Sfântul Andrei, ocrotitorul românilor, sărbătorit pe 30 noiembrie. Semnificații, tradiții și superstiții

Sfântul Andrei, considerat ocrotitorul românilor, este sărbătorit de Biserica ortodoxă în 30 noiembrie. A fost unul dintre cei 12 apostoli ai lui Isus Hristos.

Era frate cu Simon Petru, iar tatăl lor era pescarul Iona. Erau originari din Betsaida, localitate situată pe țărmul lacului Ghenizaret (Marea Galileii), din provincia Galileea, în nordul Tarii Sfinte. Amândoi au fost pescari, alături de tatăl lor.

Au fost și „ucenicii” Sfântului Ioan Botezătorul. A fost si el martor, alături de alți ucenici, la botezul Domnului, potrivit crestinortodox.ro.

Citeste Mesaje de Sfântul ANDREI. Urări, felicitări și SMS-uri pentru Andrei, Andi, Andreea, Andra, Andrada

Sfântul Andrei este primul dintre apostoli care L-a făcut cunoscut pe Hristos, spunând fratelui său Simon (Petru) că L-a aflat pe Mesia. Pentru aceasta Sfântului Andrei i se mai spune şi Apostolul cel dintâi chemat al Domnului.

Sfântul Apostol Andrei a urmat Mântuitorului, însoţindu-l pe drumurile Ţării Sfinte, ca şi ceilalţi Sfinţi Apostoli. În Ierusalim, Apostolul Andrei a cunoscut şi a fost martor la toate patimile Mântuitorului Hristos, la răstignirea pe cruce şi la Învierea Sa.

Misiunea de creştinare a neamurilor pe care a avut-o Sfântul Apostol a început după Înălţarea Domnului la cer şi după Cincizecime. Atunci Sfinţii Apostoli au tras la sorţi şi au mers în toată lumea, pentru propovăduire, potrivit Agerpres.

Sfântul Andrei, considerat ocrotitorul românilor

Acestui întâi chemat i-a căzut sortul să meargă în Bitinia, Bizantia, Tracia şi Macedonia, cu ţinuturile din jurul Mării Negre, până la Dunăre şi Sciţia (Dobrogea) şi până în Crimeea.

Sfântul Apostol Andrei a avut un sfârşit de mucenic, fiind răstignit, la Patras, lângă Corint.

A fost răstignit din ordinul unui demnitar care îi spunea că din nebunie laudă Crucea, aşa cum din îndrăzneală nu se teme de moarte.

Apostolul a răspuns atunci: „Nu din îndrăzneală, ci din credinţă nu mă tem de moarte. Căci moartea drepţilor este cinstită, iar a păcătoşilor este cumplită. Deci, eu voiesc ca să asculţi taina Crucii, şi cunoscând adevărul să crezi şi, crezând, să-ţi afli sufletul tău”.

Aflat pe cruce, Sfântul Apostol Andrei se ruga ca sufletul său să fie luat de Hristos şi „o lumină mare din cer l-a strălucit ca un fulger, pe care toţi o vedeau şi de jur împrejur l-a strălucit pe el, încât nu era cu putinţă ochiului omenesc, celui de tină, a privi spre dânsa. Şi a petrecut acea lumină cerească strălucindu-l ca la o jumătate de ceas; şi când lumina a dispărut, atunci şi Sfântul Apostol şi-a dat sufletul său cel sfânt şi împreună cu dânsa s-a dus ca să stea înaintea Domnului”.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât în şedinţa din mai 1995 ca ziua prăznuirii Sfântului Apostol Andrei să fie trecută în calendarul bisericesc cu cruce roşie, între sfinţii mari ai Ortodoxiei.

În anul 1997, Sfântul Apostol Andrei a fost proclamat Ocrotitorul României. Ziua prăznuirii sale a devenit sărbătoare bisericească naţională, ca urmare a Hotărârii Sfântului Sinod din 14 noiembrie 2001.

Sfântul Andrei – tradiții, obiceiuri, superstiții

Sfântul Andrei a fost numit și „Apostolul Lupilor”, în amintirea prezenţei pe teritoriul geto-dacilor, al căror simbol era lupul.

Se spune că în noaptea de Sfântul Andrei, lupii încep să vorbească cu grai de om. Granița dintre viață și moarte se diminuează.

De ziua Sfântului Andrei se spune că ar fi bine să nu-ți piepteni părul și să nu faci curat în casă ori să scoți gunoiul noaptea.

În noaptea Sfântului Andrei se poate prevedea cât de rodnice vor fi livezile şi ogoarele. Oamenii aduc în casă crenguţe de vişin, le pun în apă şi, dacă înfloresc până la Crăciun, vor avea un an bogat.

Se punea grâu în mici vase sau se lăsau 12 cepe (pentru cele 12 luni ale anului) în pod până la Crăciun. Cele stricate sunt semn de lună ploioasă, cele încolţite sunt semn de bogăţie.

Pentru a împiedica pătrunderea spritelor rele în case, oamenii întorceau toate vasele și cănile cu gura în jos.

Se mai spune că fetele necăsătorite care își pun un fir de busuioc sub pernă își vor visa ursitul.