manifestanţii cu represalii. Sunt rupte cablurile telefonice, sunt incendiate opt maşini, printre care şi maşina ARO (laboratorul criminalistic). Clădirea Miliţiei este incendiată, comandantul Valentin Pop şi subofiţerul Ilie Staicu sunt linșati de mulțime.

Abia în anul 2002 persoanele considerate responsabile de aceste fapte au fost puse sub acuzare, iar un an mai târziu au fost condamnate. Aurel Carica a primit o pedeapsă de 10 ani de inchisoare, iar Aurel Mihu a fost condamnat la 13 ani de detenţie. Cel de-al treilea, Alexandru Popa, şi-a luat zilele.

Informația că a început revoluția și la Cugir ajunge și la președintele, pe atunci, al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu: „La tovarăşul Ceaușescu a ajuns știrea că Cugirul arde!”.

Măsuri de apărare a orașului

Primele măsuri de apărare a orașului de eventualii „teroriști” încep la ora 1.00 când Comandamentul gărzilor patriotice se întrunește organizează paza obiectivelor IM Cugir. În aceeaşi noapte sosesc vânătorii de munte din Alba Iulia, care pătrund în IMC, cu scopul de a o apăra de un eventual atac.

În ziua de 22 decembrie 1989, are loc în zona Pieţei Complex I o adunare populară liberă, fără activiști sau membrii de partid.

În jurul orei 8.00, s-a început acţiunea de constituire a conducerii oraşului, iar apoi, pe stadionul oraşului, se ia hotărârea formării unui comitet local din care au făcut parte: Ioan Cristea, Filip Pîclişan, preot Gheorghe Donu, Ioan Filimon, hotărându-se formarea Frontului de Salvare Naţională

La ora 10.00, Statul major al vânătorilor de munte este mutat din IM Cugir la Clubul Muncitoresc şi îşi fixează obiectivele de apărare în oraş. Încă în dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989 sunt organizate gărzile pentru asigurarea ordinii în oraş. Se distribuie arme gărzilor şi populaţiei. În după-amiaza zilei de 22 şi dimineaţa zilei de 23 decembrie, s-a intrat în dispozitivul de apărare al fabricii (armament greu, muniţie etc.). Din 23 decembrie, conducerea patrulelor este preluată de colonelul Ştefan Verdeş. Se constituie un stat major militar prin implicarea ofiţerilor Recepţiei Tehnice Militare. În 23 decembrie 1989 are loc o nouă adunare populară, în faţa Clubului Muncitoresc, pentru lărgirea comitetului coordonator al oraşului.

Aceste informaţii sunt prezentate într-un document oficial, semnat de membrii Consiliului Local Cugir de atunci, prin care a fost solicitată declararea denumirii de Oraş Martir.

Vezi şi DOCUMENT | Revoluția din Decembrie 1989. La Alba Iulia și Cugir: 23 de morți, 111 răniți și multe mistere neelucidate

Concluzii

DSC00117La ora 12.00 Cugirul devine al doilea oraș liber după Timișoara toate organele de conducere comuniste fiind înlăturate: miliție, sfat popular.

Revoluționarii din Cugir au dat tonul revoluțiilor din zonă, mai ales la Alba Iulia și mai apoi în județul Hunedoara (Orăștie), dar și satele și comunele aparținând administrativ de orașul Cugir.

Să nu uităm că în aceea perioadă Cugirul era un punct strategic în zonă prin importanța celor două fabrici care funcționau la capacite maximă și a depozitelor de armanent din zonă; de altfel orașul era supravegheat și controlat în permanență de către reprezentanţii Securităţii de stat.

Uzina asigura peste 50% din valoarea producţiei industriale a judeţului, iar produsele sale erau exportate în peste 50 de ţãri ale lumii.

Cugirul a fost declarat oraș-martir prin Decretul 496 din 4 iunie 2002.

În timpul evenimentelor din 21 decembrie – 10 ianuarie au fost înregistrați 10 morți și 70 de răniți, după datele statistice ale membriilor Asociației 21 Decembrie 1989 Cugir.

Comemorarea eroilor Revoluției din decembrie 1989

DSCN1853Pentru ca evenimentele să nu fie date uitării, membrii Asociației 21 Decembrie 1989, reprezentată prin președintele acesteia, Liviu Bulzan, vor organiza luni, 21 decembrie, o comemorare a celor care s-au jerfit în acele zile pentru libertate.

Programul începe la ora 10.00, la crucea ridicată în curtea Poliției orașului Cugir, în amintirea celor doi colegi decedați în data de 21 decembrie 1989.

La ora 14.00, ceremoniile se vor muta la Troița ridicată în amintirea celor căzuți în decembrie 1989, situată în fața Primăriei Cugir. Evenimentul va fi marcat printr-o slujbă religioasă și depuneri de coroane de flori din partea reprezentanţiilor oficialitățiilor locale și județene. Ca în fiecare an, reprezentanţii asociațiilor de revoluționari surori din Alba și Orăștie vor fi alături de cei din Cugir. Evenimente similare se desfăşoară luni şi la Alba Iulia, la troiţele din Piaţa I.I.C. Brătianu şi de pe Bulevardul Transilvaniei. Vor fi slujbă de pomenire a eroilor Revoluţei şi momente solemne.

Sorin Giurcă



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comentariu

  1. Dionis

    luni, 21.12.2015 at 19:54

    Sorin GIURCA, ai fost de fata la evenimentele de la Cugir?
    De unde ai informatiile? Le ai cumva de la Liviu Bulzan?

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Eurostat: România, cea mai scăzută creştere economică din Uniunea Europeană în trimestrul al treilea

Publicat

bani

Produsul Intern Brut al zonei euro a înregistrat o creştere de 2,2% în trimestrul al treilea al acestui an, comparativ cu trimestrul al doilea, iar în Uniunea Europeană PIB-ul a urcat cu 2,1% de la un trimestru la altul, în ambele cazuri fiind vorba de un avans identic cu cel consemnat în trimestrul II raportat la primele trei luni din an, arată datele publicate marţi de Eurostat.

Cu excepţia Lituaniei, unde PIB-ul a stagnat, toate statele membre UE au consemnat o creştere a PIB în trimestrul al treilea comparativ cu trimestrul precedent. Însă, în timp ce Austria a avut cea mai mare creştere a PIB de la un trimestru la altul (3,8%), cele mai mici ritmuri de creştere au fost consemnate în România şi Slovacia (ambele cu un avans de 0,4%).

În ritm anual, Produsul Intern Brut al zonei euro a crescut cu 3,9% în zona euro şi cu 4,1% în UE în trimestrul al treilea, după un avans de 14,4% în zona euro şi unul de 13,8% în UE în trimestrul al doilea. În cazul României, ritmul de creştere a încetinit până la 8,1% în al treilea trimestru, de la 13,8% în trimestrul al doilea.

Tot marţi, Eurostat a anunţat că numărul persoanelor ocupate a urcat cu 0,9%, atât în zona euro, cât şi în Uniunea Europeană, în trimestrul al treilea al acestui an, comparativ cu trimestrul precedent. Aceasta după ce în trimestrul al doilea ocuparea a crescut cu 0,8%, atât în zona euro, cât şi în UE.

În perioada iulie-septembrie 2021, ţările membre cu cea mai puternică majorare a ocupării au fost Irlanda (4%), Spania (2,6%) şi Lituania (2,1%), iar ţările cu cele mai modeste creşteri au fost Slovacia şi Croaţia (ambele cu 0,3%), precum şi Suedia, Cehia, Germania, Italia şi România (toate cu 0,4%). Eurostat estimează că în al treilea trimestru din 2021 erau 210 milioane persoane ocupate în Uniunea Europeană, din care 161 de milioane în zona euro.

În ceea ce priveşte România, Institutul Naţional de Statistică (INS) a revizuit în sus creşterea economică din trimestrul III al acestui an, la 0,4%, de la 0,3% cât estima anterior, iar faţă de perioada similară din 2020, Produsul Intern Brut a înregistrat un avans de 7,4% pe seria brută şi 8,1% pe seria ajustată sezonier. Pe data de 16 noiembrie, INS anunţa că economia României a încetinit la 0,3% în trimestrul III faţă de trimestrul anterior, în timp ce raporta la aceeaşi perioadă a anului trecut avansul PIB a fost de 7,2% pe serie brută şi 8% pe serie ajustată.

sursa: Agerpres.ro

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Va fi zăpadă de Crăciun și Revelion? Prognoza meteo pentru sfârșitul anului 2021 și începutul anului 2022

Publicat

Metorologii spun că luna decembrie 2021, în mod sigur nu va fi acea primă lună de iarnă care să aducă dezamăgiri peste dezamăgiri, dacă este să ne uităm la începuturile de iarnă din anii precedenți.

Tiparul de macro circulație extrem de promițător pare să se transmită și la nivel troposferic și atmosferic astfel încât ne așteaptă o lună decembrie cu multe alternanțe, dar mult mai apropiat de ceea ce ar trebui să fie o primă lună de iarnă.

Vremea în luna decembrie 2021: Context sinoptic

Decembrie, prima lună de iarnă calendaristică, aduce la nivelul țării noastre o pleiadă de fenomene meteo, dintre care cele mai de interes sunt ninsorile și chiar episoadele de viscol (luna decembrie, statistic, poate aduce cel puțin un episod de viscol în țara noastră).

Din punct de vedere al poziționării centrilor barici, luna decembrie, climatologic vorbind, ar trebui să aducă frecvent un cuplaj în dorsala anticiclonului est-european și depresiuni mediteraneene bogate în precipitații.

Acesta este, în fapt, și scenariul tradițional pentru apariția ninsorilor și a episoadelor de viscol.

În același timp, din punct de vedere al circulației maselor de aer, advecțiile de aer rece continental polar sau chiar arctic determină apariția episoadelor de ger, cu valori de temperatură și sub –10, –15 grade.

Contextul sinoptic al acestui decembrie l-am început cu o serie de depresiuni mediteraneene care au avansat spre țara noastră, aducând astfel și mult așteptatele precipitații, sub toate formele.

Iar această situație se păstrează până la finalul acestei săptămâni, după care, în săptămâna 13 – 20 decembrie vedem o intensificare a anticiclonului est-european spre țara noastră, iar săptămâna 20 – 27 decembrie vedem un blocaj anticiclonic poziționat în zona insulelor britanice.

Ultima săptămână din an ne găsește cu o slăbire a regimului anticiclonic, care ar putea permite și avansul unor depresiuni mediteraneene spre țara noastră.

Vremea la sfârșitul lunii decembrie 2021:Temperaturi

Din punct de vedere al regimului termic, lina decembrie va fi o lună apropiată de normal prin Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, zonele montane și ușor mai caldă  (abateri pozitive de 1 – 1.5 grade) prin Oltenia, Muntenia, Moldova și Dobrogea.

Defalcat pe săptămâni, avem următoarea distribuție a abaterilor termice:

  • Săptămâna 06 – 13 decembrie vine cu un regim termic normal Banat, Crișana, în timp ce în restul țării va fi mai cald decât normalul perioadei.
  • Săptămâna 13 – 20 decembrie va fi mai caldă decât normalul în toată țara pentru ca, începând cu 20 decembrie să vorbim de o vreme mai rece în toată țara
  • tendință care se va păstra ți în ultimele zile din decembrie și primele din ianuarie 2022, mai ales în zonele montane, Banat, Crișana, Dobrogea în timp ce în restul țării vom avea valori termice apropiate de normal.

Vremea la sfârșitul lunii decembrie 2021: Precipitații

Începutul de lună de decembrie a adus precipitații în toată țara, grație unor depresiuni mediteraneene, iar acest lucru se va păstra și pe tot parcursul acestei săptămâni, care va aduce, astfel, un regim pluviometric excedentar în toată țara.

Intervalul 20 – 27 decembrie vine cu un deficit de precipitații pentru ca ultimele zile din an să vină cu un regim normal pluviometric.

Cantitățile totale așteptate să cadă până la finalul acestei luni vor ajunge la 40 – 50 de l la nivelul întregii țări, iar prin Oltenia, vestul Munteniei, Meridionali, munții Banatului am putea ajunge și la 60 – 70 l/mp. Cele mai mici cantități sunt așteptate prin vestul extrem al Banatului și Maramureșului (20 – 25 de l/mp). Aceste cantități vor caracteriza un regim de excedent în întreaga țară.

Vremea la sfârșitul lunii decembrie: Ninsori

În ceea ce privește mult așteptatele ninsori, momentan ele rămân de interes doar pentru zonele montane, Transilvania, Maramureș, nordul și centrul Moldovei, dar modelările celor de la ECMWF estimează că, mai ales după 20 decembrie și în intervalul dintre Crăciun și Anul Nou am putea avea parte de ninsori pe arii extinse la nivelul întregii țări.

Avem Crăciun 2021 cu zăpadă?

Pentru cei care așteaptă cu nerăbdare răspunsul la cea mai importantă întrebare a anului, dacă avem zăpadă de Crăciun și Revelion, toate informațiile de mai sus, puse cap la cap, informații care trebuie luate ca simple estimări, cu un grad de realizare de sub 60% în acest moment, ne spun că da.

Mai ales în ultima decadă a lunii decembrie și cu precădere în intervalul 23 – 28 decembrie, sunt posibile manifestări de iarnă la nivelul întregii țări, care să aducă ninsori, posibil chiar un episod de viscol și un strat de zăpadă inclusiv în zonele joase.

De ce spunem asta? Pentru că avem de-a face cu o slăbire a blocajului anticiclonic din perioada 13 – 20 decembrie, cu o posibilă ciclogeneză care să permită avansul spre țara noastră a unor depresiuni mediteraneene care să cupleze foarte bine cu anticiclonul est european.

Ținând cont și de faptul că temperaturile vor fi mai scăzute decât normalul perioadei în această ultimă decadă, șansele de zăpadă cu ocazia sărbătorilor de iarnă sunt, cel puțin acum, mai mult decât promițătoare.

sursa: Prognoza Meteo este oferită de Prognoze Meteo – Vremea în România

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Miercuri: Lista drumurilor din județul Alba, pe care sunt amplasate radare ale Poliției Rutiere

Publicat

Reprezentanții IPJ Alba au transmis lista drumurilor din județ pe care vor fi amplasate radare ale poliției rutiere, pentru supravegherea traficului. 

Amplasarea radarelor în data de 8 decembrie 2021

Drumul Naţional 1- Alba Iulia – Sântimbru – Oiejdea – Galda de Jos – Teiuş – Aiud – Inoc – limită cu judeţul Cluj

Drumul Naţional 1- Sebeş – Cut – Cunţa – limită judeţul Sibiu

Drumul Naţional 7 Săliştea –– Șibot – limită cu judeţul Hunedoara

Drumul Naţional 67C – Sebeş –Petreşti – Săsciori

Drumul Naţional 74 – Ighiu – Zlatna – Feneş – Abrud –– Bucium Cerbu

Drumul Naţional 75 – Câmpeni – Gârda – Arieşeni

Drumul Naţional 75 – Baia de Arieş – Lupşa

Alba Iulia – Bulevardul Încoronării – Bulevardului Ferdinand I – strada Clujului, strada Regiment V Vânători, Strada Calea Moţilor

Municipiul Sebeş – strada Lucian Blaga, strada Traian

Cugir – strada Victoriei

Ocna Mureş – Războieni – Noşlac

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Absolvirea a zece clase NU este obligatorie de la 1 ianuarie 2022, pentru cei care vor să obțină permisul de conducere

Publicat

Absolvirea a zece clase NU este obligatorie de la 1 ianuarie 2022, pentru cei care vor să obțină permisul de conducere. 

Știrea, veche de peste un an și jumătate, a fost reluată în mai multe ziare centrale cu mențiunea că autoritățile încearcă astfel evitarea analfabetismului printre șoferi.

”Urmare a informațiilor apărute în mediul online cu privire la introducerea învățământului minim obligatoriu de 10 clase pentru obținerea permisului de conducere, vă comunicăm faptul că, în prezent, la nivelul D.R.P.C.I.V. nu există niciun astfel de proiect de modificare a legislației în vigoare” au răspuns autoritățile încă de anul trecut, din august.

Informația a fost publicată chiar pe siteul oficial al instituției, AICI.

Pe siteul MAI exist în dezbatere un proiect de modificare a Codului Rutier, însă obligația absolvirii a 10 clase nu apare printre modificările propuse.

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate