„Mulți văd, puțini pricep”. Această „umbrelă”, sub care tot mai multe neglijențe periculoase sunt trecute cu vederea la tot pasul, în politică, administrație, economie, arhitectură și chiar artă, ar putea fi și argumentul care a încurajat una dintre cele mai revoltătoare greșeli care se puteau comite pe un monument amplasat într-un spațiu public și care citează fals un document istoric.

Publicitate

Este vorba despre Clopotul din bronz din Cetatea Alba Carolina, care simbolizează Marea Unire de la 1918. Deși întruchipează unul dintre cele mai importante momente din istoria românilor, legătura piesei din bronz cu istoria propriu-zisă nu este mai mult decât simbolică. Ba mai mult, prin inscripția de pe clopot, istoria este chiar denaturată.

Pe monument este citată Rezoluțiunea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918. Doar că, dacă în documentul original se vorbește despre Adunarea Națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, pe Clopotul din Cetate „Țara Ungurească” a fost înlocuită cu „Țara Românească”. Așa, „dintr-o opțiune a artistului”. Astfel că, atâta timp cât monumentul va rămâne în zona istorică a orașului, toți cei care nu cunosc documentul original, copii, tineri, generații peste generații, vor crede că acela este textul din Rezoluțiune și vor rămâne, deci, cu informații eronate despre istorie.

Publicitate
Clinica Balneomed Articol 728x90

(Click pe poză pentru a vedea textul din documentul original)

Dacă în alte situații artiștii nu sunt decât executanții ideilor unor șefi, care și plătesc lucrările, de această dată nimeni nu a fost afectat de această eroare care mistifică istoria, astfel încât să corecteze „opțiunea artistului”.

Această statuie, la fel ca multe altele din Cetatea Carolina, a fost realizată în cadrul unui proiect de renovare a zonei istorice din Alba Iulia, în valoare totală de peste 76 milioane lei, bani alocaţi din bugetul local și fonduri europene. Execuția lucrărilor din proiect a fost câștigată la licitație de firma Grup Corint, iar patronul, Danil Sabău, este cel care a elaborat conceptul de reabilitare a centrului istoric. În această toamnă, Sabău a fost reales preşedinte al Uniunii Naţionale a Restauratorilor de Monumente Istorice. Nu că această calitate ar implica răspundere pentru corectitudinea monumentelor din Cetate, însă un detaliu de acest gen ar fi putut atrage atenţia celui care ar fi avut puterea de a rezolva situația și de a evita ca o astfel de „pată” să stigmatizeze obrazul istoricei Alba Iulia.

Publicitate

Gafa este cu atât mai gravă cu cât monumentul cu pricina este amplasat în plin centru istoric, în spatele Sălii Unirii, exact pe locul în care s-a citit Rezoluția în urmă cu 95 de ani, în fața a 100.000 de oameni. Monumentul a fost dezvelit, în 30 noiembrie, cu mare fast, de reprezentanții autorităților locale, în cadrul unei ceremonii prilejuite de inaugurarea Laturii de Vest a Cetății Alba Carolina.

Rezoluția Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia este documentul prin care a fost proclamată Unirea tuturor românilor. La 1 decembrie 1918, la Alba Iulia au venit 1228 de delegaţi ai românilor „din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească”, care au votat o rezoluţie care „decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Primul articol din document prevede: Adunarea naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara-Ungurească, adunaţi, prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie (1 Decembrie) 1918, decretează unirea acelor Români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea Naţională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre.

Publicitate

Citiți și: FOTO-DOCUMENT: Ce au hotărât românii la Alba Iulia acum 95 de ani. Articolele Rezoluţiei pentru Unire

Adunarea Naţională proclamă în special dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre” şi susține libertatea, egalitatea şi autonomia pentru toate confesiunile religioase, libertatea presei, votul universal şi reprezentare proporţională în parlament, precum şi o reformă agrară radicală. Rezoluţia Unirii a fost citită de Vasile Goldiş în prezenţa celor peste 100.000 de participanţi.

Vedeți aici explicația artistului pentru modificarea textului din Rezoluție: Misterul statuilor din Cetatea Alba Carolina: Costuri reale, semnificații ascunse și „opțiuni artistice” care nu bat cu istoria

Publicitate