Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Sărbătorile lunii martie. De la Mărțișor și Ziua Femeii, la celebrarea fericirii și a naturii. Ce aduce prima lună de primăvară


Publicat

primavara

Prima lună de primăvară aduce prilej de bucurii și momente frumoase alături de cei dragi.

Începe cu ziua în care sunt oferite mărțișoare, apoi cea în care sunt sărbătorite femeile și continuă cu celebrarea celor mai importante elemente ale naturii.

Citește și MESAJE DE 1 MARTIE: Fii vestitorul primăverii pentru cei dragi. Felicitări, urări și SMS de Mărţişor

Numele lunii martie vine din latinescul „martius”, numele zeului Marte (Mars în latină), fiul lui Jupiter și al Junonei, fiind una dintre cele trei divinități protectoare ale Romei (alături de Jupiter și Quirinus), potrivit site-ului traditii.ro. Romanii îl considerau drept protectorul lor și tatăl lui Romulus. Era, la origine, zeul renașterii naturii, devenind mai târziu zeul războiului și al agriculturii. A fost identificat de timpuriu cu Ares, din mitologia greacă. Grecii numeau luna martie ”Elaphebolion”.

În luna martie începe aratul, semănatul, se curăță livezile și grădinile, se scot stupii de la iernat și se ”retează” fagurii de miere utilizați ca leac în medicina populară. Sărbătorile cu dată fixă și mobilă, în special Mucenicii sau Sfinții, alcătuiesc un străvechi început de an agrar, cu obiceiuri vechi și de o mare frumusețe.

Tradiția populară are mai multe preziceri pentru această lună a anului. În luna martie, în câte zile va fi negură în tot atâtea în cursul anului vor fi ploi, iar în câte zile va fi rouă în atâtea va fi brumă după Paște, și în tot atâtea zile în luna august vor fi neguri din care cauză vor fi stricăciuni în holde și poame. Dacă în luna martie nu va ploua va fi o recoltă bogată de grâu.

Hotarele scurgerii diurne a timpului sunt marcate de răsărit, când Soarele se ridică deasupra liniei orizontului, indicând începutul zilei de muncă, și de apus, când Soarele coboară sub linia orizontului, moment numit, zonal, asfințit, scăpătatul Soarelui.

Martie începe (astrologic) cu soarele în semnul Peștilor și sfârșește în semnul Berbecului.

La 21 martie se face trecerea din Zodia Peștilor în Zodia Berbecului, care se încheie la 20 aprilie.

1 Martie – Mărțișorul

Micul simbol al primăverii, legat cu fir împletit roșu și alb, purtat în piept sau la mână de către fete și femei are o istorie veche pe aceste tărâmuri și este menit să facă trecerea dinspre iarnă spre primăvară. Credinţele româneşti străvechi investesc mărţişorul cu puteri deosebite. Mărţişorul este asemenea unui talisman menit să poarte noroc și să însoțească urările de dragoste, sănătate, bucurie și bunăstare.

Zilele Babei Dochia

Perioada 1-9 martie este cunoscută în popor sub denumirea de “Zilele Babei Dochia” sau “Zilele Babelor” și este legată de venirea primăverii și Mărţişor. În această perioadă, fiecare femeie poate să îşi aleagă o zi, adică o “babă”, iar în funcţie de vreme, va afla cum va fi anul respectiv pentru ea. Apoi vin Moșii, când bărbaţii pot să îşi aleagă câte o zi.

Citește și BABELE: Din 1 MARTIE, zilele Babei Dochia. Cum îți alegi „baba” după vremea de afară. Obiceiuri și tradiții

Primele zile din luna martie sunt considerate schimbătoare, unele fiind prea călduroase, iar altele friguroase. Etnografii spun că tradiţia “babelor” a apărut din mitul Babei Dochia, unul cel mai vechi din cultura românească. Baba Dochia şi-ar fi luat numele de la Sfânta Muceniţă Evdochia, sărbătorită de biserică pe 1 martie. Astfel, bătrâna reprezintă de fapt sezonul rece, care este pe sfârşite şi nu renunţă prea uşor în faţa primăverii, de unde şi cele 9 zile de instabilitate meteorologică.

8 Martie

Ziua Femeii se sărbătoreşte pe 8 MARTIE și este o zi în care femeile sunt recunoscute pentru realizările lor, fără a ţine cont de diferenţele naţionale, etnice, lingvistice, culturale, economice sau politice. În România, Ziua Mamei a fost declarată sărbătoare publică începând din 2010 şi este sărbătorită în prima duminică a lunii mai.

Citește și MESAJE de 8 MARTIE 2019: Cele mai frumoase urări pentru femeile din viața ta. Mamă, iubită sau colege

9 martie, sărbătoarea mucenicilor

Una dintre cele mai populare sărbători ale primăverii, înainte de Paşti, este Sărbătoarea Mucenicilor. Tradiția spune că, după Babe, urmează nouă zile calde, Zilele Moșilor, mai blânzi decât Babele, iar acestea durează până în data de 17 martie.

În 9 martie sunt sărbătoriți, de credincioșii creștini, cei 40 de Mucenici din Sevastia, martirizaţi în Capadochia în timpul împăratului roman Licinius.

Citește și 9 martie, Sărbătoarea Mucenicilor. Tradiţii şi superstiţii. Ce ar trebui să faci ca să ai spor la bani

Sărbătoarea mucenicilor marchează începutul anului agrar, considerat un hotar între iarnă şi vară, între zilele reci specifice babei Dochia şi vremea călduroasă din zilele Moşilor.

20 martie – Echinoctiul de primăvară și Ziua Fericirii

Echinocțiul, numit și echinox, este momentul când ziua și noaptea sunt egale în orice loc de pe Pământ. Tradițional, momentul Echinocțiului este un moment de armonie și echilibru, în care ziua și noaptea sunt într-o perfectă balanță.

Echinocțiul are loc de două ori pe an: primul, în jurul datei de 21 martie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera nordică și echinocțiul de toamnă în cea sudică; al doilea, în jurul datei de 23 septembrie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera sudică și echinocțiul de toamnă în emisfera nordică.

În 2020, echinocţiul de primăvară este vineri, 20 martie, la ora 5.50 (sursa astrour-seanu.ro). Din acest moment, ziua va fi în continuă creştere până la data de 21 iunie, când este solstițiul de vară.

Echinocţiul de primăvară simbolizează creaţia, solstiţiul de vară apogeul, echinocţiul de toamnă începerea perioadei de resorbţie şi solstiţiul de iarnă perioada de conservare, care echivalează cu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal. Cultul soarelui este specific mai tuturor societăţilor arhaice: oamenii priveau la soare şi înregistrau ciclurile naturii în funcţie de schimbările aduse de astrul zilei.

Tot 20 martie în acest an este Ziua Internațională a Fericirii. A fost o decizie a Organizației Națiunilor Unite (ONU), marcată pentru prima dată în 2013.

„Căutarea fericirii este unul dintre obiectivele fundamentale ale fiinţei umane”, subliniază Adunarea ONU în Rezoluţia sa adoptată prin consens.

Documentul cere celor 193 de ţări membre să celebreze această zi „în manieră potrivită, în special prin activităţi educative” şi să abordeze politici publice care să crească bunăstarea popoarelor.

Ideea a fost lansată de micul regat budist himalaian Bhutan, care a adoptat în statisticile oficiale „Fericirea Naţională Brută!”, preferând-o termenului de Produs Intern Brut.

În calendarul ONU există deja aproximativ 120 de zile internaţionale. Ziua dedicată „fericirii mondiale” coincide cu Ziua internaţională a Francofoniei, sărbătorită anual în 20 martie prin diverse manifestări de promovare a limbii franceze.

21 martie – Ziua Pădurilor

Ziua Internaţională a Pădurilor este marcată, în fiecare an, pe 21 martie. Prin rezoluţie ONU, aceasta se sărbătoreşte încă din 2013, pentru a creşte gradul de conştientizare asupra gestionării, conservării şi dezvoltării durabile a tuturor tipurilor de păduri, în beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare.

Manifestările organizate pentru a celebra Ziua internaţională a pădurilor din acest an includ plantarea de arbori, dar şi alte evenimente, precum expoziţii de artă, fotografie, vizionarea de filme şi diverse reuniuni ce tratează teme legate de gestionarea pădurilor.

Pădurile acoperă o treime din masa terestră a Pământului şi exercită funcţii vitale pentru întreaga planetă. Aproximativ 1,6 miliarde de oameni (inclusiv peste 2.000 de culturi indigene) depind de păduri. Defrişările la nivel mondial continuă într-un ritm alarmant. Practic, 13 milioane de hectare de pădure sunt distruse anual. Defrişările cauzează între 12-20% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, ce provoacă schimbările climatice.

22 martie – Ziua Mondială a Apei

Ziua mondială a apei este marcată, în fiecare an, la 22 martie. Apa este un element esenţial în construcţia vieţii, este vitală pentru crearea de locuri de muncă şi sprijinirea dezvoltării economice, sociale şi umane, se menţionează pe pagina Naţiunilor Unite dedicată zilei.

În 2010, ONU a recunoscut „dreptul la apă potabilă şi la salubritate în condiţii de siguranţă şi curăţenie ca pe un drept uman”, potrivit căruia toţi cetăţenii planetei trebuie să dispună, fără discriminare, de apă suficientă, sigură, accesibilă pentru necesităţile fizice, atât, pentru uz personal, cât, şi pentru uz casnic, ceea ce include apă pentru băut, salubritate personală, spălare de haine, pregătire de produse alimentare şi igienă personală şi de uz casnic.

Până în anul 2030, deficitul de apă va determina între 24 și 700 de milioane de persoane să se deplaseze către zone mai favorabile, potrivit UN Water, organismul de coordonare a problemelor legate de apă al Organizației Națiunilor Unite.

Ziua Mondială a Apei pune accent pe importanța apelor dulci. Cu toate că apa acoperă 70% din suprafața pământului, doar o mică parte din aceasta este apă dulce. Apa potabilă disponibilă este distribuită inegal pe glob, este poluată sau disputată, fapt pentru care miliarde de oameni încă nu au acces la apă curată în fiecare zi. Situația actuală înseamnă, de asemenea, că 4,5 miliarde de persoane încă nu dispun de servicii de salubritate gestionate în siguranță, în special în zonele rurale.

25 martie, Buna Vestire

Buna Vestire sau Blagoviștenia este una dintre cele patru mari sărbători închinate Maicii Domnului. Crendincioşii sărbătoresc, cu nouă luni înainte de Crăciun, momentul naşterii lui Isus. De această sărbătoare sunt legate mai multe obiceiuri și superstiții.

Citește și BUNA VESTIRE, credinţe populare. Ce se spune dacă auzi cântecul cucului. Tradiţii legate de sărbătoarea din 25 martie

 



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Ambasada României la Beirut, avarii minore după explozia care a spulberat o parte din oraș. 73 de morți și 3500 de răniți

Publicat

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) anunţă că, în urma exploziilor produse marţi seară, imobilul Ambasadei României la Beirut a suferit avarii minore, iar intreg personalul misiunii diplomatice este în afara oricărui pericol.

Ministerul Afacerilor Externe, prin Ambasada României în Republica Libaneză, s-a autosesizat în urma exploziilor produse în seara zilei de 4 august în zona portuară a oraşului Beirut şi a întreprins, în regim de urgenţă, demersuri pe lângă autorităţile locale pentru informaţii cu privire la cetăţenia şi identitatea persoanelor afectate.

MAE precizează ca imobilul Ambasadei României la Beirut a suferit avarii minore, iar intreg personalul misiunii diplomatice este în afara oricărui pericol.

”Până la acest moment, autorităţile locale nu au notificat ambasada cu privire la existenţa unor cetăţeni români printre persoanele afectate, iar la nivelul misiunii diplomatice nu au fost primite solicitări de asistenţă consulară”, arată MAE.

Două explozii succesive, extrem de puternice, au zguduit marți Beirutul, în urma cărora, potrivit unor bilanțuri provizorii, cel puțin 37 de persoane au murit și circa 3.700 sunt rănite, scrie AFP.

Imaginile difuzate pe rețelele sociale arată o primă explozie urmată de o a doua, care a provocat un imens nor de fum.

Bilanțul parțial de marți vorbește despre 73 de morți și 3.700 de răniți în explozii. Autoritățile au anunțat că spitalele din Beirut și împrejurimi nu fac față.

„Este o catastrofă în toate sensurile termenului”, a afirmat Hamad Hassan, în fața ziariștilor, în timp ce vizita un spital din capitală.

Ministrul de Interne a declarat că exploziile s-au produs la un depozit unde era stocat azotat de amoniu.

Ambasada Statelor Unite din Beirut îndeamnă persoanele aflate în zona deflagrației să „rămână în case și să poarte măști dacă au acces la ele”, în condițiile în care există informații că în urma exploziei au fost eliberate gaze toxice în atmosferă.

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Afaceristul care i-ar fi dat ”mega” șpaga de un milion de euro, fostului director de la Apele Române, este din Alba

Publicat

Omul de afaceri care i-ar fi dat un milon de euro mită fostului director general al Administrației Naționale ”Apele Române”, Victor Sandu, este din județul Alba.

Este vorba despre C. S. Emanoil, ce deține o firmă de construcții, care până în 2018 a avut punctul de lucru în Blaj, dar între timp și-a schimbat denumirea și s-a mutat cu sediul social în Bistrița-Năsăud, potrivit bistritabusiness.ro.

De asemenea a mai deținut o firmă în județul Alba, tot la Blaj, în care era asociat 95%, dar pe care a închis-o.

Procurorii DNA au dat publicității un comunicat în care au anunțat că luni, Sandu a fost reținut pentru 24 de ore, alături de un omul de afaceri căruia nu i-au dat numele, dar, cererea de arestare preventivă a celor doi este vizibilă pe portalul instanțelor de judecată.

Ce s-ar fi întâmplat, potrivit procurorilor DNA

” (…) Sandu Victor, la data faptei director general al Administrației Naționale “Apele Române”, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de luare de mită,

Persoana fizică, om de afaceri, reprezentant al unei societăți comerciale, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de dare de mită.

De asemenea, s-a dispus măsura controlului judiciar pentru 60 de zile, cu începere de la data de 3 august 2020, față de două persoane, administratori ai unor societăți comerciale, pentru infracțiunea de complicitate la luare, respectiv complicitate dare de mită.

În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:

În calitate de director general al Administrației Naționale “Apele Române”, în perioada 17 mai – 6 mai 2019, inculpatul Sandu Victor ar fi pretins sume de bani și ar fi primit, de la un om de afaceri, coinculpat, suma totală de 4.830.464 lei, reprezentând mită în schimbul alocării de fonduri necesare executării unor contracte încheiate de societatea comercială administrată în fapt de omul de afaceri cu Administrația Națională “Apele Române”.

Banii ar fi fost virați de societatea omului de afaceri în conturile a două firme controlate de un apropiat al directorului general.

Concret, banii ar fi fost pretinși și primiți de inculpatul Sandu Victor în legătură cu atribuțiile sale de serviciu referitoare la alocarea de fonduri pentru executarea unor contracte având ca obiect amenajarea unor râuri ori înlăturarea efectelor calamităților produse pe râuri din județul Bihor.

Banii primiți drept mită ar fi fost justificați cu facturi fiscale emise de cele două firme controlate de apropiatul inculpatului Sandu Victor, reprezentând contravaloarea unor lucrări și servicii care în realitate nu au fost executate”, se arată în comunicatul de la DNA.

Sursele junaliștilor de la bihoreanul.ro susțin că firma bărbatului din Alba nu a avut contracte directe cu ABA Crişuri, ci a subcontractat lucrări în Bihor, chiar şi la a treia mână, adică de la firme angajate de titularii contractelor de execuţie. De altfel, pe site-ul ABA Crişuri nu este publicat niciun contract de lucrări cu firma respectivă.

Astăzi, cei doi au fost prezentați magistraților de la Tribunalul Bacău, cu propunere de arestare preventivă, dar judecătorii au respins cererea procurorilor.

Sandu și omul de afaceri din Alba au fost plasați sub control judiciar pentru 60 de zile.

(…) respinge ca neîntemeiata cererea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Bacău, având ca obiect luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpaţii Sandu Victor şi C. S. Emanoil(…) dispune luarea măsurii controlului judiciar pentru o perioada de 60 de zile începând cu data de 04.08.2020 pâna la data de 02.10.2018, inclusiv faţă de inculpaţii: – Sandu Victor, c(…) şi – C. S. Emanoil, cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, (…)” se arată în minuta pe scurt de la Tribunalul Bacău.

 

 

 

 

Citeste mai mult
Publicitate

AIUD

Spadă celtică ornamentată cu foiță de aur, descoperită la Aiud, simbol al unei confrerii de războinici prezente în Transilvania

Publicat

Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia deține în colecțiile sale un important artefact apaţinând epocii celtice din Transilvania (sec. IV-III a. Chr.), iar ornamentele ei ar putea fi semnul unei confrerii de războinici.

Unele elemente ornamentale, cum este cazul perechilor de dragoni afrontaţi care sunt figuraţi şi pe spada de la Aiud, au cunoscut o răspândire europeană largă, ceea ce a determinat avansarea ipotezei că simbolurile respective au reprezentat „insigne” ale unei confrerii de războinici întinse de la un capăt la altul al Europei temperate. 

Este vorba despre o spadă de fier care a fost descoperită în anul 1912 în parcul oraşului Aiud, alături de alte obiecte care au făcut parte din inventarele unor morminte (probabil de incineraţie) distruse de intervenţiile de amenajare a zonei efectuate în anul respectiv.

Spada este din fier şi se păstrează împreună cu o parte din teacă. Ea a fost îndoită ritual în momentul depunerii sale în groapa mormântului.

Partea superioară a tecii, în partea dinspre mâner, a fost ornamentată pe partea ei anterioară, cea vizibilă.

Astfel, breteaua care ranforsează teaca în partea sa superioară a fost modelată sub forma a două cercuri concentrice în relief. Apoi, deasupra şi sub această bretea, a fost executat prin incizie un decor cu motive vegetale şi cu imaginile a doi dragoni sau grifoni afrontaţi, cu gurile larg deschise, dispuşi de o parte şi de alta a nervurii mediane longitudinale a tecii.

De asemenea, partea superioară a tecii a fost decorată suplimentar cu o foiţă de aur care acoperea breteaua de ranforsare, dar probabil şi întregul decor incizat. Ornamentul de aur se mai păstrează astăzi doar pe alocuri.

Lungimea totală a spadei este de 73 cm, din care 12 cm reprezintă mânerul. Lăţimea spadei este de 5 cm. Diametrul cercurilor de pe breteaua de ranforsare măsoară 2,7 cm.

Spada, în general, a constituit una dintre cele mai importante arme ale panopliei elitei războinice din vremea la care ne referim. Nu este întâmplător faptul că într-un număr mare de situaţii ele au fost îndoite (distruse ritual) în momentul depunerii lor în morminte.

Unii cercetători au considerat că astfel de atitudini au avut raţiuni practice, dictate de necesitatea depunerii pieselor respective în gropile unor morminte de incineraţie care aveau un diametru mai mic decât lungimea spadelor.

Însă o privire generală asupra complexelor funerare de incineraţie ilustrează faptul că gropile sepulcrale erau în general ovale sau rectangulare, cu dimensiuni suficient de mari pentru a permite depunerea unei spade fără ca lama acesteia să fie îndoită. Prin urmare, explicaţia îndoirii spadelor trebuie căutată în domeniul spiritual.

Spada, ca armă simbolică şi însoţitoare a războinicului era investită cu puteri magice şi constituia prelungirea braţului acestuia în luptă. Uneori arma însăşi era percepută ca având un „suflet” propriu. Este suficient în acest sens să ne amintim de celebra spadă Excalibur a legendarului rege Arthur.

Rolul simbolic important jucat de spade este sugerat şi de ornamentarea tecilor acestora. În mediul celtic sunt documentate numeroase spade decorate cu motive specifice artei La Tène, unele dintre aceste ornamente simbolice fiind caracteristice în special anumitor regiuni, de unde şi denumirile atribuite de către istoricii de artă diverselor „curente” stilistice (spre exemplu „stilul săbiilor ungare” etc.).

În alte situaţii, unele elemente ornamentale, cum este cazul perechilor de dragoni afrontaţi care sunt figuraţi şi pe spada de la Aiud, au cunoscut o răspândire europeană largă, ceea ce a determinat avansarea ipotezei că simbolurile respective au reprezentat „insigne” ale unei confrerii de războinici întinse de la un capăt la altul al Europei temperate.

Toate aceste ornamente ilustrează încă o dată importanţa pe care o aveau spadele în ansamblul panopliei. Investită cu astfel de puteri magice, uneori spada depusă în mormânt era distrusă ritual prin îndoire, adică era „ucis” spiritul ei odată cu cel care a folosit-o.

În alte situaţii însă spadele au cunoscut o utilizare îndelungată şi au fost transmise urmaşilor odată cu puterile magice şi simbolice cu care armele respective erau investite. Una dintre spadele celebre din acest punct de vedere a fost descoperită în necropola celtică de la Pişcolt. Ea a fost ornamentată succesiv în trei etape diferite. În prima etapă a fost realizat un decor tipic „stilului săbiilor ungare”. În a doua etapă, în partea superioară a tecii au fost incizaţi doi dragoni afrontaţi. În sfârşit, în cea de a treia etapă, a fost aplicat un ornament ajurat longitudinal. Aceste ornamente succesive demonstrează o utilizare îndelungată a armei în discuţie. Ele s-au datorat probabil nevoii de a reînnoi, de mai multe ori, eficacitatea magică a imaginilor de pe teaca spadei.

Spada de la Aiud este importantă şi pentru faptul că a fost ornamentată cu o foiţă subţire de aur. Astfel de ornamente sunt rare în întreaga lume celtică. Pe de altă parte, un coif descoperit la Apahida, lângă Cluj-Napoca, datat în aceeaşi perioadă, a fost decorat la rândul său pe calotă prin aceeaşi tehnică. De aceea, nu ar fi exclus ca piesele în discuţie să ateste exploatarea aurului transilvănean în epoca respectivă. Această ipoteză va trebui însă verificată prin analize metalografice viitoare.

În concluzie, spada celtică de la Aiud aflată în patrimoniul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia constituie un martor important al societăţii şi spiritualităţii celtice din Transilvania în sec. IV-III, constituind în anumite privinţe un unicat printre artefactele de acest fel de pe plan european.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: ACCIDENT RUTIER la ieșirea din Alba Iulia spre Sebeș în zona ”Trei Poduri”. Două mașini s-au ciocnit

Publicat

Un accident rutier a avut loc marți, 4 august, în jurul orei 19.00, pe sensul de mers Alba Iulia- Sebeș, în zona giratoriului de  la ”Trei Poduri”.  Traficul este blocat.

UPDATE: în jurul orei 20.00, traficul în zonă a fost reluat.

Potrivit IPJ Alba, în accident au fost implicate două autovehicule și două persoane ar fi fost rănite ușor. Cauza probabilă ar fi o pătrundere pe sens opus.

La fața locului au intervenit pompierii de la ISU Alba, pentru acordarea de prim ajutor. Potrivit acestora în urma impactului dintre cele două automobile, au rezultat două victime (un bărbat și o femeie), conștiente și cu răni ușoare. Acestea au fost transportate la spital.

Știre în curs de actualizare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate