Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

SOLSTIȚIUL DE VARĂ 2021: Cea mai lungă zi din an. Când începe vara astronomică și este sărbătorită ZIUA SOARELUI

Publicat

soare

Solstițiul de vară 2021 sau Ziua Soarelui are loc luni, 21 iunie, și marchează momentul în care începe vara din punct de vedere astronomic, nu doar calendaristic.

Este și ziua cea mai lungă din an. Mai exact, ziua în care ne vom bucura cel mai mult de lumina Soarelui. Este și Ziua Soarelui.

Solstiţiul de vară a fost, din cele mai vechi timpuri, prilej de bucurie și sărbătoare, fiind legat de momentul strângerii recoltei.

De unde vine denumirea de solstițiu

Denumirea de solstiţiu provine din limba latină şi înseamnă „soarele oprit“, iar evenimentul care ar loc în fiecare an a provocat numeroase mituri şi superstiţii, de-a lungul timpului.

În credinţa populară se spune că solstiţiul de vară este favorabil unor magii puternice, care îşi pot pune amprenta pozitivă asupra unor schimbări în dragoste, prosperitate sau sănătate.

Denumirea de solstițiu are explicația de “soarele stă”, moment în care are loc schimbarea gradientului mișcării Soarelui în raport cu declarațiile lui.

Solstițiu are etimologie dublă: latinescul “solstitium”, care înseamnă solstițiu și franțuzescul “solstice”.

Substantivul solstitium este format din cuvântul latin “sol”, “solis”, “solem” – Soare și „stitium”, derivat al verbului „sisto”, „sistere”, „stiti”, „statum” – a opri, a rămâne constant, a face să stea, a se menține.

Soltițiu de vară marchează începutul verii astronomice

Solstițiul este momentul din an când planul determinat de centrul Soarelui și de axa de rotație a Pământului este perpendicular pe planul orbitei Pământului.

În cele două momente ale anului unghiul făcut de razele soarelui cu orizontul la amiază este cel mai mare (vara) sau cel mai mic (iarna) din an. Variația acestui unghi în cursul anului se explică prin aceea că axa de rotație a Pământului nu este perpendiculară pe orbita lui.

În jurul datei de 21 iunie (cel mai adesea) sau 22 iunie, în emisfera nordică are loc solstițiul de vară, adică începutul verii astronomice; în preajma acestei date, la trecerea meridianului, Soarele se ridică deasupra orizontului la unghiul maxim, iar intervalul diurn are durata maximă.

Simultan, în emisfera sudică are loc solstițiul de iarnă, adică începutul iernii astronomice, când înălțimea Soarelui deasupra orizontului și intervalul diurn sunt minime (la sud de cercul polar de sud soarele nu răsare și se află la unghiul maxim sub orizont).

Solstițiul de vară în 2021

Solstițiul de vară 2021 este luni, 21 iunie, la ora 6.31, ora României.

Este ziua cea mai lungă din an și durează 15 ore și 32 de minute, în timp ce durata nopții va fi doar de 8 ore și 28 de minute

Solstițiul de vară se mai numește și Ziua Soarelui pentru că, în ziua solstițiului, la poli, Soarele este în mod constant vizibil la o înălțime puțin mai mare de 23 de grade, pe bolta cerească.

Legende şi superstiţii

Energia solstiţiului de vară este considerată a fi o energie a pasiunii, vitalităţii, creativităţii şi belşugului.

Solstiţiul de vară era în vechime şi un prilej de găsire şi folosire a apei magice.

Îmbăierea în lacuri sau râuri avea un efect curativ, dar constituia şi un ritual de renaştere.

În unele regiuni, spălatul cu roua adunată în ajunul solstiţiului reprezenta o practică magică de frumuseţe, iar în altele, îmbăierea în apa cu ierburi din noaptea solstiţiului reprezenta o cură de refacere a sănătăţii şi vigorii

Legătura dintre Solstițiul de vară și sărbătoarea Sânzienelor

La români, solstițiul de vară este legat de sărbătoarea Sânzienelor, din 24 iunie.

Sânzienele sunt, în mitologia românească, zâne bune din clasa ielelor, dar care atunci când nu le este respectată sărbătoarea devin surate cu Rusaliile, care sunt zâne rele.

Noaptea de Sânziene este înconjurată de o aură de mister și magie, fiind favorabilă vrăjilor și descântecelor de dragoste.

Coronițele de Sânziene lăsate noaptea afară puteau asigura fetele că vor face nuntă în vară, în cazul în care erau găsite dimineața acoperite de rouă.

Florile culese de Sânziene, așezate sub pernă în noaptea de 23 spre 24 iunie, le puteau ajuta pe fete să își vadă în vis viitorul soț.

Festivitatea este dedicată Sânzienelor sau Drăgaicelor, personaje mitice nocturne, care apar în cete (de obicei în număr impar), cântă și dansează pe câmpuri în noaptea premergătoare zilei Sfântului Ioan Botezătorul (23 spre 24 iunie).

Ele umblă pe pământ sau plutesc prin aer, împart rod holdelor și femeilor căsătorite, înmulțesc păsările și animalele, tămăduiesc bolile și suferințele oamenilor, apără semănăturile de grindină și vijelii.

În anumite situații, când oamenii le nesocotesc ziua, Sânzienele pot deveni distructive: stârnesc furtuni și vijelii, aduc grindină, lovesc pe cei nepăsători cu boala numită „luatul cu Drăgaica”, lasă câmpurile fără rod etc.

În mitologia română sunt cunoscute și sub alte denumiri, precum: Dânse, Vâlve, Iezme, Irodiade, Rusalii, Nagode, Vântoase, Zâne, Domnițe, Măiastre, Împărătesele Văzduhului și încă multe altele în funcție de regiune.

Sânzienelor le place să fie iubite. Se supără și pedepsesc dacă nu le iubești. Pot deveni la fel de rele și dușmănoase precum Ielele sau Rusaliile.

Solstițiul de vară și ritualul talismanului din aur

De momentul solstițiului de vară este legat și un ritual de transformare a unei bijuterii din aur în talisman norocos.

Se foloseste orice fel de obiect din aur, indiferent dacă este un inel, o moneda sau pandativ.

Cu o zi inainte de solstițiu, bijuteria este pusă într-un vas rezistent la foc, plin cu ierburi uscate (cimbru, rozmarin, salvie, lavandă, mușețel, sunătoare), ce reprezintă elementul pământ.

În zorii zilei solstițiului de vară, se scoate obiectul de aur dintre ierburi și se pune într/un vas cu apă curată, apon prin flacăra unei lumânări galbene sau aurii.

Astfel, bijuteria este purificată cu elementul focului. Cu flacăra de la lumânare, se dă foc ierburilor uscate din vas, lasându-le să ardă și să își împrăștie aromele.

De la mijlocul zilei și până la apus, se lasă obiectul de aur într-un loc sigur de afară, astfel încât să fie sub lumina soarelui.

Seara, țineți strâns bijuteria într-o mână, închideți ochii și concentrați-vă asupra dorintei cele mai arzătoare, apoi pronunțați dorința cu glas tare, de 3 ori.

La final, se recită: „Fii vrăjit și legat, cu noroc, dragoste și lumină; belșugul să se reverse și energiile să străluce. Așa să fie”.

Ritualuri legate de miezul verii și de soltițiul de vară

Deși ritualurile legate de miezul verii sunt diversificate pe cuprinsul Europei, anumite teme par să se regăsească în majoritatea culturilor.

Solstițiul de vară era o vreme a purificării prin apă și foc, un timp când practicile magice deveneau potente, iar spiritele pământului și cerului pășeau printre oameni.

În plus, solstițiul de vară este, se pare, favorabil unor magii puternice, care își pot pune amprenta pozitivă asupra unor schimbări din dragoste, prosperitate sau sănătate.

Energia solstițiului de vară este considerată a fi o energie a pasiunii, vitalității, creativității și belșugului.

Încă din antichitate, se credea că magia practicată în timpul solstițiului de vară are darul de a materializa dorințe sau aspirații aparent imposibile.

Cum era sărbătorit Solstițiul de vară în antichitate

În China antică, ceremonialul solstițiului de vară constă într-o sărbătoare dedicată pământului, forței feminine și pricipiului Yin. În mod complementar, solstițiul de iarnă era rezervat sărbătoririi cerurilor, forței masculine și principiului Yang.

Străvechii păgâni din Europa (triburile celtice, slave sau germanice) sărbătoreau solstițiul de vară cu focuri de tabără. Noaptea solstițiului era specifică festivalurilor focului și magiei de dragoste, oracolelor iubirii și divinației.

Se credea că lanurile de cereale vor creşte până la înălțimea la care săreau peste foc cuplurile de îndrăgostiți. Prin intermediul puterilor magice ale focului, fetele își ghiceau viitori soți și, în același timp, flăcările alungau demonii și spiritele rele.

În Roma antică, festivalul Vestalia, dintre 7 și 15 iunie, era dedicat zeiței romane a căminului, Vesta. În această perioadă, femeile măritate aveau voie să intre în templul zeiței, în restul anului el putând fi frecventat numai de fecioarele vestale.

În străvechea Suedie, un arbore al miezului de vară era înălțat și decorat în fiecare așezare. Sătenii dansau în jurul lui, iar fetele și femeile se îmbăiau într-un râu, ritual având menirea de a aduce ploaia peste câmpuri.

Ziua Mondială a Soarelui

Ziua Mondială a Soarelui este o sărbătoare anuală instituită de Societatea Internațională pentru Energie Solară și are drept scop popularizarea posibilităților de utilizare a energiei solare.

Potrivit astronomilor, Soarele este o sferă gazoasă gigantică, în vârstă de patru miliarde și jumătate de ani, stea care plutește pe un braț spiralat al Căii Lactee, printre miliarde de alte stele. Soarele are un diametru de 139.000.000 km și o masă de 2 miliarde de tone.

Temperatura la suprafața Soarelui este de aproximativ 5.500 grade Celsius și în centrul său sunt 15 milioane de grade Celsius.

În compoziția Soarelui sunt incluse hidrogenul, heliul, carbonul, azotul, oxigenul, neonul, fierul și alți atomi grei, potrivit astro-urseanu.ro.

Punerea în valoare a imensului potențial, pe care îl dăruiește planetei noastre, astrul zilei constituie în concepția oamenilor de știință soluția cea mai sigură și mai la îndemână pentru depășirea crizei energetice.

Problema principală rămâne atât perfecționarea tehnologiilor de captare, conversie și stocare în instalații adecvate, cât și utilizarea durabilă a resurselor regenerabile și neregenerabile ale planetei, între ele existând o neîncetată interacțiune ce se răsfrânge în existența noastră planetară.

Ziua Mondială a Soarelui a fost marcată pentru prima dată în România în 1997.

Alte evenimente astronomice importante în 2021

  • Perseidele sunt considerate a fi cel mai spectaculos curent de meteori din an. Anul acesta, Perseidele vor culmina în noaptea de 11 spre 12 august, însă ar trebui să fie vizibile și în timpul nopților anterioare și ulterioare.
  • Echinocţiul de toamnă 2021 va avea loc în data de 22 septembrie la ora 22:20. or va continua să scadă, iar cea a nopţilor să crească, până la solstiţiul de iarnă.
  • Orionidele, cunoscute pentru viteza și luminozitatea lor, sunt considerate una dintre cele mai frumoase ploi de meteori din an. Maximul Orionidelor va avea loc în noapte dintre 20 și 21 octombrie.
  • Eclipsă parțială de Lună. O eclipsă parțială de Lună va putea fi văzută de pe continentul american, din Australia și anumite regiuni din Europa și Asia în noiembrie.
  • Geminidele. Curentul de meteori Geminide va avea loc între 4 și 20 decembrie.
  • Solstiţiul de iarnă. Solstiţiul de iarnă din anul 2021 va avea loc în 21 decembrie, la ora 17:58, și va marca începerea iernii astronomice.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comentariu

  1. Lia

    marți, 15.06.2021 at 11:24

    Foarte bun articolul. Imi place mai ales felul in care autorul a comentat evenimentul solstitiului din mai multe perspective: astronomic, etnografic, lingvistic, geografic etc. Fata de alte articole pe aceasta tema, autorul a reusit sa faca un tablou informational cuprinzator. Felicitari!

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

ECONOMIE

Apare o nouă taxă pentru fiecare gospodărie din România și UE: impozitul pe amprenta de carbon. Anunțul ministrului Mediului

Publicat

Apare o nouă taxă: România va fi obligată să impoziteze fiecare gospodărie, iar taxa va fi calculată în funcție de gradul de poluare pe care aceasta îl generează.

Anunțul a fost făcut marți, 5 iulie, de către ministrul Mediului, Tanczos Barna care a precizat că a Mediu a precizat că noua taxă va fi introdusă din 2027 la nivelul UE.

O serie de decizii importante  au fost adoptate la cea mai recentă reuniunea de la Luxembourg a miniștrilor mediului din UE.

Ministrul Mediului, Tanczos Barna a participat la această reuniune și a precizat că deciziile luate vor avea un impact direct asupra fiecărui cetățean european, inclusiv a celor din România.

YouTube video

”În primul și în primul rând, deciziile vizează reducerea emisiilor de carbon în sectorul rezidențial și sectorul de mobilitate. Sectorul rezidențial înseamnă că Fondul social de climă, care se constituie din 2027, se va alimenta prin introducere a unor taxe de carbon la nivelul fiecărui cetățean care locuiește undeva în UE și care, prin încălzirea locuinței sau prin folosirea energiilor emițătoare de dioxid de carbon, poluează.

Acest lucru înseamnă că la nivelul fiecărei gospodării se va calcula amprenta de carbon și se vor aplica niște taxe”, a anunțat ministrul Mediului. Acesta a explicat că ”cel mai simplu exemplu este taxa pe gaz, pe gazele naturale care se ard practic în centrale individuale la nivelul fiecărui apartament”.

”Va fi o taxă din 2027 pe care o va plăti fiecare cetățean european, nu este doar România, ci se aplică pentru toate cele 27 de state europene.

Spre surprinderea mea, chiar și pe ultima sută de metri, (o parte din statele membre – n.r.) au fost extrem, extrem de ambițioase și nu a vrut să audă nimeni nicio secundă despre eliminarea acestor taxe noi, în ciuda discuțiilor și a obiecțiunilor și în ciuda situației actuale, în ciuda războiului”, a precizat Tanczos Barna.

Noua politică de mediu vine în contextul în care Uniunea Europeană  își propune să devină independentă energetic în raport cu Rusia.

”Filozofia Comisiei este că putem scăpa de presiunea Rusiei și putem scăpa de expunerea totală la Rusia sau la gazele rusești doar prin eliminarea totală a gazului din balanța energetică.

Și nu prin schimbarea furnizorului, ci prin eliminare a gazului din balanță”, a mai spus Tanczos Barna în cadrul emisiunii AgroStrategia, la TVR, potrivit Agrointeligența.

La sfârșitul anului trecut, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat la summitul COP26 privind schimbările climatice, că Uniunea Europeană va institui „în trei ani” o taxă vamală pe CO2, adică taxarea emisiilor de carbon asociate fabricării unor anumite produse, relata agenţia EFE, citată de Agerpres.

sursa foto: arhivă

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Lovitură pentru pensionarii din MApN, MAI și SRI: pensiile vor fi supuse principiului contributivității, în noua lege

Publicat

Comisia Europeană a cerut oficial României să includă și pensiile militare în reforma sistemului de pensii, care se va baza pe principiul contributivității. Acest lucru îi vizează pe foștii angajați din MApN, MAI și SRI. 

Informația a fost publicată de Economedia, care citează surse guvernamentale, care spun că noua lege aflată în lucru în prezent va merge strict pe criteriul contributivității.

În cadrul reformei, statul a introdus toate pensiile bazate pe contributivitate, dar și toate pensiile speciale în afară de cele ale militarilor.

Pensiile militare nu au fost incluse, deoarece statul român consideră în prezent că acestea nu sunt pensii speciale, ci sunt pensii „de serviciu” sau pensii „ocupaționale”. Asta deși mare parte dintre acestea nu sunt plătite pe principiul contributivității, ci sunt completate de la bugetul de stat.

În cadrul reformei, statul a introdus toate pensiile bazate pe contributivitate, dar și toate pensiile speciale în afară de cele ale militarilor. Pensiile militare nu au fost incluse, deoarece statul român consideră în prezent că acestea nu sunt pensii speciale, ci sunt pensii „de serviciu” sau pensii „ocupaționale”.

Asta deși mare parte dintre acestea nu sunt plătite pe principiul contributivității, ci sunt completate de la bugetul de stat.

Acum, Comisia Europeană a cerut oficial României să includă în reforma sistemului de pensii și pensiile militarilor, au spus sursele guvernamentale pentru Economedia.

Informația a fost vehiculată și în luna februarie, într-un document a Comisiei Europene, transmis Ministerului Muncii.

„Legat de pensiile speciale, este important să reiterăm că pensiile speciale cuprind nu doar cele şase categorii de pensii de serviciu existente în România enumerate în prezent la punctul b) în memorandumul Ministerului Muncii.

Important, pensiile speciale includ şi pensiile pentru forţele de securitate şi apărare (armată, poliţie) şi trebuie să fie şi ele acoperite de reformă”, se arată în documentul amintit.

Foto: Arhivă

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Preț record la gazul importat de România. Este de aproape șapte ori mai mare față de anul trecut. Ce cantitate se află în depozite

Publicat

Datele publicate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) arată că pentru luna aprilie gazul a intrat în ţară cu un preţ de 1.200 dolari/mia de metri cubi (491 lei/MWh), un record absolut.

Pentru comparaţie, în aprilie 2021 preţul gazului importat era de 185 de do­lari pe mia de metri cubi. Pe Bursa de la Viena, CEGH, tranzacţiile pentru iarnă se încheie la un preţ de peste 2.000 de dolari pe mia de metri cubi.

„În situaţia geopolitică de acum, sin­cer mă aşteptam să vină ga­zele pes­te mine, să fie o cerere mare de injecţie în depozitele subtera­ne. Dar din cererile de rezervare văd că majo­ritatea cantităţilor ar urma să vină în octom­brie şi nu înţeleg de ce“, spune Vasile Cârstea, directorul general al Depogaz, filială a Romgaz care gestionează peste 90% din ca­pa­citatea de înmagazinare a României.

Po­trivit acestuia, acum de­pozitele sunt pline în proporţie de 44% în contextul în care sunt de­ja state europene, cum este cazul Poloniei, care au depozitele pline pentru pregătirea iernii.

„Noi putem injecta circa 20-22 de mili­oane de metri cubi pe zi, dar lucrăm la o ca­pa­citate de circa 40%. Mai departe, pe zona de extracţie, deja putem ajunge la 30 de mili­oane de metri cubi pe zi. Dar eu nu simt o preocu­pare în acest moment în direc­ţia în­magazină­rii, iar asta vine din politicile co­mer­ciale ale companiilor. Degeaba am eu ca­paci­tatea de extracţie, dacă nu am ener­gia în de­po­zite.“

Nicolae Ciucă: Preţul gazului nu poate fi controlat decât prin ordonanţa de urgenţă pe care am elaborat-o înainte de 1 aprilie

Preţul gazului nu poate fi controlat decât prin ordonanţa de urgenţă elaborată înainte de 1 aprilie şi a menţionat că pentru această iarnă preţul este cel reglementat prin această ordonanţă a declarat premierul Nicolae Ciucă

„Vom putea să susţinem că pentru iarna viitoare avem gaz. Preţul gazului în momentul de faţă nu poate fi controlat decât prin ordonanţa de urgenţă pe care am elaborat-o înainte de 1 aprilie, iar pentru această iarnă, iarna 2022/2023, preţul este reglementat prin această ordonanţă”, a explicat premierul.

„Am şi spus cât se poate de clar că de la o zi la alta situaţia este cât se poate de dinamică. Şi atunci când am decis în coaliţie să emitem această ordonanţă cu perioadă de aplicare un an de zile, am considerat că este necesar ca, în funcţie de evoluţie, în funcţie de dinamica pieţei, să continuăm să monitorizăm şi să analizăm astfel încât, înainte ca ordonanţa să finalizeze producerea de efecte, să avem o altă decizie în acest sens”.

Surse Digi24: Guvernul ia în calcul raționalizarea gazelor pentru companii în această iarnă

Surse guvernamentale au declarat, luni, pentru Digi24.ro, că Guvernul ia în calcul raționalizarea gazului natural pentru companii în această iarnă, dacă vor fi probleme de aprovizionare. Sursele citate susțin că pentru populație gazul nu va fi raționalizat, iar prețul va rămâne plafonat până anul viitor în aprilie.

România își asigură în acest moment în proporție de 85% necesarul de gaze naturale, urmând ca în perioada următoare, odată cu creșterea producție de gaz din Marea Neagră de către compania Black Sea Oil & Gas procentul să ajungă la 90%.

Guvernul caută deja surse alternative pentru aprovizionarea cu gaze naturale. În acest sens, urmează să fie semnat un memorandum cu Emiratele Arabe Unite, însă surse guvernamentale susțin că în discuțiile avute până acum, Emiratele au transmis părții române că vor putea asigura aprovizionarea cu gaze doar în anumite condiții, în funcție de disponibilitate. În același timp, se încearcă aprovizionarea cu gaze din Azerbaidjan.

Există discuții și cu Turcia pentru tranzitul gazului din Azerbaidjan, precum și pentru descărcarea de gaz natural lichefiat din Emirate. De asemenea, gazul natural lichefiat poate fi adus și din Statele Unite.

Totuși, dacă România nu va reuși să își asigure necesarul de gaze din import în această iarnă, Guvernul analizează deja posibile măsuri.

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Analist economic: Rata la un credit de 250.000 de lei, luat pe 30 de ani, se va dubla. ”Ne așteaptă o primăvară foarte scumpă”

Publicat

Ratele vor crește foarte mult în perioada următoare, spune analistul financiar Adrian Negrescu. Acesta a comentat, într-un interviu pentru Europa Liberă, creșterea ROBOR, majorarea dobânzii cheie de către BNR și creșterea inflației. 

De asemenea, a oferit și un exemplu legat de modul în care vor crește ratele. 

”Majorarea dobânzii cheie cu un punct procentual va duce la o creștere a indicelui ROBOR cu unul până la două puncte procentuale și a IRCC-ului, probabil din toamnă, cu un asemenea nivel.

Ne așteptăm la un ROBOR de 7-8% e luna viitoare și la un IRCC de peste 5% undeva în luna octombrie.

Asta va însemna că, de exemplu, rata la un credit imobiliar de 250.000 de lei luat pe 30 de ani va ajunge undeva la 2.600 de lei, în condițiile în care anul trecut rata era de 1.350-1.400 de lei.

Putem vorbi de o dublare a ratelor în viitor. Acum, pentru același credit, rata este deja de 2.200 de lei, deci cu aproape 1.000 de lei mai mare față de anul trecut.

Ne așteaptă, din păcate, o primăvară a anului 2023 extrem de scumpă, mai scumpă decât cea din din acest an pentru că prin compensarea facturilor la energie și gaze nu am făcut altceva decât să ascundem gunoiul sub preș” a spus acesta pentru Europa Liberă.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax