Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Misterul statuilor din Cetatea Alba Carolina: Costuri reale, semnificații ascunse și „opțiuni artistice” care nu bat cu istoria


Publicat

Povestea statuilor din interiorul Cetății Alba Carolina a început în urmă cu un an și jumătate. Zece dintre cele 22 de personaje din bronz și trei dintre cele cinci statui mari din piatră și metal au fost realizate de un singur sculptor, într-un an și jumătate, la comanda Grup Corint. Bugetul stabilit pentru piesele de artă a fost „subțiat” pe parcursul lucrărilor, iar banii pentru realizarea a două dintre statui au fost „tăiați”, de la 213.000 lei pe bucată, la 80.000 lei pe bucată. Niciuna dintre piese nu este încă însoțită de o plachetă cu informații despre semnificația sa, ceea ce a generat tot felul de comentarii din partea trecătorilor, a istoricilor.

De exemplu, cei care privesc cu atenție Clopotul – Monumentul Unirii și cunosc Rezoluția Marii Uniri, observă că textul original este greșit, ceea ce ar putea fi interpretat ca o mistificare a istoriei, dat fiind că este scris pe o piesă de artă expusă într-un spațiu public: „Țara Ungurească” din Rezoluție a fost înlocuită cu „Țara Românească”. Artistul spune că „modificarea” din documentul care atestă Unirea de la 1 Decembrie 1918 a fost făcută din proprie inițiativă, ca o formă de interpretare personală.  Această „greșeală intenționată” a autorului și alte câteva dintre chestiunile de „finețe” care au ridicat semne de întrebare celor care au acordat puțină atenție noilor piese din Piața Cetății,  am încercat să le lămurim discutând cu cel care deține cele mai multe din răspunsuri: autorul, Ștefan Bințințan.

„Acesta a fost avantajul meu: am muncit pe gratis, sunt tânăr și cred că și nebunia din capul meu m-a făcut să fac așa ceva. Dacă ar fi să mă mai apuc acum, nu m-aș mai apuca. Câștigul meu e ceea ce se vede”. Acestea sunt cuvintele cu care se descrie pe scurt cel care, în aproximativ un an și jumătate, a „populat” Cetatea Alba Carolina cu trei statui mari și zece personaje de bronz, pe care le-a construit de la zero. Este vorba despre sculptorul albaiulian Ștefan Bințințan, câștigătorul concursului inițiat de SC Grup Corint SA pentru realizarea lucrărilor de artă din interiorul Cetății, pentru care Primăria a estimat un buget de aproximativ 2,5 milioane lei. Firma, deținută de Danil Sabău, a fost desemnată câștigătoarea licitației în proiectul Primăriei, „Reabilitarea Centrului Istoric Alba Iulia – Fortificaţie de Tip Vauban – Căi de acces, iluminat exterior şi mobilier urban, zona interioară”, din care face parte și realizarea statuilor, proiect ce are o valoare totală de 76.087.835,63 lei și termenul de finalizare la sfârșitul acestui an.

După ce în zona istorică a orașului au apărut, pe rând, Monumentul Dacii și Romanii din piatră, Domnița și Cavalerul, soldați austrieci, florăreasa, țăranca cu ouăle și copilul, mai mulți orășeni, toți din bronz, de curând, în Piața Cetății au mai fost amplasate câteva statui: Monumentul Unirii (Clopotul), Monumentul Culturii și Educației (Filozoful) și alte câteva piese din piatră.

Mai bine de jumătate din sculpturile din Cetate au fost realizate de același om, Ștefan Bințințan: personajele din bronz din Piața Cetății și statuile din piatră și metal, mai precis Monumentul Unirii, Monumentul Dacii și Romanii și Filozoful.

În Cetate mai există două grupuri statuare din bronz, în zona Universității „1 Decembrie 1918” și a Catedralei Romano-Catolice „Sfântul Mihail” și două sculpturi din piatră (o stea cu șapte brațe împletite, amplasată lângă statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul și o statuie alcătuită din 12 cuburi „tăiate” de câteva elipse concentrice, supranumită „Observator Astronomic”, expusă lângă Catedrala Reîntregirii). Potrivit reprezentanților Grup Corint, acestea au fost realizate de alți sculptori, executanți, „fără amprentă artistică”, la comanda directă a patronului firmei, Danil Sabău.

Despre costurile exacte ale tuturor statuilor prevăzute în proiect, reprezentanții Primăriei și ai firmei nu au oferit informații precise, din motiv că aceste detalii vor fi cunoscute „după finalizarea proiectului”, sumele indicate fiind, deocamdată, niște „estimări” ale costurilor.

Cine este Ștefan Bințințan?

Ștefan Bințințan este din Alba Iulia, a fost elev în prima generație a Liceului de Arte „Regina Maria” din Alba Iulia și a absolvit Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca în clasa profesorului Aurel Cucu. Pe perioada studiilor, a fost într-un schimb de experiență în Franța, unde i-a cunoscut mai îndeaproape pe Leonardo, Breugel și alți clasici. A studiat și ceramică timp de doi ani și uneori, foarte rar, „îl mai apucă pictura”.

Pe lângă piesele menționate mai sus, Ștefan Bințințan este și autorul bustului Reginei Maria din fața Catedralei Reîntregirii, al Toboșarului de pe Traseul Nordic și al Grănicerului de pe Traseul de Sud. În prezent, mai are în lucru un călugăr, un copil-cerșetor din bronz ce vor fi amplasați pe Latura de Vest a Cetății și un soldat în zona Palatului Apor. De asemenea, anul viitor va construi un portic roman în Piața Cetății, pentru accesul în lapidarium, unul dintre vestigiile vizate pentru „punere în valoare” printr-un alt proiect al administrației publice și va amenaja curtea interioară a Palatului Principilor, cu o fântână arteziană decorativă și câteva elemente peisagistice.

„Sunt un perfecționist, un clasic”

Cu toate că până acum nu s-a concentrat prea mult pe propriile idei de creație, ca stil de sculptură Ștefan Bințințan se consideră „un perfecționist, un clasic”. „Încă nu am avut timpul și posibilitatea de a-mi face propriile creații. Lucrez doar la comandă și câteodată mă limitez la indicațiile și dimensiunile primite. Deocamdată e restrânsă posibilitatea de a-mi realiza propriile idei.

Am început să lucrez în Cetate anul trecut. Am câștigat concursul inițiat de Grup Corint. Au mai fost mulți artiști, de la București, Cluj-Napoca și ei m-au ales pe mine. Am avut un interviu și cred că prima condiție de a mă alege pe mine a fost și cea materială, în sensul că oferta financiară prezentată de mine a fost convenabilă și ca timp și ca execuție a lucrărilor”, spune sculptorul.

Pentru realizarea sculpturilor și a personajelor din bronz din Cetate, firma Grup Corint a dat „titlul” lucrărilor pentru scuplturi și „numărul și tipul” personajelor din bronz. Conceptul artistic îi aparține lui Ștefan Bințințan.

Număr record de lucrări într-un an și jumătate, cu „buget subțiat”

În proiectul de reabilitare a Cetății, pentru statuile din bronz a fost alocat un buget mediu de 60.000 lei pe bucată, iar pentru sculpturile din piatră și metal, în jur de 213.000 lei pe bucată, potrivit datelor furnizate de Primăria Municipiului Alba Iulia. Pe parcursul lucrărilor, bugetul pentru monumente a fost „tăiat” pentru acoperirea altor cheltuieli din proiect. Este cazul Monumentului Dacii și Romanii și al statuii Filozofului din piatră, care au fost realizate cu aproximativ o treime din banii estimați inițial, adică 80.000 lei pe bucată din 213.000 bugetați de Primărie. Această valoare include materialul, conceptul, creația, realizarea, instalarea, mai precis, „totul, de la locul virgin, la ce se vede acum”, după cum s-a exprimat autorul lucrărilor.

Monumentul Dacii și Romanii, realizat cu puțin peste 10% din prețul pieței

Alcătuit din patru blocuri de piatră, cu personaje sculptate „punct cu punct”, Monumentul Dacii și Romanii s-ar fi ridicat, în opinia lui Ștefan Bințințan, la prețul de aproximativ 650.000 de lei, adică în jur de 150.000 de euro. Acesta a fost realizat la Alba Iulia cu 80.000 lei, aproximativ 18.000 de euro.

„Mi s-a spus au rămas mai puțin de jumătate din banii pentru monumente. Nu se acoperă cheltuielile din suma asta. Pentru primul monument, cel cu dacii și romanii, eu am fost plătit în jur de 80.000 lei, iar în acești bani au intrat toate cheltuielile: piatra, oamenii, transport, creație, tot. Eu nu am rămas cu aproape nimic. Am lucrat din clipa în care am câștigat concursul, în jur de 6 luni și nu am lucrat singur”, spune Bințințan.

Dacă ar fi să mai fac acum o asemenea lucrare, fără acei bani nu aș face-o”

„Monumentul cu Dacii și Romanii este compus din patru blocuri de piatră, este cotă 1 la 1 cu originalul. Când s-a modelat aceeași piesă pe care o vedeți, în lut, și s-a transpus cu un punctator, s-au luat mii de puncte. Fiecare personaj a fost modelat. Așa o lucrare cred că valora undeva la 150.000 de euro. Eu dacă ar fi să mai fac acum o asemenea lucrare, fără acei bani nu aș face-o”, mai spune artistul.

Monumentul Unirii – Artistul explică „de ce un clopot?”

„Am ales să reprezint Unirea printr-un clopot. Este, în primul rând, Monumentul Unirii întru Dumnezeu. M-am folosit de clopot pentru că el simbolizează legătura dintre cer și pământ, sunetul lui este ceva metafizic.

Această Unire a fost o scânteie care a apărut dintr-o voință națională. Eu folosesc acolo numărul șase, legat de cele șase personaje de deasupra. Cifra șase este cifra facerii lumii. Unirea omenirii, a facerii lumii, cu Dumnezeu, care este cifra șapte. Cele șase capete de deasupra sunt simbolul acoperământului care transcende dincolo de lumea reală și multe culturi îl au. Elementul uman e ridicat deasupra.

M-am folosit apoi de cele trei spărturi, ca o asumare a unui lucru de necontrolat, dar odată ce ți-l asumi și-l poți controla, treci peste el și din acel haos ieși la lumină. Spărtura este golul care a fost până în clipa respectivă în națiunea română. Sunt trei spărturi pentru că au fost trei țări, care s-au unit… într-un clopot”, a explicat artistul.

Aș fi vrut să fac un clopot mobil, luminat din interior, dar nu au ajuns banii”

Inițial, artistul a avut o altă idee despre Clopotul Unirii: suspendat, luminat din interior prin crăpături, mobil și balansabil. Restricțiile de cost au făcut ca această variantă să nu fie realizabilă. Inițial, clopotul ar fi trebuit să fie realizat din bronz, însă tot din cauza costurilor ridicate, metalul a fost înlocuit cu un aliaj de magneziu și staniu. „Și așa, doar turnarea clopotului a fost în jur de 80.000 lei. Gândiți-vă cât am mai luat eu și cât a beneficiat Grup Corint, minim. Domnul Sabău s-a speriat la început că nu ne vom încadra în prețuri. Dacă ar fi fost din bronz ar fi costat de 7-8 ori mai mult. A trebuit să ne includem în banii ăștia, iar eu am primit o sumă foarte mică”, a precizat Bințințan.

Țara Ungurească” din Rezoluția Marii Uniri, înlocuită cu „Țara Românească”

Textul de pe Monumentul Unirii a fost preluat din Rezoluția Marii Uniri, însă dacă documentul original prevedea „Adunarea Națională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, pe Clopotul Unirii, „Țara Ungurească” a fost înlocuită cu „Țara Românească”. „Eu țin foarte mult la Monumentul Unirii. Am ținut la modificarea ținutului. Am interpretat un pic textul. E Monumentul Unirii și nu am vrut să văd acolo scris Țara Ungurească. E o lucrare artistică. Am ținut la modificarea ținutului. Este o interpretare actuală, contemporană”, a explicat sculptorul.

Filozoful de lângă Universitatea „1 Decembrie 1918” – Monumentul Culturii și Educației

Statuia filozofului de lângă Universitatea „1 Decembrie 1918” este o altă prezență comentată în diverse feluri de public. Așezat pe o coloană grecească, cu o carte în mână și cu un picior pe un calup de cărți, Filozoful întruchipează „Monumentul Culturii și Educației”.

„Prima și prima dată, mi-a pozat domnul Aurel Pantea. Are o poziție masculină, mai greoaie, are un profil puternic, genetic”, a spus Bințințan.

Cu toate că unii privitori ar fi interpretat poziția filozofului ca fiind mai degrabă o sfidare la adresa culturii, artistul și-a explicat alegerea: „Filozoful se află deasupra cărților, stă pe un munte de cultură. Când pui piciorul pe orice, deja ți-l asumi, ești stăpân pe situație. Mi s-a cerut o lucrare clasică, un monument al culturii și educației. Puteam face un teanc de cărți, dar nu ar fi avut viață. La filozof am avut tot suma de 80.000 lei, cu piatra, cu totul, dar aici am avut un pic de câștig”, a spus artistul.

Personajele din bronz din Cetate, „cam de zece ori mai ieftine decât prețul pieței”

În afară de grupurile statuare din zona Universității „1 Decembrie 1918” și a Catedralei Romano Catolice „Sfântul Mihail”, personajele din bronz din Cetate au fost realizate tot de Ștefan Bințințan. I s-a cerut un număr de orășeni și un număr de țărani, pe care i-a făcut cum a vrut, în locurile alese de arhitecți. Realizarea unui personaj durează cam o lună și jumătate.

„Am încercat să le dau câte o poveste. Un personaj din bronz îl reprezintă pe domnul Vali Șerban. El e. A venit, a pozat și l-am făcut. Celelalte personaje sunt oameni apropiați mie. Domnul cu bastonul de pe bancă e un muncitor care lucrează în cadrul firmei. Doamna aceea în vârstă de pe bancă e mama mea, celălalt e un nepoțel. Contesa e soția mea. Ofițerul de lângă contesă e nașul meu, soldatul de la Poarta a III-a e tot un cumnat de-al meu, cel de la Poarta a IV-a a fost o încercare după tatăl meu, doar că el are o barbă foarte mare și l-am reprezentat cu favoriți și cu mustață, genul lui Franz Joseph. Țiganca florăreasă am făcut-o tot după soția mea, între ea și sora mea”, a mărturisit Bințințan.

Bințințan, criticat de sculptori din țară pentru că a scăzut prețul pieței

Potrivit unei estimări a artistului, un personaj din bronz de dimensiunile unuia din Cetate ar costa undeva la 450.000 lei, aproximativ 100.000 de euro. Cele din Alba Iulia au fost bugetate cu o medie de 60.000 lei pe personaj, adică undeva la 14.000 de euro. Faptul că artistul a acceptat să realizeze lucrările la aceste prețuri a fost primit ca o ofensă de către alți artiști din țară.

Citiți și: FOTO: Cele 25 de statui de bronz din Cetatea Alba Carolina costă 1,5 milioane lei. „Colecția” va fi completă la sfârșitul anului

„Ca procedeu, eu am adus o inovație, de-asta am reușit să le fac atât de repede și de ieftin. Am fost criticat de toți sculptorii din Ardeal, de ce am făcut astfel de lucrări din bronz la un preț atât de mic. Am primit critici și telefoane din toată țara pentru că am scăzut prețul pieței S-a făcut un astfel de personaj din bronz, Ovidiu și Lupoaica, pe treptele Muzeului de Artă din București și prețul a fost aproximativ 100.000 de euro. Aici, un personaj a fost cam de zece ori mai ieftin. Atunci când s-a semnat contractul, cei care au stabilit prețurile au fost în necunoștință de cauză, și-au asumat niște lucruri fără să își dea exact seama ce implică o lucrare și ce costuri”, a spus Bințințan.

Statuile din bronz, „viciate” de trecători

De-a lungul perioadei în care au stat cuminți în Cetate, personajele din bronz au fost „salutate” și de trecători mai puțin bine voitori. „Contesei îi lipsește umbrela, soldatului îi lipsește sabia, florăresei i-au rupt frunze, bătrânicii îi lipsesc ouă din cutie, unuia dintre orășeni i-au rupt ceasul, celui în vârstă i-au rupt lanțul de la ceas, celui de pe bancă i-au rupt ceva de la melc, soldatului de la Poarta a III-a i-au rupt baioneta. Nu există niciun personaj să nu aibă un viciu. Acum va trebui să le repar pe toate. Pare simplu, dar nu e”, a mai spus artistul.

Citiți și: VIDEO | Primarul Mircea Hava, despre „vandalismele” din Cetate: „Cei care distrug statuile din bronz sunt niște cretini!”

Un „tur de forță” și o „oportunitate în ghilimele”

Dacă, poate, mulți artiști și-ar dori să lucreze în ritmul lui Bințințan, acesta consideră că a avut parte, mai degrabă, de o „oportunitate în ghilimele”, acceptând să realizeze atâtea piese într-un timp atât de scurt, pe bani puțini. „Nu am avut câștig de pe urma ei, de niciun fel. Dar am primit laude și de la bancheri din Austria. Poate sunt invidiat, dar mulți nu știu pentru ce mă invidiază. E greu să îți asumi asemenea responsabilități, să faci atâtea lucrări într-un timp așa de scurt. Problema, pentru mine, s-a pus și din alt punct de vedere. Am avut posibilitatea să fac, banii trec, vin, se duc, și pentru mulțumirea mea rămâne lucrarea. Acesta a fost avantajul meu: am muncit pe gratis, sunt tânăr și cred că și nebunia din capul meu m-a făcut să fac așa ceva. Dacă ar fi să mă mai apuc acum, nu m-aș mai apuca. Câștigul meu e ceea ce se vede”, a mai spus Ștefan Bințințan.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

11 Comentarii

11 Comments

  1. cipriangelo bințințanoarotti

    miercuri, 20.11.2013 at 21:06

    era și cazul să se scrie și despre autorul lucrărilor câte ceva! că doar nu-s producții de serie…

  2. Stefan

    miercuri, 20.11.2013 at 21:38

    Nu este el singurul ,,autor” al statuilor , mai sunt inca cativa doctori ai artei din Alba Iulia despre care nimeni nu stie nimic . Oricum apreciem munca tuturor !!!

  3. tanti ma-ta

    joi, 21.11.2013 at 10:16

    Asta ne framanta pe noi acum, pe timp de criza.. ca a modificat sculptorul textul.
    Patetic

  4. nico

    joi, 21.11.2013 at 22:03

    Mie îmi place toate lucrările domnului Ștefan Bințințan. Felicitări, artistule!

  5. Bernini

    vineri, 22.11.2013 at 15:23

    Volumul de munca si castigul, mic sau mare, sunt problema firmei domnului Bintintan. Calitatea proasta a lucrarilor e insa problema noastra, a tuturor. Interpretarile sale de copil repetent se rasfrang asupra imaginii orasului. Vizitatorii avizati vor crede ca Alba Iulia e leaganul semidoctilor. De exemplu, inlocuirea „Tarii Unguresti” in acel context cu „Tara Romaneasca” denota o incultura incredibila. Mi-e si greata sa mai explic de ce.

    • Obscuritas

      sâmbătă, 23.11.2013 at 18:37

      Cu totul de acord. „N-a vrut sa vada scris acolo Tara Ungureasca”? Din pacate, moimele astea se exprima. Si-s platiti – cu cat or fi – pentru asta…

  6. Apolodor

    duminică, 24.11.2013 at 10:33

    Daca tot il durea mana sa scrie „tara ungureasca”, trebuia sa inlocuiasca printr-un sinonim: Crisana, partile vestice, Partium etc. Schimband cu „tara romaneasca” a iesit o aberatie. Eu am impresia ca omul a chiulit atat de mult de la orele de istorie incat face confuzie intre unirea lui Mihai si cea de la 1918.

  7. gogu

    luni, 25.11.2013 at 08:27

    niste sperietori!!!!…probabil asa s-a comandat de la Viena !….nu ar fi rau nici cu Buda,decat cu ******* urmasi ai lui Bucur .

  8. Pingback: FOTO | ȘTIREA TA PE ALBA24: La ce te poți uita prin telescopul din statuia „cubistă” de lângă Catedrala Reîntregirii? | Alba24

  9. Pingback: REZOLUȚIA MARII UNIRI de la 1918, SCRISĂ GREȘIT pe monumentul din Piața Cetății: „Țara Ungurească”, înlocuită cu „Țara Românească” | Alba24

  10. Pingback: Cetatea din Alba Iulia sau despre privilegiul irosit de a construi ceva de la zero | Alba24

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Dosar penal pentru un bărbat din Alba Iulia care a încălcat carantina de 14 zile. A fost identificat de polițiști, pe stradă

Publicat

Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia a anunțat că în supravegherea instituției a fost înregistrat la data de 23.11.2020 un dosar penal, având ca obiect săvârşirea infracţiunii de zădărnicire a combaterii bolilor.

Potrivit reprezentanților Parchetului, în data de 07.11.2020, pe raza municipiului Alba Iulia, organele de poliţie au identificat un bărbat care a încălcat măsura izolării la domiciliu, dispusă pentru o perioadă de 14 zile începând din data de 03.11.2020, ca urmare a faptului că a intrat în contact cu o persoană diagnosticată cu virusul SARS-CoV-2.

”Precizăm că activităţile procesuale efectuate în cursul urmăririi penale sunt reglementate în Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual necesar pentru administrarea probatoriului, cu respectarea drepturilor şi garanţiilor procesuale, iar aceste acte şi măsuri de urmărire penală nu pot în nicio situaţie să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie” se arată în comunicatul Parchetului.

Foto: Arhivă

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Virgil Popescu: Pensiile vor crește cu 46% până în 2024, alocația copiilor se va dubla până în 2022, taxa unică rămâne

Publicat

Taxa unică nu va fi desfiinţată, alocaţiile copiilor se vor dubla până în 2022, iar până în 2024, pensiile vor creşte cu 46% a declarat ministrul Economiei Virgil Popescu

„Taxa unică rămâne, este conceptul nostru liberal şi va rămâne taxa unică. Nu veţi vedea în Codul Fiscal şi aţi văzut angajamentul ministrului Finanţelor, nu vor exista modificări sau impunerea de noi taxe. Am afirmat acest lucru şi ne vom  ţine de cuvânt, a spus Popescu la Realitatea Plus.

”Până în 2022 vom dubla alocaţia copiilor şi trebuie să se ştie, PNL este singurul partid care a mărit alocaţiile copiilor de-a lungul timpului.

Acum am mărit din nou cu 20 la sută alocaţiile copiilor şi le vom dubla până în 2022. Nu putem compara mere cu pere.

Suntem într-un an în care avem o criză sanitară puternică, cheltuieli foarte mari de la bugetul de stat şi ca să faci o cheltuială, trebuie să ai un corespondent şi din venit.

Nu ai venituri în buget, trebuie să te împrumuţi, trebuie să te gândeşti să te împrumuţi astfel încât să nu deraiezi de pe şine şi să nu ajungi cu un deficit excesiv bugetar, chiar dacă la ora actuală este deficit peste tot”, a declarat Popescu.

În ceea ce priveşte pensiile, acestea vor fi majorate cu 46 la sută, până în 2024, a mai subliniat Virgil Popescu.

„Pensiile le-am mărit cu 14 la sută în acest an. E adevărat, iar am fost acuzaţi de PSD că premierul a spus la începutul anului că le vom mări cu 40 la sută. Da, dar în ianuarie, când a declarat premierul, toţi credeam acest lucru şi îl făceam, dar a venit criza sanitară, a venit această nenorocire asupra întregii omeniri şi nu a mai fost posibil. Dar, aşa cum am promis, în 2024 pensiile vor creşte cu 46 la sută”, a declarat ministrul.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Deputatul Florin Roman: PNL solicită eliminarea în regim de urgență a pensiilor speciale ale parlamentarilor, prin lege

Publicat

PNL a solicitat convocarea Birourilor Permanente Reunite ale celor două camere pentru eliminarea de urgență a pensiilor speciale ale parlamentarilor. Anunțul a fost făcut de deputatul de Alba, Florin Roman. 

”Din punctul de vedere al PNL, singura soluție pentru eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor o reprezintă abrogarea capitolului XI din statutul senatorilor și deputaților.

Azi am depus o solicitare de convocare a Birourilor Permanente Reunite la ora 10:00, așteptăm să trimită la comisia de statut proiectul PNL, care e blocat din luna iunie, pentru a fi dezbătut și votat azi în plen.

PNL a depus inițiativa în luna mai. Tot azi solicităm tuturor partidelor să susțină solicitarea PNL și să dăm un vot în comisie și în plen pentru abrogarea acestor indemnizații pentru limita de vârstă”, a declarat Florin Roman.

El a susținut că, în cazul această inițiativă nu va fi votată, angajamentul PNL este ca în prima zi de lucru a noii legislaturi prima lege pe care o va abroga va fi cea referitoare la pensiile speciale ale parlamentarilor.

”Legea spune în ce fel se poate renunța la pensia specială, sunt doar trei situații: condamnare penală, renunțarea prin cerere scrisă venită din partea parlamentarului și abrogarea legii. PNL susține abrogarea în integralitate”, a mai spus liderul deputaților liberali.

Întrebat de ce nu elimină guvernul Orban prin ordonanță de urgență pensiile speciale ale parlamentarilor, Florin Roman a spus că un astfel de act normativ ar putea fi atacat la Curtea Constituțională de Avocatul Poporului, Renate Weber.

Sursă: G4Media.ro

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Ce tarife plătesc partidele politice la televiziunile naționale, în campania electorală. 30.000 de euro, prezența la o emisiune

Publicat

Un partid trebuie să plătească zeci de mii de euro către o televiziune dacă vrea ca un candidat să fie prezent într-o emisiune electorală.

Jurnaliștii de la Europa Liberă au publicat în exclusivitate tarifele pe care le percep televiziunile de la candidați, aceasta fiind cea mai scumpă campanie electorală din România, în cel mai nefericit an.

Antena 3
Spot 30 de secunde

2.000 de euro – interval 06.00 – 19.00

3.000 de euro – interval 19.00 – 24.00

Spot 60 de secunde

4.000 de euro – interval 06.00 – 19.00

6.000 de euro – interval 19.00 – 24.00

1.800 de euro / minut – emisiune de promovare electorală

3.000 de euro / minut – difuzarea în direct ori înregistrată a mitingurilor sau întâlnirilor electorale, a conferințelor de presă ori a altor activități de campanie ale competitorilor electorali:

RTV
Spot 30 de secunde

2.000 de euro – interval 06.00 – 18.00

2.600 de euro – interval18.00 – 24.00

1.800 euro / minut – luni – vineri – emisiuni de promovare electorală

3.000 euro / minut – transmiterea în direct a unor activități de campanie

Digi 24
Spot 30 de secunde

4.000 euro – luni – vineri, interval 11.00 – 15.00

4.800 euro – luni – vineri, interval 15.00 – 19.00

6.000 de euro – luni – vineri 19.00 – 23.00 / Sâmbătă 19.00 – 21.00 / Duminică 19.00 – 23.00 –

Prezența în emisiune de promovare electorală: 15 minute/ candidat

20.000 de euro – luni – vineri, interval 11.00 – 15.00

24.000 de euro – luni – vineri, interval 15.00 – 19.00

30.000 de euro – luni – vineri, interval 19.00 – 23.00

15.000 de euro / 10 minute – difuzarea în direct ori înregistrată a mitingurilor electorale, a conferințelor de presă ori a altor activități de campanie ale competitorilor electorali, fără intervenția editorială sau tehnică a Digi 24

B1 TV
Spot 30 secunde

2.000 de euro – interval 18.00 – 24.00

1.200 de euro – interval 08.00 – 18.00

1.000 euro / minut, durată minimă 10 minute – Emisiune de promovare electorală

1.000 euro / minut, în București, durata minimă facturabilă 5 minute – transmisiuni în direct sau înregistrare mitinguri electorale, conferințe de presă, activități de campanie (luni – vineri)

Realitatea Plus TV
Spot 30 secunde

1.500 de euro – interval 08.00 – 18.00

2.000 de euro – interval 18.00 – 24.00

Emisiune de promovare electorală:

2.000 de euro – interval 07.00 – 18.00 – segment de 10 minute

4.000 de euro – interval 18.00 – 24.00 – segment de 10 minute

Transmisiuni în direct / conferințe, înregistrare emisiune electorală

1.000 de euro – interval 07.00 – 18.00

1.500 de euro – interval 18.00 – 24.00

Partidele au dreptul în campanie să cumpere spațiu de emisie de la televiziuni pentru a-și promova oferta electorală. Conform unei decizii a Consiliului Național al Audiovizualului tarifele pe emisiune și pe unitatea de timp vor fi aceleași pentru toți competitorii. În campania pentru parlamentare, sumele cerute de televiziuni au ajuns la peste 100.000 de euro pentru o oră de emisiune electorală la care participă un candidat.

Europa Liberă a încercat să afle care sunt sumele exacte cerute de televiziunile private partidelor, în ce condiții se plătesc aceste sume și pentru ce. Spre exemplu, campania de la locale a fost de trei ori mai scumpă decât cea din 2016, în condițiile în care a fost un an dificil economic, iar pandemia de coronavirus a făcut imposibile marile evenimente politice. Trebuie precizat că televiziunea publică, TVR, nu percepe un tarif pentru promovarea electorală.

Oferta televiziunilor pentru partide are și o explicație financiară: conturile partidele au fost alimentate cu din ce în ce mai mulți bani de la bugetul de stat.

Recordul a fost înregistrat anul trecut de PSD care a încasat de la bugetul de stat aproape 144 de milioane de lei (30 de milioane de euro). Subvenția s-a redus anul acesta, dar sumele au rămas la un nivel ridicat. PSD va primi peste 85 de milioane de lei, în conturile PNL se vor regăsi 47.3 milioane de lei, iar USR mizează pe 12.6 milioane de lei.

Pe lângă sumele primite ca subvenție de la stat, partidele politice care trec pragul de 3% primesc și rambursarea sumelor cheltuite în campanie. Astfel, întreaga campanie electorală se desfășoară cu bani de la stat, finanțarea privată fiind într-o măsură relativ mică prezentă. Chiar dacă ea există în campanie, sumele sunt recuperate ulterior tot din fonduri publice prin rambursare.

Articol complet pe siteul Europei Libere

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate