Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

REVOLUŢIA DE LA 1848, 170 DE ANI: 60.000 de țărani, înarmaţi cu lănci şi furci, la a treia Adunare Naţională de la Blaj


Publicat

În perioada 3/15 – 13/25 septembrie 1848 a avut loc, la Blaj, cea de-a treia adunare naţională, la care ţăranii români au venit în număr de aproximativ 60.000, înarmaţi cu lănci şi furci, notează lucrarea ”Istoria României în date”. Nu a fost recunoscută ”uniunea” Transilvaniei cu Ungaria şi au fost reafirmate revendicările ţărănimii iobage.

Convocarea unei noi adunări naţionale a fost determinată de o serie de factori, precum evenimentele din cursul verii, rezistenţa ţărănească, poziţia antiunionistă a regimentelor româneşti de graniţă, constituirea celor trei nuclee revoluţionare, şi anume: în nord, în jurul regimentului de la Năsăud; în sud, cu centrul la Sibiu şi Orlat, şi, respectiv, în vest, în zona Munţilor Apuseni, sub conducerea lui Avram Iancu, care au împiedicat de facto uniunea Transilvaniei cu Ungaria. La toate acestea s-au adăugat recrutările pentru armata ungară, care s-au lovit de nesupunerea comunităţilor româneşti, soldate cu arestări, în urma expediţiilor militare şi chiar, în multe cazuri, cu condamnări la moarte. Totodată, pe fundalul trecerii la conflict armat între guvernul revoluţionar ungar şi Austria constituţională s-a pus problema organizării mişcării revoluţionare româneşti, ca şi a reevaluării programului naţional, potrivit volumului ”Istoria românilor, vol. VII, tom I – Constituirea României Moderne (1821-1878)” (Editura Enciclopedică, 2003).

Astfel, locuitorii satelor refugiaţi pe teritoriul regimentelor de graniţă s-au înarmat, pornind spre Blaj. La scurtă vreme li s-au alăturat zeci de mii de ţărani. Organizatorii şi conducătorii mulţimilor de ţărani au fost Axente Sever, Iovian Brad şi Avram Iancu. George Bariţiu a surprins starea de spirit a zecilor de mii de participanţi în următorii termeni: ”de ar fi cutezat atunci vreun cărturar român… să zică poporului român: staţi, mai aşteptaţi, cereţi mai întâi de la gubern comisiune şi satisfacţiune pentru sângele vărsat, cred că unul ca acela ar fi ieşit din adunare cum n-ar fi ştiut sau poate nici n-ar mai fi ieşit viu de acolo”, consemnează volumul amintit.

La 7/19 septembrie 1848, comisarului regal maghiar pentru Transilvania, baronul Vay, i s-a adresat o petiţie în care se exprima cu hotărâre cererea românilor credincioşi jurământului de la Blaj, de a se înceta execuţiile militare şi recrutările, de a fi eliberaţi cei arestaţi. De asemenea, au fost adunate mii de cereri ale locuitorilor satelor, în care erau denunţate execuţiile şi recrutările forţate, imediat după ce au ajuns la Blaj, în perioada 13/25 şi 16/28 septembrie, Simion Bărnuţiu, August Treboniu Laurian şi Alexandru Papiu-Ilarian. Paralel, s-a desfăşurat instruirea şi organizarea militară a ţăranilor, între aceştia remarcându-se cei 6.000 de moţi conduşi de Avram Iancu.

În cadrul Adunării s-a rediscutat programul din mai, căruia i s-au adăugat mai multe cereri. S-a protestat, din nou, împotriva uniunii Transilvaniei la Ungaria, iar hotărârea adunării a fost însoţită şi de precizarea unor modalităţi prin care românii vedeau posibilă convieţuirea cu celelalte naţionalităţi. Între propuneri s-au aflat: redeschiderea Dietei Transilvaniei, din care să facă parte ”români, germani şi unguri, aleşi după proporţiunea sufletelor dintre numitele naţiuni spre a se înţelege mai departe despre starea viitoare a ţării”; formarea unui guvern provizoriu alcătuit din reprezentanţi ai celor trei naţionalităţi, proporţional cu numărul lor etc. Adunarea a mai cerut desfiinţarea robotelor, a execuţiilor militare. De asemenea, a fost elaborat un document ”Memoriu al poporului român din Transilvania”. Susţinând principiul egalităţii naţionale cu toate popoarele din Imperiu, participanţii la adunare au cerut în numele lor şi ”al fraţilor din Principatele Dunărene” unirea tuturor românilor într-o uniune de popoare libere, sub conducerea Austriei.

În ultima zi a Adunării a fost adoptat un act intitulat Decret, al cărui conţinut exprima hotărârea românilor de a trece la lupta armată în vederea apărării sociale şi naţionale.

Decizia de colaborare cu Austria, reafirmarea autonomiei Principatului şi ruperea legăturilor cu guvernul de la Pesta anulau practic hotărârile anterioare ale Dietei de la Cluj. Declaraţia de respingere a uniunii şi proclamarea alianţei cu Austria a fost soluţia impusă românilor de evoluţia evenimentelor. În faţa ameninţării de a nu mai exista ca entitate naţională, prin înglobarea Transilvaniei la Ungaria şi asimilarea în cuprinsul naţiunii unice maghiare, în condiţiile înfrângerii revoluţiei din Principate, românii s-au declarat aliaţi ai Austriei constituţionale, care le recunoştea drepturile naţionale. Pentru români, opresorul direct era reprezentat de nobilimea maghiară.

În cadrul aceleiaşi adunări a fost decisă şi o reorganizare a Comitetului Naţional. Numărul membrilor a fost redus la şase, preşedinte fiind ales Simion Bărnuţiu. Comitetului nou ales îi revenea misiunea de a organiza lupta românilor şi de a pune în aplicare programul lor.

Ruperea legăturilor dintre Viena şi Pesta şi declanşarea războiului civil l-au constrâns pe generalul Puchner să părăsească atitudinea ambiguă manifestată până atunci faţă de români şi să recunoască Comitetul Naţional. Românii, fără să mai aştepte decizia comandantului militar al Transilvaniei, au trecut la organizarea politică şi militară a acesteia.

În perioada septembrie-octombrie, Comitetul Naţional Român de la Sibiu a organizat, pe ţinuturi, 15 legiuni româneşti înarmate, avându-i în frunte pe revoluţionarii Ioan Axente Sever, Alexandru Bătrâneanu, C. Romanu-Vivu, Ioan Buteanu ş.a. Deşi recunoscut de autorităţile austriece drept simplu organ de pacificaţiune, Comitetul Naţional Român a jucat un rol mult mai important în realitate, fiind un adevărat ”guvern românesc”.

A fost îndepărtată administraţia ungară din Transilvania, au fost dezarmate gărzile maghiare şi a fost instaurată administraţia românească în judeţele din sudul Principatului. Această situaţie a durat până în luna decembrie, când forţele generalului Bem au pătruns în Transilvania, potrivit ”Istoriei României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

De asemenea, între 29 septembrie-2 octombrie 1848 au avut loc la Sibiu, adunări publice (la care au participat saşi şi români), în cadrul cărora s-a aprobat un program pentru reorganizarea ţării: regim parlamentar, ridicarea Transilvaniei la rang de regat în componenţa monarhiei austriece, separarea teritorială pe naţionalităţi, egalitatea naţională şi confesională, desfiinţarea servituţilor de tip feudal, înfiinţarea gărzilor civice şi formarea unui guvern constituţional.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Simulare de incendiu și exercițiu de evacuare a personalului și a pacienților, la Spitalul Orășenesc Câmpeni

Publicat

O simulare de incendiu a avut loc miercuri, 3 martie, la Spitalul Orășenesc Câmpeni. Exercițiul a fost organizat de Inspectoratul pentru Situații de Urgență – Stația de Pompieri Câmpeni. 

„Am participat miercuri, 3 martie 2021, la o simulare de incendiu organizată de Inspectoratul pentru Situații de Urgență – Stația de Pompieri Câmpeni, la Spitalul Orășenesc Câmpeni.

Pe lângă exercițiul care simula stingerea unui incendiu a avut loc și un exercițiu de evacuare, atât a personalului medical cât și a pacienților.

Toate părțile implicate în această simulare s-au descurcat bine iar personalul medical și auxiliar al spitalului a demonstrat că este bine instruit.

Prin aceste exerciţii se urmăreşte instruirea şi pregătirea pentru intervenţie în situaţii de urgenţă a personalului din cadrul spitalului, precum şi pregătirea echipajelor de intervenţie.

Asemenea exerciţii, precum şi verificarea instalaţiilor de intervenţie şi stingere a incendiilor vor avea loc şi în perioada următoare pentru a preveni producerea unor situaţii de urgenţă care ar putea pune în pericol viaţa pacienţilor sau a personalului medical”, a scris primarul orașului Câmpeni, Cristian Dan Pașca, pe Facebook.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Avocatul Poporului: Toate pensiile speciale pot fi desființate, cu excepția celor ale magistraților

Publicat

Toate pensiile speciale pot fi desființate, cu excepția celor ale magistraților, dacă parlamentarii vor dori, spune Avocatul Poporului, Renate Weber. Aceasta afirmă că la desființarea pensiilor speciale ale parlamentarilor a primit multe telefoane de la liberali să atace actul normativ.

„Vai de mine! Mi-au înroșit telefonul. Niciodată… Eu, de când sunt în funcția asta, niciodată nu am primit atâtea telefoane câte telefoane am primit pentru pensiile parlamentarilor. Cei mai mulți erau din PNL. În toată perioada asta (m-au sunat – n.r.) să atac la CCR. Cei care m-au sunat nu mai erau parlamentari. În loc să se ducă să facă lobby la colegii lor de partid, făceau la mine, să atac, când o să fie votată. La un moment dat chiar așa mi s-a spus: ce mai ai de pierdut, oricum te revocă. Cam ăsta e caracterul oamenilor care nu vor să înțeleagă că nu am motiv de neconstituționalitate”, a declarat la TVR Renate Weber, potrivit Mediafax.

Ea a precizat că CCR a decis că doar pensiile speciale ale magistraților nu pot fi desființate.

„Am o decizie a CCR care spune foarte frumos că o singură categorie profesională, cea a magistraților, are suport constituțional pentru acest tip de pensie de serviciu. Deci, au început cu parlamentarii. Dacă mâine vor, mâine pot să dea legi pentru fiecare celelalte categorii”, a adaugă Weber.

Deputaţii şi senatorii au votat pentru eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor, proiectul adoptat fiind iniţiat de PSD. Decizia a fost luată cu voturi 357 „pentru” şi niciun vot împotrivă, în timp ce parlamentarii UDMR nu au votat.

sursa: digi24.ro, mediafax.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Vincze András a fost numit subprefect de Alba din partea UDMR

Publicat

Vincze András a fost numit subprefect de Alba, din partea UDMR, în cursul zilei de miercuri, 3 martie, a declarat pentru alba24.ro, președintele organizației județene a formațiunii, Ladányi Árpád.

Acesta este consilier local al formațiunii în comuna Unirea și a terminat studiile la Universitatea ”Spiru Haret”.

András a obținut postul de subprefect în urma negocierilor la nivel național purtate între PNL, USR PLUS și UDMR. Deși postul era atribuit fostului viceprimar cu atribuții de primar al municipiului Alba Iulia, Paul Voicu, în urma negocierilor PNL a pierdut postul în favoarea UDMR-ului.

Potrivit declarației de avere disponible pe integriate.eu, Vincze Andras deține alături de soția sa mai multe parcele de teren, o casă și un  automobil Volkswagen fabricat în 2005.

Pe lângă Vincze András a fost numit în funcția de subprefect și Viorel Rașcovici, din partea USR PLUS. Fostul polițist Viorel Rașcovici, și-a trecut în CV că a urmat studii superioare la o universitate aflată la momentul respectiv în centrul unui scandal cu Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor.

CITEȘTE ȘI: Probleme în CV-ul subprefectului propus de USR în Alba. Rașcovici, fost polițist, a absolvit o ”universitate” închisă de ANPC

Citeste mai mult
Publicitate

CÂMPENI

4 martie: 72 de ani de la lupta partizanilor cu Securitatea, la Bistra. Investigația cercetătorului Gheorghe Petrov

Publicat

Cercetătorul Gheorghe Petrov a postat pe contul său de Facebook în care rememorează lupta partizanilor cu Securitatea comunistă. În data de 4 martie se împlinesc 72 de ani de la teribilul eveniment. 

Fenomenul rezistenței armate anticomuniste a cunoscut o mare amploare pe teritoriul Transilvaniei. Cea mai mare densitate de formaţiuni care s-au opus regimului comunist a existat în zona Munţilor Apuseni, pe teritoriul fostelor judeţe Alba, Cluj şi Turda, iar dintre acestea, cea mai importantă a fost organizaţia Frontul Apărării Naţionale – Corpul de Haiduci, creată şi condusă de un fost ofițer de carieră, maiorul Nicolae Dabija, secondat de fraţii Alexandru şi Traian Macavei.

Postarea istoricului:

”Pe teritoriul comunei Bistra din județul Alba, în zona Groși, într-un loc situat la cota 1350 metri, la circa 10 km nord-est de centrul comunal și la 7 km sud-vest de vârful Muntele Mare, în dimineața zilei de 4 martie 1949 a avut loc o confruntare armată între Securitate și membrii organizației anticomuniste „Frontul Apărării Naţionale”, creată şi condusă de un fost ofițer de carieră, maiorul Nicolae Dabija, secondat de câteva persoane din zonă, dintre care un rol important l-au deținut frații Alexandru și Traian Macavei din Bucium-Muntari.

Efectivul partizanilor în acel moment a fost de 22 de persoane dintre care trei femei, care erau cantonați într-o tabără unde fuseseră amenajate adăposturi semiîngropate și de suprafață, construite cu câteva săptămâni înainte.

Forțele atacatoare erau constituite din două plutoane din cadrul Batalionului 7 Securitate de la Floreşti–Cluj, efectivul mobilizat în teren fiind alcătuit din 80 de ofițeri, subofițeri și soldați în termen, însoțiți de cinci cadre operative de la Serviciului Judeţean pentru Securitatea Poporului Turda.

Operațiunea a fost condusă de sublocotenentul Florea Sabău, iar întreaga acțiune a fost coordonată și supravegheată de colonelul Patriciu Mihai (nume real: Grunsperger Mihaly), șeful Direcției Regionale de Securitate Cluj, care se afla la Biroul de Securitate din Câmpeni, secondat de căpitanul Kovács Mihai, șeful SJSP Turda.

Tabăra partizanilor a fost împresurată și atacată prin surprindere, confruntarea armată desfășurându-se între orele 6,30 și 8,30.

În urma luptei, în care s-a folosit armament de infanterie, grenade și încărcături de trotil, au rezultat morți și răniți din ambele tabere.

Din partea Securității au fost trei morți (sergent major Mateș I. Gheorghe, fruntaș Mărgineanu Gh. Marin, soldat Oană Gh. Traian) și șase răniți.

Dintre partizani au fost uciși patru bărbați și o femeie, 11 au fost capturați, iar șase au reușit să spargă încercuirea și să fugă.

A doua zi, în 5 martie, câteva cadre de la Biroul Securității din Câmpeni însoțite de 20 de soldați, de primarul, sanitarul și șeful Postului de Miliție din Bistra, la care s-au adăugat și câțiva tineri aleși din localitate, s-au deplasat la Groși pentru a cerceta și îngropa cadavrele partizanilor.

Trupurile au fost aruncate unele peste altele în magazia de alimente a taberei, care era amenajată într-o groapă ce fusese săpată și acoperită cu grinzi de lemn, după care structura superioară a fost prăvălită peste morți și locul nivelat cu pământ.

Acesta a fost mormântul ascuns al acestor oameni vreme de 66 de ani, până în august 2015, când, după multe eforturi și căutări, am reușit să-l descoperim și să putem recupera osemintele celor cinci victime.

Partizanii uciși atunci, au fost:

– DECEAN PETRU, născut la 17 august 1926 în comuna Mihalț, județul Alba.
– CIGMĂIAN IOAN, născut la 9 septembrie 1908 în satul Gelmar, județul Hunedoara.
– MAIER IOSIF, născut la 19 martie 1905 în orașul Blaj, județul Alba.
– MAIER ELENA, născută la 18 februarie 1908 în București.
– MITROFAN LUCIAN, născut la 7 februarie 1929 în Alba Iulia.

Acțiunea de căutare, deshumare și recuperare a rămășițelor pământești ale victimelor a fost organizată și realizată de echipa arheologică alungată în 2020 de la Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, fiind desfășurată în directă conlucrare cu Parchetul Militar Teritorial Cluj și în colaborare cu Televiziunea Română.

Un mare sprijin pentru activitățile desfășurate în teren l-am primit din partea Primăriei comunei Bistra (primar Traian Gligor) și din partea urmașilor partizanului Petru Decean, mobilizați de vărul acestuia, Mihail Decean din Timișoara.

Osemintele celor cinci victime descoperite la Bistra-Groși împreună cele ale altor cinci partizani anticomuniști ce au fost descoperite și recuperate în cursul unor acțiuni anterioare pe care le-am desfășurat tot în județul Alba, la Mesentea (2016) și Cricău (2017), după expertizare și identificare, din ințiativa Institutului și cu contribuția majoră a Primăriei Alba Iulia au fost reînhumate la 22 august 2018 în sicrie individuale, cu ceremonial religios și militar, într-un mormânt comun amenajat lângă Monumentul Rezistenței Anticomuniste din oraș”.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate