Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

România a intrat de 38 de ori în Cartea Recordurilor. LISTA COMPLETĂ – patru dintre ele sunt înregistrate în județul Alba


Publicat

colaj recorduri

În anul 1954, la Londra doi frați Norris and Ross McWhirter alături de Sir Hugh Beaver lansau una dintre cele mai citite cărți ale lumii. Prezentă în 100 de țări și tradusă în 23 de limbi, Guinness World Records, înregistrează recordurile umanității dar și extreme ale naturii. Cartea în sine deține și ea un record, fiind cea mai bună carte de copy-right din lume.

În filele faimoasei enciclopedii și-au găsit locul sporivi români cu rezultate extraordinare și evenimente desoebite realizate de orașe sau grupuri mari de oameni. Județul Alba este prezent în carte cu 4 recorduri mondiale înregistrate.

Celebrarea enciclopediei Guinness World Records în 2018 va avea loc joi, 8 noiembrie.
Anul 2018 este deosebit deoarece marchează al 14-lea an al celebrării anuale care comemorează ziua când în 2004 Guinness World Records a devenit cea mai bestseller carte anuală din lume.

Între filele faimoasei enciclopedii și-au făcut loc și o serie de români fie din lumea sportului fie din lumea artei. De asemenea comunități care au doborât recorduri au fost introduse în carte.

Județul Alba este prezent în carte cu 4 recorduri mondiale stabilite.

FOTO-VIDEO: Județul Alba, de patru ori în Cartea Recordurilor Guinness. La ce suntem primii în lume

Sportivi români și arta din România care au intrat in faimoasa enciclopedie:

Iolanda Balaş – a rămas neînvinsă timp de 10 ani la săritura în înălţime, timp în care a obţinut 142 de victorii consecutive;

Mihaela Melinte – cea mai lungă aruncare a ciocanului;

Lia Manoliu – longevitate olimpică;

Gogu Neagoe Pe 1 decembrie 2007 a intrat din nou în Cartea Recordurilor după ce a creat o peliculă de film cinematografic de 2000 de metri pe care sunt desenate peste 1.300.000 de caricaturi cu personalităţi din România sau din străinătate.

Ghiţă Mureşan – cel mai înalt jucător din NBA;

Helmuth Duckadam – a apărat consecutiv patru penalty-uri în finală Cupei Campionilor Europeni din 1986;

Constantina Diţă – cea mai în vârstă campioană olimpică de maraton din istorie. La Jocurile Olimpice de Vară din 2008 a câştigat proba de maraton la vârsta de 38 de ani. Antrenorul ei, Valeriu Tomescu, avea doar 32 de ani şi deţine recordul pentru cel mai tânăr antrenor al unei campioane olimpice de maraton;

Nadia Comăneci – cele mai multe note de 10 obţinute la o singură ediţie a Jocurilor Olimpice. Este vorba de cele 7 note de 10 obţinute în 1976, la Montreal. Înainte de 1976 nimeni nu obţinuse nota 10 la un eveniment olimpic.

În plus, ziua de 18 iulie (18 iulie 1976 este ziua în care Nadia a obţinut, la 14 ani, primul punctaj de 10 din istoria Jocurilor Olimpice) a fost declarată „Ziua Recordurilor Mondiale”.

Cel mai lung poem de dragoste: „Luceafărul” lui Mihai Eminescu, cu cele 98 de strofe ale sale.

Cei mai mulţi participanţi la o horă tradiţională: 13.828 de olteni din oraşul Slatina au întins cea mai mare horă cu ocazia sărbătorii naţionale a Unirii şi totodată zilele municipiului

Cea mai lungă scrisoare adresată lui Moş Crăciun: a fost scrisă de elevii braşoveni în decembrie 2008 pe o rolă de hârtie măsurând 413,8 metri lungime şi 37 metri lăţime. 2110 elevi cu vârste cuprinse între 8 şi 14 ani şi-au aşternut pe hârtie cererile către Moş Crăciun.

Cei mai mulţi Moşi Crăciun care dăruiesc: au participat 3.939 de moşi care au dăruit dulciuri timp de 30 de minute, în Bucureşti, în data de 21 decembrie 2008.

VIDEO FOTO: RECORD MONDIAL OMOLOGAT OFICIAL LA ALBA IULIA! Puzzle cu peste 4800 de oameni, așezați în forma hărții României

 Cea mai tânără interpretă de succes: Cleopatra Stratan a obţinut acest titlu în 2008 datorită realizărilor sale unice: cea mai tânără interpretă care a înregistrat un album; cea mai tânără interpretă într-un concert live (avea 3 ani când a susţinut un concert de 2 ore); cea mai bine plătită tânără artistă; cel mai tânăr interpret care a primit trei premii MTV; cea mai tânără interpretă care a înregistrat un hit naţional (piesă situată pe locul 1 în topurile naţionale).

Cea mai mare îmbrăţişare: a avut loc în 2009, la Alba-Iulia, şi au participat 9.758 de persoane. La îmbrăţişare a participat şi şeful statului, Traian Băsescu.

Cea mai mare prăjitură de comemorare: este vorba despre o colivă preparată în 2008 care cântărea 5 tone şi avea peste 50 de metri pătraţi. Coliva a fost preparată într-o unitate militară din Braşov, iar la realizarea ei realizarea ei au lucrat timp de 24 de ore 10 bucătari militari.

Coliva a fost făcute pentru comemorarea tuturor sfinţilor şi a fost împărţită credincioşilor veniţi la moaştele Sfântului Andrei.

Cel mai mare gulaş: a fost preparat în 2007 de opt bucătari bihoreni şi servit locuitorilor din oraşul Salonta. Gulaşul a cântărit 7,3 tone.

Cel mai greu tort cu frişcă şi fructe din lume: a fost preparat în decembrie 2008, în Bucureşti, şi cântărea 281 kg. A fost servit bucureştenilor din parte Primăriei Capitalei şi a unui producător de lactate.

Cel mai lung cârnat afumat din lume: a fost realizat în decembrie 2008 si a măsurat 392 de metri. Carnatul a fost de tip cabanos şi a fost împărţit bucureştenilor care au asistat la omologarea recordului.

Cel mai mare balmoș de o jumătate de tonă – Prima dată când judeţul Alba a ajuns în Guinness World Records a fost în urmă cu şapte ani.

În octombrie 2007, cei mai iscusiţi bucătari din Munţii Apuseni s-au adunat la Târgul de Turism Arieșeni – Gârda – Scărișoara, unde au preparat cel mai mare balmoş din lume. A avut o greutate de 510 kg şi a fost inclus în The Book of World Records.

Cel mai lung lanţ de prezervative: a fost realizat in 28 octombrie 2007 de către 1.683 de participanţi care au legat împreună 25.773 de prezervative construind un lanţ ce măsoară 3.269,46 metri.

Prin această acţiune organizatorii au dorit să tragă un semnal de alarmă asupra pericolului HIV/SIDA în rândul tinerilor români. Lanţul a fost început la ora 12 de către Loredana Groza.

Cei mai mulţi oameni care dansează simultan pe aceeaşi piesă: a fost stabilit în 2007 de către 2600 tîrgovişteni care au dansat simultan timp de 6 minute pe melodia „Follow the lider” (The Soca Boys). Majoritatea dansatorilor au fost elevi ai şcolilor din Tîrgovişte.

Cel mai de succes antrenor din lume: a fost desemnat în 2007 Octavian Belu, fostul antrenor al echipei naţionale de gimnastică a României. Octavian Belu are în palmares 16 medalii olimpice de aur şi un total de 279 de medalii la Campionatele Mondiale, Campionatele Europene şi Jocurile Olimpice.

Cea mai de succes antrenoare din lume: a fost desemnată în 2008 Mariana Bitang, fosta antrenoare a echipei naţionale de gimnastică a României, care deţine un palmares de 19 medalii olimpice şi alte 152 medalii cucerite la Campionatele Mondiale şi Europene de gimnastică.

”Marea îmbrățișare” – record validat de pe bicicletă Acesta este cel de-al doilea record Guinness pe care Alba Iulia îl deţine, după cel stabilit în 2009, cu „cea mai mare îmbrăţişare”, când aproape 9.800 de oameni au format un lanț uman în jurul Cetății, realizând „Marea Îmbrăţişare a Cetăţii Alba Carolina”.

 Cele mai multe penalty-uri consecutive apărate: record deţinut de fostul portar al Stelei, Helmuth Duckadam. În 1986, în finala Cupei Campionilor Europeni, disputată împotriva Barcelonei, Duckadam a apărat toate cele patru penalty-uri, iar Steaua a câştigat trofeul.

Cel mai lung meci de baschet din lume: a avut loc în perioada 2-5 august 2007 şi a fost jucat de către sibieni timp de 80 de ore. Meciul a început joi, 2 august la ora 11:00, şi s-a terminat duminică, 5 august, ora 19:00.

Nici un jucător nu a avut voie să părăsească terenul, ei putând lua o pauză de 15 minute la fiecare 180 minute jucate. În timpul meciului s-au marcat 10.043 de puncte.

Cea mai tânără persoană care a sărit de la 4.000 de metri cu paraşuta, în tandem: săritura a avut loc în 2006 şi a fost realizată de către o tânără sibiancă de doar 9 ani.

Cea mai mare icoană pictată pe sticlă: record deţinut din 2004 de către Aurelia Bobocel care a pictat o icoană pe sticlă încălzită reprezentând „Cina cea de taină”. Pictura are 2 metri lungime şi 1,08 metri înălţime, iar sticla are 5 centimetri grosime.

 Cel mai înalt ou din lume: cel mai înalt ou din lume a fost realizat în 2009. Oul are 7,25 metri înălţime, un diametru de 4,6 metri şi o greutate de 1.800 de kilograme şi a fost sfinţit la Suceava de către un sobor de preoţi.

Palatul Parlamentului deţine trei recorduri: cea mai mare, cea mai scumpă şi cea mai grea clădire administrativă din lume. Palatul proiectat de arhitectul Anca Petrescu, cu o suprafaţă de 330.000 de metri pătraţi, este cea mai mare clădire administrativă, pentru uz civil din lume.

Este construit din 700 tone metrice de oţel şi bronz, un milion metri cubi de marmură, 3,5 tone metrice de sticlă, şi 900.000 metri cubi de lemn. Palatul a fost construit în întregime din materiale româneşti scumpe şi de bună calitate.

Este şi cea mai scumpă clădire administrativă din lume, estimată în 2006 la aproximativ 4 miliarde de dolari.

Cea mai lungă trenă a unei rochii de mireasă: recordul este de 1.579 metri şi a fost stabilit în 2009 la E-Mariage Fest. Rochia cântăreşte aproape 300 kilograme.

Căutătorii de aur de la Roșia Montană – Judeţul Alba a mai stabilit un record Guinness, tot în 2009, când, în Roşia Montană, peste o sută de localnici, adunaţi pe stadionul din localitate, au căutat aur cu şaitrocul.

Șaitrocul este un vas de lemn, cu fundul curbat, folosit în mod tradițional la separarea aurului din minereul sfărâmat.

Cele mai multe agrafe de birou lipite de faţă: record stabilit în 2007 de bucureşteanul Aurel Răileanu (40 de ani). Acesta a reuşit, datorită abilităţilor sale magnetice, să ţină pe faţă 61 agrafe de birou timp de 5 secunde.

Săritura cu paraşuta de la cea mai mare înălţime a unei femei însărcinată şi operată de inimă: femeia a sărit de la 1.100 de metri, iar recordul a fost omologat în 2007.

Cea mai lungă cunună de ceapă împletită: cununa avea o lungime de 4.518 metri şi a fost realizată de către sătenii din comuna sălăjeană Pericei. 400 de săteni au lucrat la ea timp de 5 zile şi au împletit aproximativ 45.000 de cepe, cu o greutate totală de 40 de tone.

Cele mai multe portrete robot prin telefon : record obţinut în 2004 de Gogu Neagoe pentru că a realizat 128 de caricaturi,portrete  prin telefon , numai pe baza unei scurte convorbiri telefonice cu subiectul pe viu .de ziua României .

Pe 1 decembrie 2007 a intrat din nou în Cartea Recordurilor după ce a creat o peliculă de film cinematografic de 2000 de metri pe care sunt desenate peste 1.300.000 de caricaturi cu personalităţi din România sau din străinătate.

Gogu Neagoe este membru al Asociaţiei Caricaturiştilor Profesionişti din România din 2006, iar din anul 2008 este membru al Asociaţiei Internaţionale de Arte Plastice UNESCO din Germania.

A participat la numeroase festivaluri naţionale şi internaţionale de pictură şi caricatură, iar lucrările sale se află în colecţii particulare din România şi din străinătate.

Cel mai mare graffiti din lume: desenul are 550 de metri şi a fost realizat, în 2007, de 570 de persoane, printre care şi vedete din România.

Cea mai mare pictură din lume: record apărut în ediţia din 2008 a Cărţii Recordurilor şi realizat de către tinerii pictori de la liceul Nicolae Tonitza din Bucureşti.

Pânza are 3,6 kilometri şi a fost pictată de 800 de elevi. Tema aleasă de elevi a fost o grădină cu flori.

Cea mai mare halbă de bere: record din 2009 pentru o halbă fabricată în Timişoara. Halba are o capacitate de 11.000 litri, o greutate de 2,5 tone, 6 metri înălţime şi e făcută din oţel inoxidabil.

Preşedintele care a răspuns cel mai rapid unei solicitări din partea unui cetăţean: în aprilie 2008 preşedintele Traian Băsescu a răspuns în mai puţin de două ore unei solicitări pentru acordarea medaliei „Steaua României” profesorului Liviu Librescu, ucis în atacul de la Universitatea Virginia Tech.

 Guvernatorul care a stat cel mai mult la conducerea unei bănci centrale: Mugur Isărescu a obţinut acest record în 2009. În vârstă de 60 de ani, Isărescu a coordonat politicile economice ale României din ultimii 19 ani.

Cea mai mai bătrâna mama din lume  . La 16 ianuarie 2005, ea a adus -o pe lume pe Eliza Maria Bogdana Iliescu şi a intrat în „Cartea Recordurilor“ cu titlul de cea mai bătrână mamă. Femeia a născut o fetiță la vârsta de 67 de ani.

Adriana Iliescu (n. 31 mai 1938, Craiova) este un fost profesor universitar de literatură română și autoare de povești pentru copii.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Produsele vegetale nu mai pot folosi denumirea de ”lapte” sau ”brânză”. La burgeri și cârnați din plante nu se schimbă nimic

Publicat

Produsele vegetale pot fi etichetate în continuare cu denumirea de burger sau cârnați, în restaurante și magazine din Uniunea Europeană,  potrivit unei hotărâri a  Parlamentul European.

Astfel, europarlamentarii au votat să respingă propunerile fermierilor de a interzice dreptul ca produsele vegetale să utilizeze termeni precum friptură, cârnați sau burgeri, conform CNN.

„Voi sărbători cu un burger vegan”, a declarat europarlamentarul Jytte Guteland, după ce a fost anunțat rezultatul.

Totuși, PE a decis că numai produsele provenite din lapte natural pot avea denumiri care să includă termeni care pot induce ideea că acestea ar contine ingrediente lactate scrie spotmedia.ro

Fermierii susțineau că folosirea cuvintelor precum „burger” sau „cârnați” pentru produsele care nu sunt din carne ar putea induce în eroare consumatorii. Asociația fermierilor europeni Copa Cogeca atenționa că dacă se va permite utilizarea unor astfel de termeni se va deschide o „cutie a Pandorei” cu formulări confuze.

Parlamentul European (PE) a aprobat astfel folosirea denumirii de ”steak” (friptură) sau ”burger” pentru produsele vegetale care nu conţin carne de origine animală, adoptând însă un amendament care interzice denumirile de ”iaurt”, ”brânză” sau ”cremă” în cazul produselor alimentare fără lapte de origine animală, precum şi comparaţiile cu compuşi lactaţi în cazul acestor produse.

Alternativa la carne este realizată în laboratoare pe bază de soia, ulei de floarea soarelui şi cocos, alături de aminoacizi, vitamine, zaharuri şi fier pentru a-i da textura şi savoarea tipică produselor din carne de porc şi care poate fi utilizată într-o gama largă de reţete tradiţionale.

De partea cealaltă, anumite grupuri medicale, ecologiști și companii care produc produse vegetariene au spus că interzicerea acestor termeni ar descuraja consumatorii să treacă la diete vegetale, subminând obiectivele UE pentru mediu și sănătate.

Vânzările de produse vegetale au crescut cu peste 70 la sută în Europa, în ultimii cinci ani, iar România nu face excepție de la acest trend. Potrivit estimărilor Asociației Vegetarienilor din România, aproximativ 5 % din populație a renunțat să mai mănânce carne – cu toate că medicii nu încurajează această dietă pe timp îndelungat.

Medicii şi ecologiştii au susţinut că înlocuitorii vegetali de carne trebuie să-şi păstreze numele cunoscute, ca să încurajeze consumul lor. Astfel în loc de ”disc vegan” sau ”baton vegan” pe rafturile magazinelor și în restaurante vor fi în continuare hamburgerii și cârnații vegetali.

 Termenii de „lapte de soia” și „brânză vegană”, interziși

Curtea Europeană de Justiție a interzis deja termeni precum „lapte de soia” și „brânză vegană” în urmă cu trei ani, susținând că termeni precum lapte, unt, brânză și iaurt nu pot fi utilizați pentru produsele care nu sunt lactate. Produsele de genul ”lapte de soia” sau ”lapte de cocos” nu vor mai avea același impact în vânzări dacă vor apărea la rafturi cu denumiri de genul ”zeamă de soia” sau ” extract de cocos”.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Eveniment dedicat Zilei Internaționale a Poliomielitei, organizat de cluburile Rotary și Rotakids din Alba

Publicat

Sâmbătă 24 Octombrie Rotary Club Alba Iulia alături de Rotary Club Alba Iulia Civitas Solis, Rotaract Alba, Interact Alba și Rotakids Alba Iulia au organizat un eveniment pentru a marca Ziua Internațională a Poliomielitei.

Evenimentul a făcut parte dintr-o serie de evenimente de același fel organizate de mii de cluburi Rotary din întreaga lume prin care se dorește să se atragă atenția asupra poliomelitei și în același timp să se încurajeze comunitatea locală să ajute la eradicarea acestei boli.

Anul acesta, în contextul pandemiei, evenimentul s-a desfășurat online, membrii participanți luând cunoștință despre istoria, rolul Rotary și stadiul actual al luptei globale împotriva poliomelitei prin intermediul mai multor materiale informative Rotary.

În continuare, membrii participanți au discutat despre modul în care cluburile locale Rotary se vor implica mai departe în această inițiativă globală. Astfel, Rotary Club Alba Iulia, in acest an, a donat suma de 350 USD către Fundația Rotary International pentru fondul EndPolio.

Provocată de poliovirusul sălbatic, poliomielita este o maladie infecţioasă acută şi contagioasă care afectează în special copiii, atacând măduva spinării şi poate provoca paralizie ireversibilă. Ea a fost endemică în toată lumea, până la descoperirea unui vaccin în anul 1955.

În anul 1988 când Rotary și partenerii săi au lansat inițiativa globală de eradicare a poliomelitei, se înregistrau un număr de 350000 de cazuri în 125 de țări anual. De atunci lupta împotriva acestei boli a înregistrat un progres remarcabil. Astăzi, cazurile de poliomelită au scăzut cu 99.9% și doar două țări continuă să raporteze cazuri, Afganistan și Pakistan.

Anul acesta întreg continentul african a fost declarat de către Organizația Mondială a Sănătății zona liberă de polio sălbatic. „Este o victorie formidabilă, o salvare” – spune doctorul Tunji Funsho, membru al comitetului Polio Nigeria al asociaţiei Rotary Internațional.

Acum când poliomelita este aproape eradicată, Rotary și partenerii săi trebuie să susțină acest progres și să continue efortul pentru ca vaccinul împotriva poliomelitei să ajungă la fiecare copil.

Infrastructura dezvoltată de Rotary împreună cu partenerii săi pentru vaccinarea contra polio este în prezent folosită și pentru a urmări și limita răspândirea COVID-19 și cel mai probabil va ajuta și la vaccinarea contra SARS-Cov-2 atunci când un vaccin aprobat va fi disponibil.

Provocarea actuală a Rotary este de a eradica poliovirusul sălbatic în cele două țări în care boala nu a fost niciodată oprită: Afganistan și Pakistan. Imunizările de rutină trebuie întărite și în Africa pentru a împiedica întoarcerea virusului acolo. Parteneriatul pentru poliomielită lucrează pentru a scăpa lumea de toate tulpinile de poliovirus, astfel încât niciun copil să nu mai fie afectat de paralizia poliomielitei.

Citeste mai mult
Publicitate

CUGIR

Ce s-ar întâmpla la Alba Iulia și Sebeș, dacă s-ar RUPE barajul de la Oașa. Scenarii ”apocaliptice”, analizate de autorități

Publicat

Un document privind analiza riscurilor în județul Alba prezintă mai multe scenarii „apocaliptice” care s-ar putea produce în cazul unor avarii majore la cele cinci baraje de pe râurile Sebeș și Cugir.

Potrivit acestuia, în cazul unei breșe de 200 de metri în barajul de la Oașa, unda de viitură produsă pe râul Sebeș va ajunge în Șugag în 24 de minute, iar înălțimea apei va depăși 30 de metri.

La Sebeș, aceeași undă va ajunge în 52 de minute și va avea o înălțime de cca. 7 – 9 metri. În cartierul albaiulian Oarda, aflat la o distanță de peste 62 de kilometri, viitura pe râul Sebeș va ajunge în 74 de minute, iar înălțimea apei va fi de peste 4,5 metri. 

În „Planul de analiză a riscurilor – județul Alba” (anul 2016), sunt prezentate obiectivele şi răspunderile autorităţilor şi factorilor în analiza şi acoperirea riscurilor în județ.

Planul cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective din perspectiva structurilor cu atribuţii în acest sens la nivel judeţean.

În document menționat s-au efectuat calcule referitoare la nivelurile maxime ce pot apărea pe râurile Sebeş şi Cugir, în timpul viiturilor, în situaţia excepţională datorată avarierii parţiale sau totale a barajelor sau digurilor la acumulările: Oaşa, Tău, Obrejii de Căpâlna, Petreşti şi Cugir.

Acumulările au intrat în funcţiune în ani diferiţi: Oaşa – 1979, Cugir – 2003, Tău – 1984, Obrejii de Căpâlna – 1986, Petreşti – 1983.

Calculele de inundabilitate s-au efectuat pe râul Sebeş (sector baraj Oaşa – baraj Petreşti), pe o lungime de aproximativ 64 kilometri şi pe râul Cugir (aval de barajul Cugir), sector ce se desfăşoară pe o lungime de aproximativ 43 de kilometri.

Barajul Oaşa – realizează lacul de acumulare şi regularizare a debitelor pentru amenajarea hidroenergetică Sebeş – treapta Gâlceag, exploatarea amenajării făcându-se exclusiv pe criterii energetice (putere instalată de 150 MW. şi o producţie anuală de 260 GWh).

Este construit din anrocamente (gneise micacee șistoase) cu mască din beton armat. Are înălțimea la coronament de 91 m, lățimea maximă la bază de 250 m (în zona taluzului), lățimea la coronament de 10 m și lungimea maximă de 300 m.

Acumularea realizată, Lacul Oașa, cu un volum util de 136 mil. m3, are o suprafață de 460 ha și o lungime de aproximativ 6 km.

Pentru ridicarea debitului a fost captat râul Ciban. S-a ales ca soluție acest tip de baraj, deoarece balastul existent în zonă prezenta un procent ridicat de mică, ceea ce îl face impropriu pentru prepararea betonului necesar pentru un eventual baraj arcuit

Lista localităţilor şi obiectivelor social-economice din aval de barajul Oaşa (râul Sebeş) ce vor fi afectate în caz de avarie (breşă: 200m; qavarie = 114.629 m3/s):

Localitatea / obiectivul – Distanţa cumulată (m) – Timp de propagare (min) – Viteza apei (m/s) – Lama de apă produsă de undă, peste nivelul capacității maxime a deversorului (m)

  • Baraj Oaşa – 0 m – 0 min – 0,00 m/s – 60,00 m
  • Baraj Tău – 15.205 m – 11 min- 20,12 m/s – 40,98 m
  • Dobra – Şugag – 28.230 m – 23 min – 17,55 m/s – 31,63 m
  • Șugag – 29.230 m – 24 min – 17,25  m/s – 30,34 m
  • Mărtinie – 31.380 m – 26 min – 16,63 m/s – 28,14 m
  • Baraj Căpâlna – 36.130 m – 31 min – 15,39 m/s – 24,34 m
  • Căpâlna – 38.930 m – 34 min – 14,80 m/s – 22,37 m
  • Laz – 43.780 m – 40 min – 14,08 m/s – 20,32 m
  • Săsciori – 44.730 m – 41 min – 13,74 m/s – 19,00 m
  • Sebeşel – 45.705 m – 42 min – 13,32 m/s – 17,94 m
  • Baraj Petreşti – 48.325 m – 46 min – 11,95 m/s – 14,37 m
  • Petreşti – 48.505 m – 46 min – 11,77 m/s – 14,46 m
  • Sebeş – 52.530 m – 52 min – 9,77 m/s – 9,41 m
  • Sebeş – 55.855 m – 58 min – 8,35 m/s – 6,96 m
  • Lancrăm – 56.855 m – 61 min – 7,97 m/s – 6,27 m
  • Lancrăm – 58.605 m – 64 min – 7,38 m/s – 5,45 m
  • Oarda – 62.705 m – 74 min – 6,85 m/s – 4,77 m
  • Oarda – 63.605 m – 76 min – 6,69 m/s – 4,54 m

Barajul Tău

Barajul Tău realizează lacul de acumulare şi regularizare a debitelor pentru amenajarea hidroenergetică Sebeş – treapta Şugag, exploatarea amenajării  făcându-se exclusiv pe criterii energetice (putere instalată de 150 MW. şi o producţie anuală de 260 GWh).

Este o construcție din beton armat în formă de dublu arc, având înălțimea de 78 m, ridicat la confluența râului Sebeș cu râul Bistra. Lungimea coronamentului este de 178 m. Barajul permite acumularea unui volum de apă în lacul de acumulare de 21 mil. m3. La nivelul normal de retenție, suprafața lacului este de aproximativ 81 ha.

Lista localităţilor şi obiectivelor social-economice din aval de barajul Tău (râul Sebeş) ce vor fi afectate în caz de avarie (breşă : 130m; qavarie = 74.049 m3/s)

Localitatea / obiectivul – Distanţa cumulată (m) – Timp de propagare (min) – Viteza apei (m/s) – Lama de apă produsă de undă, peste nivelul capacității maxime a deversorului (m)

  • Baraj Tău – 0 m – 0 min – 0,00 m/s – 63,00 m
  • Dobra, Şugag – 13.025 m – 13 min – 14,06 m/s – 20,41 m
  • Şugag – 14.025 m – 14 min – 13,36 m/s – 16,73 m
  • Mărtinie – 16.175 m – 17 min – 11,73 m/s – 13,42 m
  • Baraj Căpâlna – 20.925 m – 24 min – 10,02 m/s – 10,34 m
  • Căpâlna – 23.725 m – 29 min – 9,53 m/s – 9,25 m
  • Laz – 28.575 m – 38 min – 9,01 m/s – 8,22 m
  • Săsciori – 29.525 m – 40 min – 8,77 m/s – 7,79 m
  • Sebeşel – 30.500 m – 42 min – 8,48 m/s – 7,18 m
  • Baraj Petreşti – 33.120 m – 47 min – 7,38 m/s – 5,47 m
  • Petreşti – 33.300 m – 48 min – 7,28 m/s – 5,57 m
  • Sebeş – 37.325 m – 58 min – 5,85 m/s – 3,30 m
  • Sebeş – 40.650 m – 69 min – 4,94 m/s – 2,43 m
  • Lancrăm – 41.650 m – 72 min – 4,68 m/s – 2,13 m
  • Lancrăm – 43.400 m – 79 min – 4,44 m/s – 1,97 m
  • Oarda – 47.500 m – 95 min – 4,06 m/s – 1,66 m
  • Oarda – 48.400 m – 99 min – 3,92 m/s – 1,55 m

Barajul Obrejii de Căpâlna

Acumularea Obrejii de Căpâlna face parte din seria de amenajări de pe râul Sebeş. Lacul Obreji de Căpâlna, amplasat în aval de confluenţa cu Nedeiul. Cuveta lacului are roca de bază constituită dintr-un complex de roci metamorfice (gnaise feldspatice, micacee) şi depozite acoperitoare (aluviuni şi deluvii). Barajul Obrejii de Căpâlna este un baraj de beton în arc cu dublă curbură şi are o înălţime constructivă de 42,0 m.

Tectonica amplasamentului se caracterizează prin prezenţa unor fracturi şi falii majore, ca efect al mişcării disjunctive care au avut loc după ciclul metamorfic şi prezenţa unui sistem de fisuri şi dislocaţii de mică amplitudine, mai noi, formate ca efect al fenomenelor de fortificare şi de contracţie, precum şi ca efect al mişcărilor aplicative .

Lista localităţilor şi obiectivelor social-economice din aval de barajul Obrejii de Căpâlna (râul Sebeș) ce vor fi afectate în caz de avarie (breşă : 80m; qavarie = 13.648 m3/s)

 

Localitatea / obiectivul – Distanţa cumulată (m) – Timp de propagare (min) – Viteza apei (m/s) – Lama de apă produsă de undă, peste nivelul capacității maxime a deversorului (m)

  • Baraj Căpâlna – 0 m – 0 min – 0,00 m/s – 27,60 m
  • Căpâlna – 2.800 m – 5 min – 8,78 m/s – 6,91 m
  • Laz – 7.650 m – 15 min – 7,39 m/s – 5,84 m
  • Săsciori – 8.600 m – 18 min – 6,98 m/s – 4,30 m
  • Sebeşel – 9.575 m – 20 min – 6,27 m/s – 3,87 m
  • Baraj Petreşti – 12.195 m – 29 min – 4,54 m/s – 1,92 m
  • Petreşti – 12.375 m – 29 min – 4,37 m/s – 2,06 m
  • Sebeş – 16.400 m – 48 min – 3,23 m/s – 1,02 m
  • Sebeş – 19.725 m – 68 min – 2,59 m/s – 0,61 m
  • Lancrăm – 20.725 m – 75 min – 2,46 m/s – 0,64 m
  • Lancrăm – 22.475 m – 87 min – 2,31 m/s – 0,50 m
  • Oarda – 26.575 m – 119 min – 1,97 m/s – 0,40 m
  • Oarda – 27.485 m – 127 min – 1,98 m/s – 0,41 m

Barajul Petrești

Lacul de acumulare Petreşti – se dezvoltă în albia râului Sebeş pe o distanţă de 1 km aval de podul de cale-ferată Petreşti-Sebeş. Lacul este delimitat pe malul drept de un dig longitudinal iar pe malul stâng de un dig frontal de se închide în şoseaua DN 67, situată la cota 296 mdM. Barajul deversor – de tip stăvilar din beton, este amplasat către malul stâng al râului Sebeş, la aproximativ 1 km aval de podul de cale-ferată Petreşti-Sebeş, având spre malul drept C.H.E. Petreşti.

Lista localităţilor şi obiectivelor social-economice din aval de barajul Petreşti (râul Sebeş) ce vor fi afectate în caz de avarie (breşă : 50m; qavarie = 2.912 m3/s)

Localitatea / obiectivul – Distanţa cumulată (m) – Timp de propagare (min) – Viteza apei (m/s) – Lama de apă produsă de undă, peste nivelul capacității maxime a deversorului (m)

  • Baraj Petreşti – 0 m – 0 min – 0,00 m/s – 13,20 m
  • Petreşti – 180 m – 0 min – 8,77 m/s – 2,81 m
  • Sebeş  – 4.205 m – 20 min – 2,92 m/s – 0,87 m
  • Sebeş – 7.530 m – 43 min – 2,29 m/s – 0,50 m
  • Lancrăm – 8.530 – 50 min – 2,23 m/s – 0,54 m
  • Lancrăm – 10.280 – 64 min – 2,10 m/s – 0,47 m
  • Oarda – 14.380 – 98 min – 1,98 m/s – 0,41 m
  • Oarda – 15.280 – 106 min – 1,94 m/s – 0,37 m

Barajul Cugir

Barajul Cugir este un baraj arcuit din beton înalt de 48 m şi cu o lungime la coronament de 120 m. Regimul hidrologic bogat, văile cu o pronunţată pantă, volumul mic al lacului de acumulare, lipsa volumului de atenuare din lac şi regimul de funcţionare al staţiei de pompe au obligat realizarea unui descărcător de ape mari, frontal, de suprafaţă, care să permită descărcarea operativă a debitelor care depăşesc capacitatea lacului.

Lista localităţilor şi obiectivelor social-economice din aval de barajul Cugir (râul Cugir) ce vor fi afectate în caz de avarie (breşă : 120 m; qavarie = 30.243 m3/s)

Localitatea / obiectivul – Distanţa cumulată (m) – Timp de propagare (min) – Viteza apei (m/s) – Lama de apă produsă de undă, peste nivelul capacității maxime a deversorului (m)

  • – – 0 m – 0 min – 0,00 m/s – 45,98 m
  • Cugir – 34.030 m – 99 min – 4,42 m/s – 2,01 m
  • Cugir – 37.030 m – 111 min – 4,31 m/s – 1,85 m
  • Vinerea – 41.030 m – 127 min – 4,07 m/s – 1,70 m

Potrivit documentului, barajele (digurile acumulărilor) de pe râurile Sebeş şi Cugir se pot avaria din diferite motive:

  • la depăşirea capacităţii de evacuare a deversorului;
  • la solicitări excepţionale:
    • seisme
    • explozii
    • acţiuni deliberate
  • pierderea stabilităţii barajului:
    • alunecări
    • răsturnare
  • cauze privind durabilitatea construcţiei:
    • acţiuni interne ale apei (infiltraţii şi eroziuni)
    • dezagregări sau deteriorări datorate factorilor climatici
    • deteriorarea barajului sau a etanşărilor
    • îmbătrânirea materialului de construcţie
  • cauze privind funcţionalitatea construcţiei
    • capacitatea redusă a evacuatorilor de ape mari
    • infiltraţii totale
  • legătura defectuoasă a barajului cu fundaţia;
  • lipsa prognozei viiturilor;
  • vane sau stavile deschise necorespunzător;
  • necurăţarea lacului de plutitori;
  • defectarea evacuatorilor;
  • defectarea echipamentului hidromecanic;
  • depăşirea debitelor de calcul;
  • instabilitatea fundaţiei:
    • alunecări de adâncime;
    • alunecări pe suprafaţa de fundaţie;
    • tasări;
    • deformaţii plastice;
    • infiltraţii prin fundaţie sau dig;
    • creşterea sarcinilor;
    • fisurarea.
  • ruperea betonului la eforturi de compresiune;
  • acţiunea mecanică a valurilor, curenţilor şi a gheţii;
  • fenomene de voalare;
  • umplerea lacului în rate prea mari;
  • explozii în bieful aval;
  • alunecări de versanţi în lac;
  • calitatea materialului folosit la construcţia digurilor;
  • zăpoarele produc creşteri şi descreşteri rapide ale nivelului apei în lac, având drept rezultat gradienţi măriţi în corpul barajului.

La barajele din materiale locale, accidentele au o pondere mai mare ca cedările. Cele mai frecvente accidente s-au produs la barajele cu înălţimi între 15 – 30 m (37.7%), urmate de cele cu înălţimi de 30 – 50 m (25.5%) şi 50 – 100 m (9.4%). Frecvenţa accidentelor este relativ mai mare în primii 5 ani de exploatare.

La barajele din beton cele mai multe accidente s-au produs la cele de greutate, urmate de cele arcuite şi cu contraforţi. Cedările şi accidentele se datorează în primul rând pierderii stabilităţii şi nedurabilităţii construcţiei sau fundaţiei (80%), în timp ce defecţiunile de funcţionare reprezintă cauze cu frecvenţă redusă (14%).

Praguri critice şi efecte dinamice la amenajările hidrotehnice

Pragurile critice de apărare împotriva inundaţiilor stipulate în Ordinul comun 1422/192 din 2012, sunt: atenţie, alertă şi pericol.

  • Pragul de atenţie se atinge atunci când valorile unora dintre parametrii se apropie sau depăşesc domeniul considerat normal, fără ca starea generală de stabilitate a construcţiei să fie modificată.
  • Pragul de alertă se atinge atunci când apar modificări periculoase ale parametrilor de comportare cu evoluţia spre forme incipiente de cedare.
  • Pragul de pericol se atinge atunci când barajul suferă modificări ce pot conduce la avarierea gravă sau la ruperea construcţiei.

Supravegherea construcţiilor hidrotehnice prin observaţii vizuale

Observaţiile vizuale au ca scop urmărirea evoluţiei în timp a unor aspecte sau fenomene, care pot să apară în exploatarea construcţiilor hidrotehnice şi nu pot fi evidenţiate cantitativ prin aparate sau dispozitive de măsură şi control cum sunt: apariţia de fisuri, crăpături, exfolieri sau alte forme de degradare a betoanelor, prăbuşiri ale umpluturilor din corpul digurilor, apariţia unor căi de infiltraţie prin rosturi sau corpul construcţiilor, degradarea etanşărilor la rosturi etc.

Constatările făcute prin observaţii vizuale se consemnează zilnic în “Registrul de observaţii vizuale” care se găseşte la fiecare amenajare şi servesc pentru urmărirea şi interpretarea comportării în timp a construcţiilor. Aspectele şi fenomenele deosebite se consemnează în “Jurnalul evenimentelor” întocmite pentru fiecare amenajare.

Sistemul de avertizare – alarmare

Avertizarea – alarmarea populaţiei de pe valea râului Sebeş, în caz de accidente la construcţiile hidrotehnice, se realizeză printr-un sistem de avertizare – alarmare echipat cu sirene electronice amplasate conform listei de mai jos.

Localitatea – Tip sirenă – Loc de amplasare – Nivel presiune sonoră (dBA, d = 30 m) – Putere (KW)

  • Baraj Oaşa – 4 difuzoare electronice monoetajate omnidirecţionale – casa barajistului – 115 dBa – 1,2 KW
  • Tău – 4 difuzoare electronice monoetajate omnidirecţionale – colonia de la coada lacului – 115 dBa – 1,2 KW
  • Dobra – 8 difuzoare bietajate amonte – aval – colonia Dobra – 118 dBa – 1,8 KW
  • Baraj Obrejii de Căpâlna – 12 difuzoare electronice amonte – aval – clădire priză – 121 dBa – 2,4 KW
  • Săsciori – 12 difuzoare elctronice amonte – aval – bloc comandă C.H.E. Săsciori – 121 dBa – 2,4 KW
  • Baraj Petreşti – 12 difuzoare electronice amonte – aval – cameră mecanisme pilă – 121 dBa – 2,4 KW
  • Sebeş – 12 difuzoare electronice omnidirecţionale – Sediul S.H. Sebeş – 121 dBa – 2,4 KW
  • Sat Jina – Retranslaţie comandă radio
  • Vârful Balele – Retranslaţie comandă radio
  • Baraj Cugir – zona barajului – 109 dBa

Staţii radio fixe

  • Priză baraj – Cugir
  • Staţia de pompe – Gâlceag

Repetor

  • Castelul de echilibru – Gâlceag

Puterea sirenei asigură o intensitate sonoră de minimum 60 dB pe conturul zonei alarmate şi permit ca, din punct de vedere al puterii acustice şi al caracteristicii de radiaţie sonoră, să poată fi adaptate în mod optim la condiţiile naturale ale locului de amplasare (trepte de putere, orientare). Sirenele sunt alimentate la tensiunea de reţea de 220 V şi în paralel de baterii de acumulatori care asigură o funcţionare independentă de minim 7 zile. Sirenele sunt montate pe catarge, iar la baza catargului se află dulapul de comandă al acestora.

Repetorul este o instalaţie radio cu rezervă caldă, destinat să asigure acoperire cu semnal radio în zona de interes.

Sistemul este comandat prin semnal radio, centrul de comandă fiind amplasat în cadrul dispeceratului sucursalei. Sistemul este conectat la un calculator, care prin intermediul unui software instalat gestionează şi comandă sistemul. Sistemul poate emite semnal sonor, conform semnalelor de alarmă prestabilite, sau semnal voce.

De asemenea, sistemul poate funcţiona centralizat prin acţionarea tuturor sirenelor din cadrul dispeceratului sau după caz, acţionarea fiecărei sirene în parte de la dispecerat sau de la locul de amplasare.

Citeste mai mult
Publicitate

AIUD

Patru schituri din Arhiepiscopia de Alba Iulia, ridicate la rangul de mănăstire. Printre acestea și schitul de la Râpa Robilor

Publicat

În ședința de lucru a Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Ardealului s-a decis ca cinci schituri din Transilvania să fie ridicate la rangul de mănăstire, patru dintre acestea aflându-se în Arhiepiscopia Alba Iulia.

Astfel, Schitul „Hristos Pantocrator” din Alba Iulia devine „Mănăstirea Ortodoxă Hristos Pantocrator”.

Vatra monahală este situată în vestul municipiului Alba Iulia, la liziera pădurii. Istoria așezământului este legată de numele celui de-al doilea episcop al Armatei, Ioan Stroia, din inițiativa căruia, în anul 1937, a fost înființat Schitul „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”.

Odată cu instaurarea regimului comunist și desființarea Episcopiei Armatei, în anul 1948, aici au viețuit episcopii Policarp Morușcă al Americii și Veniamin Nistor al Caransebeșului. Ansamblul monahal este construit în formă de cetate semideschisă, având în mijloc două locașuri de rugăciune: biserica mică „Sfântul Lazăr” și biserica mare „Sfântul Mare Mucenic Mina”.

La inițiativa Părintelui Arhiepiscop Irineu, în urma unor ample lucrări, aici au s-a construit: Cripta Ierarhilor, Căminul bisericesc Peregrinus și Centrul cultural-misionar.

De asemenea, Schitul „Sfântul Ioan Botezătorul” de la Livezile devine „Mănăstirea Ortodoxă Sfântul Ioan Botezătorul”. Situată la 10 km de municipiul Aiud, a fost înființată după anul 1990. Biserica acestui așezământ a fost ridicată din lemn, piatra de temelie fiind așezată în anul 1996.

Schitul „Sfânta Cuvioasă Parascheva” de la Subpiatră devine „Mănăstirea Ortodoxă Sfânta Cuvioasă Parascheva”.

Pe vatra unui vechi aşezământ mănăstiresc, în anul 1991 avea să fie reînfiinţat Schitul Subpiatră. Cătunul Subpiatră sau Ocnăşeşti e posibil să aibă aceeaşi vechime ca şi satul Sălciua de Jos, adică aproximativ şase sute de ani.

Biserica de lemn a schitului, declarată monument istoric, a fost edificată în anul 1797. Acest lucru se poate constata din inscripţia cu cifre chirilice şi româneşti care sunt încrustate deasupra uşii de la intrare.

Potrivit tradiţiei, biserica de lemn actuală a fost zidită pe locul unei biserici mai vechi, numită schitul Maicii Domnului. Viaţa monahală a început să se recontureze în acest loc după 1991. S-a început construirea unei noi biserici şi construirea de chilii.

De asemenea, Schitul „Înălțarea Sfintei Cruci” de la Aiud devine „Mănăstirea Ortodoxă Înălțarea Sfintei Cruci”.

La Aiud, loc de întemnițare și exterminare, comuniștii au îngropat, în cimitirul denumit de localnici „Râpa Robilor”, elita rezistenței românești.

Puținii supraviețuitori ai închisorilor comuniste au luat decizia în 1992 de a ridica în acest loc (denumit în „47-”64 „Râpa robilor”) un monument, ca simbol al biruinței lui Hristos și a credintei creștin-ortodoxe. Construcția s-a finalizat în anul 1999, iar în anul 2000 Înaltpreasfințitul Bartolomeu Anania (trecut și el prin temnița Aiudului) a sfințit Sfânta Masă din interiorul monumentului.

În anul 2001, revine în Aiud la „Râpa robilor“, pentru prima dată de la eliberarea din 1964, părintele Iustin Pârvu, starețul Mănăstirii Petru Vodă, urmând ca acesta să înființeze la Aiud un Schit cu hramul „Înălțarea Sfintei Cruci“, în care să fie pomeniți toți martirii neamului românesc.

Sursă: Reintregirea.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate