Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Sfântul Gheorghe 2018: Tradiții, obiceiuri și superstiții. Datini străvechi păstrate în zonele rurale


Publicat

sfantul

Sfântul Gheorghe, purtătorul de biruință, este sărbătorit de credincioșii ortodocși în fiecare an, pe data de 23 aprilie. Alături de Sfântul Dumitru, care marchează cea ultima cea mai importantă sărbătoare a toamnei, Sfântul Gheorghe el este al doilea stâlp calendaristic, reprezentând începutul primăverii. De numele său sunt legate forte multe datini străvechi, care au fost păstrate cu sfințenie îndeosebi în zonele rurale. 

Citește și MESAJE de Sfântul Gheorghe: Urări de sănătate şi „La mulţi ani” pentru cei dragi, de ziua numelui

În legendele populare Sf. Gheorghe este „străjer al timpului”, lui îi sunt încredințate cheile vremii și, la porunca sa, se închide și se deschide anotimpul cald.

Dat fiind faptul că începutul sezonului cald coincide în calendarul popular cu debutul sezonului pastoral, Sf. Gheorghe are în cultura populară și atributul de patron al păstorilor.

 

Sărbătoarea Sf. Gheorghe în tradiţia populară

Ziua de 23 aprilie marchează în calendarul popular începutul anului pastoral. Denumită popular Sângiorz, este o sărbătoare prestigioasă cu semnificaţii multiple: agrare, pastorale, divinatorii, propiţiatorii şi augurale. Gesturile şi actele circumscrise acesteia durează 3 zile, la fel ca şi la alte sărbători mari. Sângiorzul deschide şi ciclul vegetaţional, marcând intrarea în anotimpul cald, care se va încheia la Sf. Dumitru, Sâmedru. Apa, focul şi ramurile verzi sunt prezenţe emblematice ale aceste sărbători, având calităţi purificatoare, apotropaice şi stimulatoare.

sfantul gheorghe

Credinţe şi superstiţii

  • Oamenii stau toată noaptea treji, ca să fie vioi şi sănătoşi tot anul.
  • Vitele se bagă în holda de grâu şi când vin acasă, se ia o mână de grâu care se păstrează şi se amestecă în grâul de semănat, ca să se facă mult şi frumos la anul.
  • Oamenii se bat cu urzici pentru a fi harnici şi iuţi tot anul.
  • În dimineaţa ajunului Sf. Gheorghe, femeile scot sculele de ţesut afară, ca să răsară soarele peste ele, pentru a avea spor la lucru.
  • Oamenii se încing cu ramuri verzi ca să nu îi doară mijlocul.
  • Oamenii se scaldă, înainte de răsăritul soarelui, într-o apă curgătoare, spre a fi sănătoşi tot anul şi pentru spălarea tuturor relelor.
  • Busuiocul semănat înainte de răsăritul oarelui e bun pentru cinste: cel care se spală cu rouă de pe el, este cinstitde toată lumea.
  • La Sf. Gheorghe se cântăresc oamenii pentru a fi sănătoşi tot anul şi pentru a se proteja de farmece.
  • Cine doarme în această zi, acela ia somnul mieilor şi tot anul e somnoros.
  • La Sân-Georgiu ies preoţii şi poporul cu crucea în câmp şi fac rugăciuni pentru ploaie şi mană în câmp.
  • Gunoiul adunat în ziua de Sf. Gheorghe se pune la rădăcina pomilor, ca să rodească bine.
  • Dacă la Sân-Georgiu e zi de post (sec), atunci tot anul este la vite lapte slab (nemănos).
  • În această zi se adună de pe câmp tot felul de buruieni de leac, care se păstrează peste an.
  • Dacă în ziua de Sf. Gheorghe va fi rouă multă ori va fi pâclă, e semn de an bogat.
  • Dacă la Sân-Giorgiu e ploaie – se face grâu şi fân.

Renaşterea naturii

Una dintre practicile cu raspândire generală în ziua Sf. Gheorghe este împodobirea casei şi anexelor cu simboluri vegetale ce marchează renaşterii naturii.

Emblemele vegetale utilizate variază în funcţie de regiune: în Muntenia se pun crengi de tufan sau de păr, în Transilvania rug verde şi leuştean, rug sau frunză de fag sau gorun în Banat, şi au şi rol în protejarea casei şi gospodăriei de acţiunea strigoilor de mană care sunt foarte activi în această perioadă.

Semnificaţia apotropaică a elementului vegetal se extinde pe întregul perimetru al gospodăriei tradiţionale care este pus la casă, la adăposturile animalelor şi la cele în care se păstrează cerealele, la fântâni, uneori la grădina de legume sau la holde, şi chiar la cimitir.

Alungarea strigoilor

O metodă eficientă de contracararea a strigoilor o reprezintă plantele cu calităţi magice, dintre care cea mai redutabilă este usturoiul. Punctele esenţiale care fac legătura cu exteriorul şi pe unde ar putea intra strigoii – pragul uşii, cercevelele ferestrelor, hornul sunt unse cu usturoi, făcându-se semnul crucii. De asemenea, se impune consumul usturoiului de către oameni, care se şi ung cu el pe corp, pe frunte, în piept, în spate şi pe la încheieturi, pentru a protejaţi de orice acţiuni nefaste.

Ca să apere oile de vrăji şi de luatul manei, ciobanii se scoală în ziua de Sf. Gheorghe în zori de ziuă şi buciumă, crezându-se că până unde ajunge buciumul, până acolo merg vrăjile.

Pentru a proteja vitele, tot înainte de răsăritul soarelui, se presăra împrejurul vacii mac pentru ca nimeni să nu poată lua laptele de la acea vacă, aşa cum nimeni nu poate să culeagă macul presărat.

Stropitul

După o noapte în care forţele malefice se manifestă puternic şi în care energiile sacre pot să-i contamineze negativ pe oameni, în ziua de Sf. Gheorghe se impune scăldatul sau stropitul ritual, al oamenilor, animalelor, sau al obiectelor din gospodărie, în vederea purificării şi a asigurării unei stări bune de sănătate şi de prosperitate în anul ce vine.

Băieţii le udă pe fete ca să nu se apropie de ele strigoaicele sau pentru ca fetele să nu se transforme în strigoaice, reprezentând totodată un gest de bucurie şi mulţumire pentru apropierea primăverii.

Sf. Gheorghe în legendele populare

În legendele populare Sf. Gheorghe este considerat a fi „străjer al timpului”, alături de Sf. Dumitru. Dumnezeu le încredinţează cheile vremii şi aceştia pot închide sau deschide vremea, după purtarea oamenilor. Sf. Gheorghe şi Sf. Dumitru sunt reprezentaţi călare: Sf. Gheorghe, când aleargă cu calul său face iarba şi copacii să înverzească, deschide pământul şi aduce primăvara, iar Sf. Dumitru, aduce frigul, zăpada şi iarna. Între ei ar exista un legământ pe viaţă şi pe moarte: dacă pădurea nu este înfrunzită pe data de 23 aprilie, Sâmedru îl omoară pe Sângeorz. Aceeaşi soartă o va avea şi Sâmedru dacă de ziua lui, 26 octombrie, Sângiorzul va găsi frunze pe arbori.

Una dintre reprezentările grafice cele mai frecvente a Sf. Gheorghe este aceea de „omorâtor al balaurului”, ilustrând legendele în care se povesteşte că acesta ucide un balaur care ameninţa o cetate sau, în alte variante o scorpie care mânca copiii dintr-un sat.
În credinţele populare româneşti Sf. Gheorghe e numit „capul primăverii”, despre acesta se spune că poate învinge vrăjitoarele sau că poate să le zădărnicească actele magice, poate arata celor aleşi comorile. Tot el este chezaşul tuturor tocmelilor şi patronul tinerilor şi al armoniei familiale.

Sf. Gheorghe în calendarul religios

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, născut în Capadocia, din părinti creştini, a trăit în secolul al IV-lea în timpul împăratului Diocleţian. Datorită calităţilor sale, ajunge în slujba împăratului, ca militar, şi se confruntă în mod direct cu persecuţiile asupra creştinilor, începute în anul 303. Sf. Gheorghe îşi mărturiseşte credinţa în Histos şi va fi întemniţat, din cauza convingerilor sale. În încercarea de a-l abate de la credinţa sa, este torturat şi ucis prin decapitare pe 23 aprilie, care rămâne ziua sa de prăznuire.

În iconografie, Sf. Gheorghe apare călare pe un cal, străpungând cu suliţa un balaur. Această ipostază ilustrează o legendă în care Sfântul Gheorghe salvează cetatea Silena, din provincia Libiei, care era terorizată de un balaur. Reprezentarea sfântului biruitor ilustrează modelul de curaj în lupta cu diavolul.
Sf. Gheorghe este reprezentat într-o mantie roşie, culoare tradiţională pentru un martir, dar şi ca războinic pedestru sau ca tribun militar cu o diademă pe cap, cu o platoşă sub mantie, ţinand o cruce în mâna dreaptă şi o sabie în mâna stângă.

În unele icoane Sf. Gheorghe apare însoţit de alţi doi sfinţi militari, Theodor-Tiron şi Dimitrie.

sursa: realitatea.net



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Revin ninsorile la munte. Risc însemnat de avalanșă în masivele Șureanu, Făgăraș, Bucegi, Parâng și Țarcu-Godeanu

Publicat

Meteorologii anunţă că riscul producerii de avalanşe este însemnat (gradul 3 din 5) în masivele Făgăraş, Bucegi, Parâng, Şureanu şi Ţarcu-Godeanu. În zona montană, în următoarele două zile vremea va intra într-un proces de răcire.

Potrivit ANM, vremea va intra într-un proces de răcire, mai accentuat în cursul zilei de 25 ianuarie. Cerul va fi temporar noros. Pe arii mai restrânse în cursul zilei de 24 ianuarie se vor semnala precipitații mixte, ninsori în zonele înalte, ce pot depune și polei la altitudini de 1.200-1.800 m, trecător și la altitudini mai joase în Carpații Orientali.

Pe arii mai extinse în noaptea de 24/25 ianuarie și în cursul zilei de 25 ianuarie, va ninge viscolit în întreaga arie montană. Vântul se va intensifica treptat, cu rafale din sector sud-vestic și sudic ce vor atinge 70-80 km/h în zonele înalte în prima noapte și în ziua de 24 ianuarie, viscolind ninsoarea în zonele înalte, apoi cu rafale de 90-100 km/h în noaptea de 24/25 ianuarie din sector sudic și sud-vestic, iar în cursul zilei de 25 ianuarie din sector vestic.

Temporar se va semnala ceaţă asociată și cu depuneri de chiciură în zonele înalte. Stratul de zăpadă va înregistra scăderi ușoare în cursul zilei de 24 ianuarie sub 1800 m, urmând să crească în cursul zilei de 25 ianuarie în întreaga arie montană.

Potrivit meteorologilor, până luni, la ora 20.00, riscul producerii de avalanşe în masivele Făgăraş, Bucegi, Parâng, Şureanu şi Ţarcu-Godeanu este însemnat, adică gradul 3 din 5 posibile. În Munţii Rodnei, Călimani – Bistriţei – Ceahlău şi Vlădeasa – Muntele Mare riscul producerii de avalanşe este moderat – gradul 2 din 5.

MUNȚII PARÂNG-ȘUREANU – RISC 3 – ÎNSEMNAT

Vremea va intra într-un proces de răcire și se va depune un strat nou de zăpadă, mai consistent în cursul zilei de luni. La peste 1800 m regăsim plăcile de vânt formate pe versanții estici și sudici în perioada precedentă, iar pe versanții nordici și nord-estici se vor forma noi plăci de vânt. În zonele adăpostite și pe văi se găsesc depozite însemnate de zăpadă. La supraîncărcări dar izolat și spontan în cursul după-amiezii de mâine sub acțiunea insolației, se pot declanșa curgeri superficiale și avalanşe de dimensiuni medii și izolat mari, pe pantele cele mai înclinate, riscul fiind mai ridicat în zonele adăpostite, cu acumulări mari de zăpadă.

Între 1500 și 1800 m, stratul e local mai însemnat, îndeosebi pe pantele și văile unde zăpada a fost transportată de vânt în perioada precedentă. Vremea relativ caldă din cursul zilei de duminică și insolația vor duce în continuare la umezirea și îngreunarea stratului, iar pe pantele mai înclinate, atât spontan cât și la supraîncărcări, se pot declanșa curgeri sau avalanșe de dimensiuni mici și izolat medii. Răcirea vremii din cursul zilei de luni, va duce la o ușoară stabilizare a stratului sub 1800 m.

MUNȚII FĂGĂRAȘ – RISC 3 – ÎNSEMNAT

Vremea va intra într-un proces de răcire și se va depune un strat nou de zăpadă, mai consistent în cursul zilei de luni. Pe versanții estici și sudici se vor menține plăcile de vânt formate în perioada precedentă încălzirii, iar altele noi se vor forma pe versanții nordici și nord-estici. Pe văi și în zonele adăpostite întâlnim acumulări mai importante de zăpadă. În profunzimea stratului întâlnim predominant cristale fine și fațetate și multiple cruste de gheață.

La supraîncărcări, pe pantele suficient de înclinate, stratul puțin stabilizat din partea superioară poate aluneca peste cel vechi, declanșând avalanșe de dimensiuni medii și izolat mari. În cazuri izolate în cursul după-amiezii de mâine, se mai pot produce spontan, sub acțiunea insolației, curgeri superficiale ce pot antrena stratul instabil din partea superioară și declanșa avalanșe de dimensiuni medii și izolat mari, îndeosebi pe versanții sudici.

La altitudini de sub 1800 de metri, temperaturile pozitive din cursul zilei de duminică și insolația, vor duce la umezirea și îngreunarea stratului de zăpadă, iar pe pantele mai înclinate, atât la supraîncărcări mici, dar și spontan după-amiaza se pot declanșa curgeri și avalanșe, mai ales în zonele cu depozite mai însemnate de zăpadă. Stratul de zăpadă va crește în cursul zilei de luni.

MUNȚII BUCEGI – RISC 3 – ÎNSEMNAT

Vremea va intra într-un proces de răcire și se va depune un strat nou de zăpadă, mai consistent în cursul zilei de luni. Pe versanții estici și sudici se mențin plăcile de vânt formate în perioada precedentă, iar pe versanții nordici și nord-estici se vor forma plăci noi de vânt. Pe văile și pantele adăpostite se mențin acumulările însemnate de zăpadă. La supraîncărcări mici, pe pantele suficient de înclinate, stratul instabil din partea superioară poate aluneca peste cel vechi, declanșând avalanșe de dimensiuni medii și izolat mari, în zonele cu acumulări importante de zăpadă. În cazuri izolate, în cursul după-amiezii de mâine, sub acțiunea insolației, se pot produce spontan curgeri superficiale, îndeosebi pe versanții sudici, ce pot angrena parte din straturile subiacente și care pot conduce în cazuri izolate și la avalanșe mai mari.

La altitudini de sub 1800 de metri, temperaturile pozitive din cursul zilei de mâine și insolația vor duce la umezirea și îngreunarea stratului de zăpadă, iar pe pantele mai înclinate, atât la supraîncărcări cât și spontan după-amiaza, se pot declanșa curgeri și avalanșe de dimensiuni mici sau medii, îndeosebi în zonele cu depozite mai însemnate de zăpadă. Răcirea vremii va aduce apoi o ușoară stabilizare a stratului deja depus sub 1800 m.

MUNȚII ȚARCU-GODEANU – RISC 3 – ÎNSEMNAT

Vremea va intra într-un proces de răcire și se va depune un strat nou de zăpadă, mai consistent în cursul zilei de luni. În partea superioară a stratului, la peste 1800 m se găsește un strat puțin stabilizat de zăpadă, având în componență și plăci de vânt pe versanții estici și sudici. În zonele adăpostite și pe văi se mențin depozitele mai vechi de zăpadă. La supraîncărcări dar izolat și spontan în cursul după-amiezii de duminică sub acțiunea insolației, se pot declanșa curgeri superficiale sau avalanşe de dimensiuni medii, pe pantele cele mai înclinate, riscul fiind mai ridicat în zonele adăpostite, cu acumulări mari de zăpadă și în masivul Godeanu unde cu totul izolat sunt și condiții pentru avalanșe mai mari.

Între 1500 și 1800 m, pe pantele și văile unde zăpada a fost spulberată de vânt stratul este local însemnat. Vremea relativ caldă și insolația din cursul zilei de duminică, vor favoriza umezirea și topirea ușoară a stratului, iar pe pantele mai înclinate, atât spontan după-amiaza cât și la supraîncărcări, se pot declanșa curgeri sau avalanșe de dimensiuni mici și izolat medii. Răcirea vremii din cursul zilei de luni, va duce la o ușoară stabilizare a stratului sub 1800 m.

sursa: meteoromania.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Consiliul Județean al Elevilor Alba dă startul campaniei „Parlamentul educației”. Întâlniri cu parlamentarii din județ

Publicat

Consiliul Județean al Elevilor Alba dă startul unei campanii intitulate „Parlamentul educației”, ce are ca scop găsirea de soluții pentru problemele existente din sistemul de învățământ românesc.

În perioada imediat următoare, unica structură de reprezentare a elevilor din județul Alba va intra în dialog cu parlamentarii județului nostru, aleși în noua legislatură.

La întâlnirile ce vor avea loc au fost invitați membri ai tuturor partidelor politice județene alese în Parlament, unde se va urmări punctarea aspectelor ce îi vizează pe beneficiarii principali ai educației. Principalele subiecte ale viitoarelor întâlniri sunt aspecte ce vizează calitatea actului educational, precum digitalizarea educației și bursele școlare.

„Având în vedere cele anunțate mai sus, în cursul zilei de sâmbătă, 23 ianuarie 2021, am avut o primă întâlnire cu domnul Florin Roman, deputat din partea Partidului Național Liberal Alba, unde am dezbătut problemele prezentate anterior”, au transmis reprezentanții Consiliului Județean al Elevilor Alba.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

630 de persoane vaccinate în Alba, în ultimele 24 de ore. DSP anunță că nu a fost semnalată nicio reacție adversă

Publicat

DSP Alba anunță că sâmbătă, 23 ianuarie 2021 în județul Alba, au fost vaccinate anti-COVID 630 de persoane.  Instituția medicala precizează că nu au fost semnalate reacții adverse sau pierderi de vaccin.

”Sâmbătă, 23 ianuarie, în județul Alba au fost imunizate anti-COVID în total 630 de persoane, astfel: 540 în centrele fixe din județ amenajate pentru faza II (240 la Alba Iulia, 60 la Aiud, 60 la Sebeș, 60 la Blaj, 60 la Cugir, 60 la Câmpeni); 90 de persoane imunizate de echipele mobile în centre rezidențiale din județ. Fără doze de vaccin irosite, fără reacții adverse imediate.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Intervenție dificilă a salvamontiștilor Salvaspeo în zona Râmeț, pentru acordarea primului ajutor unui turist rănit

Publicat

Acțiune a salvamontiștilor din Alba în zona cătunului Cheia din comun Râmeț pentru acordarea primului ajutor pentru acordarea primului ajutor la unui turist care ar fi suferit o entorsă.  Serviciul Public Salvamont Salvaspeo Alba a fost solicitat în urma unui apel la 112.

Pentru acordarea primului ajutor și evacuarea din zonă a unei persoane de 40 ani de sex masculin care ar fi suferit o entorsă. Potrivit reprezentanților Salvaspeo Alba, pentru intervenția de la Râmeț, se intervine cu un număr de 10 salvatori montani, zona fiind foarte greu accesibilă.

Acțiunea este în desfășurare. revenim cu amănunte

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate