România riscă penalizări de peste 15 miliarde de euro din PNRR. Ce reforme restante trebuie adoptate și cât de rapid

România are 38 de ținte și jaloane aferente reformelor din PNRR încă neîndeplinite și riscă penalizări potențiale de peste 15 miliarde de euro, potrivit unei informări privind stadiul implementării Planului Național de Redresare și Reziliență. Suma depășește valoarea rămasă de încasat prin întregul PNRR, potrivit datelor prezentate în ședința de Guvern.

Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat, la finalul ședinței de Guvern de miercuri, că dintre jaloanele restante, nouă sunt „foarte importante” și presupun reforme care trebuie adoptate de Parlament. Aceste reforme au o pondere totală de peste 7 miliarde de euro.

Situația este una urgentă, deoarece România trebuie să închidă negocierile cu Comisia Europeană și să adopte reformele restante pentru a evita pierderea fondurilor.

Potrivit premierului interimar, următoarele două săptămâni sunt decisive pentru promovarea proiectelor de lege necesare.

Reformele PNRR care nu au fost îndeplinite

Dintre cele 38 de ținte și jaloane nefinalizate, 14 sunt considerate reforme cu impact semnificativ, potrivit Antena 3 CNN.

Dintre acestea, 11 necesită inițiative legislative, iar nouă acte normative de nivelul legii trebuie aprobate de Parlament, ceea ce presupune acord politic.

Printre reformele restante se numără desemnarea zonelor de accelerare pentru investiții în energie regenerabilă și legea consolidată privind integritatea.

Acestea au fost deja discutate cu reprezentanții Comisiei Europene, potrivit informării citate.

Alte reforme așteaptă opinia Comisiei Europene. Este vorba despre reforma ANAF, prin introducerea unui sistem de stimulare de tip bonus, malus pentru funcționari, legat de performanța indicatorilor cheie, dar și despre legea privind digitalizarea și eficientizarea activității în cercetare, dezvoltare și inovare.

Există și reforme care fac obiectul renegocierii cu Comisia Europeană.

În această categorie intră legea salarizării unitare, Legea apelor, măsuri de decarbonizare și modificări la Codul administrativ privind cadrele de competență.

Un alt proiect important este Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, CATUC, care se află deja în Parlament.

Reforma este menționată printre jaloanele importante pentru implementarea PNRR.

România riscă penalizări de peste 15 miliarde de euro din PNRR

Riscul principal este financiar. Dacă reformele și jaloanele restante nu sunt îndeplinite, România ar putea pierde sume importante din PNRR, prin penalizări aplicate pentru neîndeplinirea angajamentelor asumate.

Potrivit documentului citat de presa centrală, penalizările potențiale totale depășesc 15 miliarde de euro. Este vorba despre un risc potențial, nu despre o pierdere automată și imediată, însă suma este mai mare decât banii pe care România îi mai are de încasat prin PNRR.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a explicat că riscul de 15 miliarde de euro apare în scenariul în care România nu mai face nicio reformă din PNRR.

El a precizat că, dacă proiectele sunt adoptate în Parlament, nu vede motive ca PNRR să nu continue până la capăt.

Pe lângă pierderea banilor europeni, întârzierea reformelor poate afecta investițiile finanțate prin PNRR, inclusiv proiecte din energie, administrație, cercetare, companii de stat și infrastructură instituțională.

Ce soluții rezultă din document

Principala soluție indicată este adoptarea rapidă a reformelor restante, în special a celor nouă proiecte care depind de votul Parlamentului.

Premierul interimar Ilie Bolojan a spus că proiectele aferente jaloanelor PNRR nefinalizate vor fi promovate în Parlament sub formă de inițiative legislative, deoarece guvernul interimar nu mai poate emite ordonanțe și nu mai poate depune proiecte de lege în numele Executivului.

Calendarul propus prevede ca proiectele pentru care există deja opinie favorabilă din partea Comisiei Europene să fie depuse până la 15 mai 2026, transmite Agerpres.

Proiectele pentru care se așteaptă opinia Comisiei ar urma să fie transmise până la 22 mai 2026, iar cele aflate în renegociere ar urma să fie depuse până la 31 mai 2026.

O altă soluție este adoptarea rapidă, la nivelul Guvernului, a măsurilor care nu necesită lege. Două acte normative pot fi aprobate prin hotărâre de guvern sau ordin și vizează strategia privind biodiversitatea și implementarea vămii electronice.

În plus, în afara reformelor cu impact semnificativ, alte 24 de ținte și jaloane nu presupun inițiative legislative majore.

Dintre acestea, două pot fi adoptate prin hotărâri de guvern: restructurarea a trei companii de stat și instituirea unui sistem permanent de elaborare, punere în aplicare, monitorizare și evaluare a politicii în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării.

Potrivit informării, aceste două măsuri ar contribui la evitarea unei penalizări cumulate de 0,33 miliarde de euro.

Reformele depind de acord politic

O parte importantă a reformelor restante necesită acord politic, deoarece trebuie votate în Parlament. Premierul interimar a insistat că acestea sunt reforme cu potențial de dezbatere publică amplă și cu impact financiar ridicat.

„Avem de îndeplinit reformele, de atins țintele și jaloanele să ni se poată vira banii. Avem un număr important de jaloane care încă trebuie îndeplinite. Peste 35 de jaloane. Nouă dintre ele sunt foarte importante”, a declarat Ilie Bolojan, potrivit Agerpres.

Miza este cu atât mai mare cu cât cele nouă reforme importante au o pondere totală de peste 7 miliarde de euro.

Fără adoptarea lor, România riscă să piardă o parte semnificativă din fondurile europene alocate prin PNRR.

România se află într-un moment critic pentru implementarea PNRR. Cele 38 de ținte și jaloane neîndeplinite pot duce la penalizări de peste 15 miliarde de euro, iar reformele cu cel mai mare impact depind în mare parte de Parlament.

Soluțiile indicate în document sunt adoptarea rapidă a proiectelor de lege restante, finalizarea negocierilor cu Comisia Europeană și aprobarea măsurilor care pot fi luate de Guvern, acolo unde nu sunt necesare politici publice noi.

În lipsa unui acord politic rapid, România riscă să piardă bani europeni esențiali pentru reforme și investiții asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.