Connect with us
Publicitate

ADMINISTRATIE

Rezultatele interviului pentru INSPECTORI ANTIFRAUDĂ în Alba. Vezi cine va ocupa posturile scoase la concurs


Publicat

După interviurile date săptămâna trecută de cei 16 candidaţi din Alba declaraţi admişi la proba scrisă pentru ocuparea celor 9 posturi de inspectori antifraudă ai structurii nou înființate, repartizate pe Alba Iulia, doar 6 au fost admişi. Alți cinci angajați ai fostei Gărzi Financiare din Alba și ai altor servicii ale Finanțelor interviuri pentru posturi la Sibiu sau la Deva au fost admişi. În urma reorganizării Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în noiembrie va deveni funcțională Direcția Generală Antifraudă Fiscală, ce va prelua atribuțiile fostei Gărzi Financiare.

Interviurile au fost susţinute în faţa membrilor comisiilor de examinare şi evaluare. La acestea au participat doar candidaţii declaraţi admişi la proba scrisă. Scopul interviului a fost testarea abilităţilor impuse de funcţie, a aptitudinilor şi cunoştinţelor profesionale ale candidaţilor.

Rezultatele concurenților pentru cele 3 posturi de inspector antifraudă grad profesional superior:

Dorin Cătălin Suciu – Respins

Constantin Anghel Neag – Admis

Călin Ovidiu Balint – Admis

Gyula Gal – Respins

Maria Bandol – Respins

Alexandru Dragoș Hațegan – Respins

Ioan Hăbean – Respins

Rezultatele pentru cele 2 posturi de inspector antifraudă grad profesional principal:

Dan Valter Paraschiv – Respins

Dana Liana Moldovan – Respins

Rezultatele pentru cele 2 posturi de inspector antifraudă grad profesional asistent:

Maria Olălău – Respins

Ioana Cristina Tius – Admis

Rezultatele pentru cele 2 posturi de inspector antifraudă grad profesional debutant:

Anamaria Iacob – Admis

Alina Cornelia Brudan – Admis

Dana Cristina Anghel – Admis

Tatiana Maria Cîndea – Respins

Ioan Dănulețiu – Respins

Alți angajați din Alba au candidat pentru posturi de inspectori antifraudă grad superior la Sibiu:

Tito Fiț – Admis

Cristian Muntean – Admis

Gabriel Munteau – Respins

Angelica Ioana Botean – Admis

Ciprian Ivanoff – Respins

Gheorge Daniel Morariu – Respins

Felician Paşca – Respins

Vasile Tein – Admis

La Direcția Regională Deva – Dumitru Nastaciuc – Admis.

Propunerile de numire a candidaţilor declaraţi admişi la concurs vor fi înaintate de preşedintele comisiei de concurs preşedintelui Agenţiei (în cel mult trei zile lucrătoare de la afişarea rezulatelor finale). Apoi, în cel mult 15 zile calendaristice de la data primirii propunerilor de numire, candidaţii admişi vor fi numiţi în funcţiile publice pentru care au candidat.

Direcția antifraudă va avea aceleași atribuții pe care le avea Garda Financiară. Angajaţii de la Antifraudă vor purta veste de protecţie fluorescent-reflectorizante, pe fond de culoare roşie, cu inscripţia ANAF Antifraudă, iar autovehiculele noii instituţii vor avea şi ele însemne distinctive. Premierul Victor Ponta l-a numit ca şef al Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală pe Romeo Florin Nicolae, subsecretar de stat şi vicepreşedinte ANAF.

Noua instituţie va funcţiona în cadrul ANAF, iar printre atribuţii se numără cele de prevenire, descoperire şi combatere a actelor şi faptelor de evaziune fiscală şi fraudă fiscală şi vamală. Direcţia Antifraudă va avea opt direcţii regionale antifraudă fiscală, care vor fi conduse de inspectori generali adjuncţi antifraudă.

HG 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală arată că din lista mijloacelor de apărare fac parte: armele de foc (pistol cu un încărcător), tocul din piele pentru pistol, muniţia de război pentru fiecare încărcător de pistol, butelia cu gaz (spray) paralizant cu portbutelie pentru centură, electroşocuri, bastoanele reflectorizante pentru acţiunile stradale, telefonul mobil şi serviciile aferente, microscoapele portabile pentru citirea elementelor de secretizare de pe timbre şi banderole, sigiliile metalice de unică folosinţă, personalizate şi înseriate.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

5 Comentarii

5 Comments

  1. ioan barbu

    marți, 05.11.2013 at 15:57

    mai sunt si altii, pasca felician garda,tein vasile administratia zlatna

  2. coco

    marți, 05.11.2013 at 16:05

    ce *** a luat garda financiara !!! nici securitatea lui ceasca nu a fost „decimata „in asa hal ….

  3. viorel

    joi, 07.11.2013 at 18:18

    mai bine ati spune tuturor ca sa se stie ce mascarada…simulacru de examen s-a organizat:
    -la scris aceleasi grille pentru toti candidatii ca sa se poata inspira toti neavenitii slab pregatiti de la colegii de banca-comisari si astfel sa obtina nota minima de trecere
    -la interviu introducerea in ultima instanta a trei probe eliminatorii total subiective(fara posibilitate de contestare) care au permis comisiei de examinare sa „decimeze” numarul comisarilor in noua structura.
    Poate ca unii comisari aveau probleme de integritate dar asta nu trebuie generalizata. Pacat de vasta experienta a multora dintre ei.
    Sa vedem ce rezultate va obtine noua institutie.Personal le urez succes dar sunt pesimist.

  4. gica

    vineri, 08.11.2013 at 09:16

    de la garda au fost preluati un colectionar de peschesuri, un frate de procuror si un inocent pilos….

    • Cornel

      vineri, 08.11.2013 at 16:38

      Ce frustrat….

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

29 noiembrie: 100 de ani de la nașterea lui Felician Fărcașiu, la Sebeș. Voce baritonală, drag de oameni și de viață

Publicat

Felician Fărcaşiu s-a născut la Sebeş, în data de 29 noiembrie 1920, fiind una dintre personalităţile cu care ne mândrim. A urmat anii de şcoală la Sebeş şi la Orăştie, apoi Institutul Teologic din Sibiu, absolvit în 1943. A atras aprecierile etnologului Hary Brauner şi ale compozitorului Laurenţiu Profeta, care l-au recomandat Radiodifuziunii Române. În programele radioului, a cântat şi i s-au înregistrat 30 de piese folclorice (doine, cântece de joc şi de petrecere), în cursul anului 1951.

A cântat alături de orchestrele de muzică populară ale Filarmonicilor din Arad, Sibiu, Braşov, Oradea, Bacău şi cu Ansamblurile artistice din Deva, Baia Mare, Cluj, Timişoara şi Caransebeş, a întreprins numeroase turnee de concerte şi a participat la concursuri în ţară şi în străinătate. A imprimat 7 discuri, pe care sunt cuprinse doar o parte din cele 260 de piese ale repertoriului său. Şi-a adus o contribuţie importantă la cunoaşterea şi nemurirea folclorului naţional.

După ce se pensionase, reîntors dintr-un obositor turneu în străinătate, își propusese un răgaz pentru odihnă, măcar câteva zile. Însă pasiunea arzătoare a vieții lui nu i-a îngăduit să refuze rugămintea Ansamblului „Cindrelul” din Sibiu de a-l însoți într-un turneu. În ziua de 2 decembrie 1977, când își încheia unul dintre cântecele incluse în program, la Curtea de Argeș, a mai avut tăria să facă semn tehnicianului să coboare cortina, în spatele căreia s-a prăbușit pe scenă, trecând pragul eternității

Felician Fărcașiu rămâne unul dintre cei mai mari interpreți de muzică populară, constituind un reper pentru tânăra generaţie.

Începând cu anul 2002, la Sebeş, în luna noiembrie, se desfăşoară un festival naţional și un concurs de interpretare a cântecului popular românesc, care poartă numele lui Felician Fărcaşiu. În derularea celor șaptesprezece ediții, ne-am bucurat de evenimente în care a vibrat sufletul românesc. În acest an, care stă sub semnul trist al pandemiei, se cuvine să cinstim, printr-o evocare caldă, centenarul nașterii interpretului de folclor, cu voce baritonală și drag de oameni. Radio Star FM Sebeș, TVR Târgu-Mureș, alături de TVR3 ne intermediază bucuria de a împărtăși publicului onoarea de a-l omagia pe Felician Fărcașiu, prin emisiunile care îi sunt dedicate azi, proiecte culturale susținute de Primăria și Consiliul Local al Municipiului Sebeș, prin Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș.

Grigore Leșe, despre Felician Fărcașiu: “Fericitul din Sebeș”

Omul horește după cum i-e glasul, după cum i-e firea, după starea lăuntrică din acel moment.

Felician Fărcașu horea „pă sus”, „pă mijloc” și „pă jos”. Când horea „pă sus” se stâmpăra, avea o energie care se transforma în melancolie. Horitul „pă mijloc” îi crea o dispoziție plăcută. Când horea „pă jos” devenea pasional. Glasul se stinge mai greu.

Glasul lui amintește de cântarea liturgică psalmodiată de sorginte bizantină: interiorizată, profundă, transcendentă.

Textele repetitive dau senzația de curgere perpetuă, de regenerare, de înălțare și coborâre, de moarte și renaștere, de regăsire, de drum sinuos și zbor nesfârșit.

Horile lui veghează lumea, vindecă și tămăduiesc.

Ce dor mi-e de Felician Fărcașu…

Cu prețuire,

prof. dr. Grigore Leșe

Dr. Doina Ișfănoni, cercetător etnolog, istoric și teoretician de artă: “Felician Fărcașiu, o viață închinată cântecului popular”

În această toamnă, la 29 noiembrie, iubitorii cântecului popular omagiază o mare personalitate a folclorului românesc, pe Felician Fărcașiu. Interpret și culegător de folclor pastoral de pe Valea Sebeșului natal, din Mărginimea Sibiului, de pe Valea Ampoiului și din Mocănimea Apusenilor, Felician Fărcașiu a conferit acestui gen muzical o nouă viață.

Înzestrat cu calități vocale deosebite – o inconfundabilă voce de bariton și o mare dragoste pentru valorile melosului tradițional, el și-a asumat calitatea de ambasador al folclorului românesc, interpretând cu har și dăruire cântecele născute în vatra satului românesc. Timp de aproape șapte ani (1948-1954) a desfășurat o susținută muncă culturală, ca instructor și solist vocal, la Clubul Sindicatelor din Deva. Autenticitatea repertoriului și expresivitatea artistică a interpretării sale i-au adus aprecieri, nu numai din partea publicului, ci și a etnomuzicologului Hary Brauner și a compozitorului Laurențiu Profeta. La recomandarea acestor specialiști, Felician Farcașiu înregistrează 30 de piese folclorice în Radiodifuziunea Română, contribuind astfel la înscrierea doinelor, cântecelor de joc și de petrecere din sudul Transilvaniei în Fonoteca de aur a radioului.

Dorința de a face cunoscut cântecul românesc pe cât mai multe scene l-a determinat să se alăture unor reputate orchestre de muzică populară. Împreună cu Filarmonicile din Arad, Sibiu, Brașov și ansamblurile artistice din Deva, Baia Mare, Cluj, Timișoara și Caransebeș, Felician Fărcașiu a întreprins numeroase turnee și concerte în țara și în străinătate (Polonia, Ungaria, Italia, Ucraina), fiind adesea cap de afiș.

Spirit deschis, gata să ajute și să îndrume tinerii care doreau să se afirme în acest domeniu, Felician Fărcașiu și-a asumat și calitatea de mentor al tinerelor talente. Dintre cei care s-au bucurat de competența sa menționăm: Dumitru Fărcaș (Baia Mare), Maria Marcu (Cluj), Elena Jurjescu, Mariana Drăghicescu, Dumitru Botoșan și Filofteia Moldovan, din Timișoara.

Pentru a ajunge la sufletul publicului, Felician Fărcașiu a șlefuit melodic doinele ascultate la stâni și cântecele de la petrecerile țărănești. A compus cântece și le-a scris versurile, respectând spiritul creației populare.

În cinstea acestui îndrăgit interpret de muzică populară, Primăria Municipiului Sebeș, împreună cu Centrul Cultural “Lucian Blaga”, organizează anual  Festivalul Național Felician Fărcașiu. Eveniment de referință pentru viața culturală a orașului Sebeș, festivalul, aflat la cea de a XVII-a ediție (2019), este un concurs de interpretare a cântecului popular de către cei dornici să ducă mai departe moștenirea marelui culegător de folclor. Scopul acestui festival și al juriului de specialitate este de a descoperi și de a promova noi talente interpretative, cu repertorii care pun în valoare frumusețea și diversitatea cântecului românesc autentic. Ținuta scenică a interpreților și costumul popular pe care îl poartă exprimă respectul tinerilor interpreți pentru specificul portului din zona de proveniență a cântecului și grija lor de a păstra nealterate valorile patrimoniului material și imaterial al creației populare românești.

Prof. univ. dr. habil. Gabriela Nedelcu-Păsărin – “Un nume pentru totdeauna: Felician Fărcașiu”

Se spune că în această lume trebuie să fii numit. Porți cu tine rezonanța numelui familiei, porți aura binelui generată de numirea sub cupola credinței, însemn al picăturii de dumnezeire care ne ajută să trecem cu seninătate pe drumul destinului desemnat din Înalt. Și se mai spune că atunci când Dumnezeu te alege, porți nu nume ce trece de această lume, în Lumea cea dătătoare de veșnicie numelui. A fost ales să poarte un nume ce azi identifică un loc: Sebeș. A fost ales să aibă har în glasul care a bucurat decenii lumea iubitoare de cântec. A fost ales să lase cântece, care, fără interpretarea sa inconfundabilă, s-ar fi auzit într-un continuu al liniștii, așa, prin glasul său cântecele au căpătat nume: al lui Felician Fărcașiu. Dăruind nu sărăcești, ci te îmbogățești, se spune în Scriptură. Și Felician Fărcașiu a știut să dăruiască din preaplinul voioșiei, jovialității, încrederii în clipa trecătoare. Dar mai ales a știut cum să facă întâlnirea cu folclorul o pagină pentru totdeauna: dăruindu-și numele cu bucuria clipei ce pare a fi uitat că este irepetabilă. Felician Fărcașiu a știut cum să facă memorabilă fiecare apariție a sa pe scenă. Nu era o scenă de spectacol. Era chiar scena vieții sale, pe care și-a asumat-o ca fiind casa trăirii sale intense. A trăit pentru a ne bucura. Acum dăinuiește dincolo de uitare prin ceea ce ne-a lăsat: prin cântece și prin imaginea omului jovial, pentru care a trăi clipa însemna a trăit viața în fiecare clipă. Și mai ales a știut să lase fără ostentație un nume: Felician Fărcașiu. Numele are vârsta eternității. Să ni-l amintim zâmbind clipei pentru ca ea, clipa, să-i păstreze imaginea veșniciei!

Poeta Jeni Voina, despre grupul vocal „Felician Fărcașiu” al Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș:

În 2008, cu suflet de mamă, cu tact de profesoară și mărinimia specifică marilor artiști, Adina Hada înființează, în cadrul Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș, Grupul Vocal „Felician Fărcașiu”. A adunat, în jurul cântecului ei, copiii zonei, i-a încurajat și inițiat în tainele interpretării, i-a susținut cu inima. Părinți și bunici aveau să lăcrimeze de fiecare dată emoționați și fericiți văzându-și pruncii pe scenă, rugându-se ca cea care a făcut această minune posibilă să fie răsplătită de viață pe măsura binelui făcut. I-a purtat cu mândrie, alături de ea, în emisiuni televizate, spectacole în țară și în străinătate. O binemeritată satisfacție a venit când unii din cei care i-au fost elevi, i-au devenit colegi de scenă, soliști cu premii obținute în concursuri. Toate acestea, au fost posibile pentru că într-o zi Adina Hada a simțit că vrea să dăruiască celor ce vin din urmă din prea plinul sufletului și din bogăția experienței muzicale.

Începând cu anul 2019, Centrul Cultural „Lucian Blaga” și-a dat mâna cu Centrul de Cultură „Augustin Bena”, iar pregătirea Grupului Vocal „Felician Fărcașiu” a fost preluată de Roxana Reche și Alexandru Pal. Cinste lor și pruncilor care s-au simțit atrași de tărâmul nemuritor al cântecului românesc: Grupul Vocal „Felician Fărcașiu”.

Adina Hada: Gânduri pentru Felician Fărcașiu …

Mi-aș fi dorit, la un moment dat, să îi fiu alături pe o scenă, să cântăm împreună, din drag de cânt românesc și de ce nu, din mândria de a fi ardeleni de pe meleaguri sebeșene.

Nu am avut însă această onoare de a-l asculta live, de a-i admira maniera unică de interpretare a cântecului popular românesc …

În semn de prețuire pentru tot ce a lăsat Felician Fărcașiu în lada de zestre a neamului românesc, am înființat grupul vocal care îi poartă numele, în cadrul Centrului Cultural “Lucian Blaga” din Sebeș, în speranța că urmașii noștri îl vor cunoaște pe Felician Fărcașiu prin cântecele lui, ce vor dăinui prin vocile tinerilor care îi pășesc pe urme.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Biserica din Feneș, construită în 1754, va fi restaurată și reabilitată printr-o investiție de peste 2,3 milioane de lei

Publicat

Biserica cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” din localitatea Feneș va fi reabilitată și restaurată printr-o investiție de peste 2,3 milioane de lei.

Proiectul derulat de Compania Națională de Investiții mai prevede și realizarea unei anexe, separate de lăcașul de cult, care va cuprinde o cameră pentru centrala termică și grupuri sanitare, dar și amenajarea unei terase circulabile – care va constitui un punc de belvedere. 

Compania Națională de Investiții (CNI) a lansat marți, 24 noiembrie, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o licitație pentru lucrări de execuție pentru obiectivul de investiții „Conservare / restaurare și reabilitare biserică „Nașterea Maicii Domnului”, localitatea Feneș, orașul Zlatna, județul Alba”.

 

Valoarea totală estimată este de 2.304.070,15 lei, fără TVA.

Rezultatul final al investiției este restaurarea și reabilitarea bisericii, și construirea unei clădiri anexă. Pentru sporirea confortului utilizatorilor se propune realizarea unei constructii separate de biserică, cu dimensiuni în plan de 4,7 x 10 m, încastrată în versantul dealului dinspre latura sudică a lăcașului de cult. Amplasarea acesteia se va face la o cota de altitudine mai joasă pentru a nu interfera cu aspectul arhitectural al edificiului.

 

Construcția va fi realizată din beton armat și zidărie portantă, cu acoperiș tip terasă circulabilă pavată cu piatră naturală liber așezată. Terasa circulabilă va constitui un punct de belvedere, iar pentru asigurarea normelor de siguranță va fi prevăzută cu atic înaltat și mână curentă din lemn. Se propune ca punctul de belvedere astfel realizat să fie dotat cu o lunetă pentru observație. Diferența de nivel între cota trotuarului de gardă a bisericii și accesul la grupurile sanitare și camera centralei termice va fi preluată de o scara realizată din beton armat, cu treptele placate cu piatră naturală. Construcția va cuprinde camera centralei termice și grupuri sanitare (un grup sanitar pentru femei și unul pentru bărbați).

 

Amplasamentul studiat este situat în intravilanul localității Feneș, în zona deluros-montană la nr. 72, aproximativ în zona centrală, pe partea dreapta a DC 173 (spre Pietrele Caprei). Biserica “Naşterea Maicii Domnului” se află cca. 1,3 km de la şoseaua DN 74 Alba Iulia – Zlatna, în partea de mijloc a satului, pe malul stâng al pârâului Bârnaia, pe o terasă a Văii Feneşului. Atât accesul pietonal cât si cel carosabil se fac din strada Principală a satului Feneș.

 

Edificiul de cult conul planimentric este o combinatie între conceptul bizantin și cel gotic. Construcţia edificiului este strâns legată de promulgarea Diplomei Leopoldine, cu mai puțin de un an înainte. Ca urmare a drepturilor recunoscute prin noul act imperial, romanii au dobândit posibilitatea de a realiza biserici din zidărie, iar biserica din Feneș este reprezentativă pentru maniera în care vor fi edificate noile clădiri de cult. Biserica a fost finalizată în 1754, fiind sfințită în ziua de 8 septembrie, ziua „Nașterii Maicii Domnului”, al cărui hram îl și poartă, alături de hramul „Sf. Ierarh Nicolae”.

Conform lucrării „De la Ampelum la Zlatna”, a profesorului Traian Domșa, biserica s-a edificat pe locul fostei biserici de lemn, care nu mai putea deservi numărul sporit de credincioși. Documentele vremii, precum „Conscripția pentru preoții neuniți din Magna Pricipatu Transylvania existentium pro anno 1767” după K.Hitchins si I.Beju (menționată în aceeași lucrare a profesorului Domșa) ne oferă posibilitatea de a afla și numele preoților ortodocși care este posibil să fi fost implicați în realizarea noului edificiu: Petru Balsa (Balsan) și Petrus Fenechiu (Fenesiu), ambii fiind născuți în sat (locus ubi natus est) și profesând în Feneș (locus ubi pro fungente parocho confirmatus est). Pe Harta Ioesfină a Transilvaniei (1769 – 1773), biserica se observă cu claritate.

 

Volumetria şi organizarea spaţiilor interioare respectă specificul lăcaşelor de cult ortodoxe edificate după momentul promulgării Diplomei Leopoldine. Amprenta la sol a clădirii se înscrie în cadrul unui dreptunghi cu laturile de 8,84 x 22,50 metri.

Turnul clopotniţă, dispus axial pe faţada principală, deasupra accesului în pronaos, are o înălţime de 16,50 metri, până la nivelul foişorului realizat din lemn şi care adăposteşte clopotele.

Masivele de zidărie au grosimi ce variază şi sunt construite din zidarie de piatră naturală liată cu mortar de var simplu.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Subvenția pentru partidele politice, redusă substanțial în 2021. Ministrul Finanțelor este hotărât să facă economii la buget

Publicat

Subvenţia pentru partidele politice ar trebui redusă semnificativ şi anul viitor, după ce, în 2020, aceasta a fost tăiată cu 30%, a anunțat, sâmbătă, ministrul Finanţelor, Florin Cîţu.

„Lucrez la bugetul pentru 2021 şi exact ca în 2020 voi propune economii REALE la bugetul de stat prin: – tăierea cu un procent SEMNIFICATIV a subvenţiei pentru partidele politice şi în 2021. În 2020, deşi an electoral, am tăiat subvenţia pentru partidele politice cu 30%. Marcel Ciolacu, aşa se fac economii substanţiale la bugetul pentru anul viitor. Nu prin pseudo-demisii din Parlamentul României. Va urma…”, a scris pe Facebook, ministrul Finanţelor.

La începutul lunii, el afirma că bugetul pentru anul viitor trebuie să fie gata până în 31 decembrie.

„O să lucrez la bugetul pentru anul viitor. Cam acestea vor fi Crăciunul şi Revelionul meu. Trebuie să îl avem până în 31 decembrie. Va trebui să pregătim bugetul pentru anul viitor”, a spus oficialul guvernamental.

De asemenea, la sfârşitul lunii octombrie, el arăta, pe pagina sa de Facebook, că Ministerul Finanţelor Publice nu prezintă în momentul de faţă bugetul pentru anul viitor deoarece acest lucru este ilegal.

Ministrul de Finanţe şi-a argumentat poziţia postând articolul 35 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, care prevede că atunci când alegerile parlamentare sunt organizate în ultimele trei luni ale anului, MFP depune la Guvern proiectele bugetelor pe anul următor după învestirea noului Guvern.

sursa: agerpres.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Patinoar, brad și luminițe ”de criză”, în această iarnă, la Alba Iulia. Fără tonete cu vin fiert și mâncare în Piața Cetății

Publicat

brad

Vor fi luminițe și brad în Piața Cetății din Alba Iulia în acest an, denia, dioramă cu nașterea Domnului Iisus și Moș Crăciun. Nu nu vor mai fi însă tonetele cu vin fiert , cafea și placinte, ca în anii trecuți. 

Iubitorii de patinaj din Alba Iulia vor putea și ei să se bucure în această iarnă de un patinoar artificial care va fi amenajat într-un alt loc din Cetatea Alba Carolina.

Primarul Gabriel Pleșa a declarat pentru Alba24.ro că patinoarul nu va fi amplasat în Piața Cetății ca în anii trecuți ci în șanțurile din latura Vestică a Cetății Alba Carolina, sub podul de lemn de la Poarta IV.

” Cam din 10 decembrie va fi pus în funcțiune, dacă nu se întâmplă ceva grav ( nr. cu evoluția COVID -19)” a declarat primarul, precizând că nu va fi nevoie ca amplasarea patinoarului să fie supusă aprobării în Consiliul Local.

Orarul de funcționare al patinoarului va fi de la 12:00 la 20:00. ”Patru ore va fi liber între orele 12:00-16:00 și patru ore cu taxa de la 16:00-20:00. Primăria nu va plăti chirie ci numai curentul și apa consumată .” a mai precizat primarul.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate