Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

SOLSTIȚIUL DE VARĂ 2022: 21 iunie – cea mai lungă zi din an. Când începe vara astronomică și este sărbătorită ZIUA SOARELUI

Publicat

Solstițiul de vară 2022 sau Ziua Soarelui are loc marți, 21 iunie, și marchează momentul în care începe vara din punct de vedere astronomic, nu doar calendaristic.

Este și ziua cea mai lungă din an. Mai exact, ziua în care ne vom bucura cel mai mult de lumina Soarelui. Este și Ziua Soarelui.

Citește și În ce zile va fi caniculă în următoarele două săptămâni. ANM a emis prognoza meteo pe regiuni, 20 iunie – 3 iulie

Solstiţiul de vară a fost, din cele mai vechi timpuri, prilej de bucurie și sărbătoare, fiind legat de momentul strângerii recoltei.

De unde vine denumirea de solstițiu

Denumirea de solstiţiu provine din limba latină şi înseamnă „soarele oprit“, iar evenimentul care ar loc în fiecare an a provocat numeroase mituri şi superstiţii, de-a lungul timpului.

În credinţa populară se spune că solstiţiul de vară este favorabil unor magii puternice, care îşi pot pune amprenta pozitivă asupra unor schimbări în dragoste, prosperitate sau sănătate.

Denumirea de solstițiu are explicația de “soarele stă”, moment în care are loc schimbarea gradientului mișcării Soarelui în raport cu declarațiile lui.

Solstițiu are etimologie dublă: latinescul “solstitium”, care înseamnă solstițiu și franțuzescul “solstice”.

Substantivul solstitium este format din cuvântul latin “sol”, “solis”, “solem” – Soare și „stitium”, derivat al verbului „sisto”, „sistere”, „stiti”, „statum” – a opri, a rămâne constant, a face să stea, a se menține.

Soltițiu de vară marchează începutul verii astronomice

Solstițiul este momentul din an când planul determinat de centrul Soarelui și de axa de rotație a Pământului este perpendicular pe planul orbitei Pământului.

În cele două momente ale anului unghiul făcut de razele soarelui cu orizontul la amiază este cel mai mare (vara) sau cel mai mic (iarna) din an. Variația acestui unghi în cursul anului se explică prin aceea că axa de rotație a Pământului nu este perpendiculară pe orbita lui.

În jurul datei de 21 iunie (cel mai adesea) sau 22 iunie, în emisfera nordică are loc solstițiul de vară, adică începutul verii astronomice; în preajma acestei date, la trecerea meridianului, Soarele se ridică deasupra orizontului la unghiul maxim, iar intervalul diurn are durata maximă.

Simultan, în emisfera sudică are loc solstițiul de iarnă, adică începutul iernii astronomice, când înălțimea Soarelui deasupra orizontului și intervalul diurn sunt minime (la sud de cercul polar de sud soarele nu răsare și se află la unghiul maxim sub orizont).

Solstițiul de vară în 2022

Solstițiul de vară 2022 este marți, 21 iunie, la ora 12.14, ora României.

Este ziua cea mai lungă din an și durează 15 ore și 32 de minute, în timp ce durata nopții va fi doar de 8 ore și 28 de minute.

Solstițiul de vară se mai numește și Ziua Soarelui pentru că, în ziua solstițiului, la poli, Soarele este în mod constant vizibil la o înălțime puțin mai mare de 23 de grade, pe bolta cerească.

Legende şi superstiţii

Energia solstiţiului de vară este considerată a fi o energie a pasiunii, vitalităţii, creativităţii şi belşugului.

Solstiţiul de vară era în vechime şi un prilej de găsire şi folosire a apei magice.

Îmbăierea în lacuri sau râuri avea un efect curativ, dar constituia şi un ritual de renaştere.

În unele regiuni, spălatul cu roua adunată în ajunul solstiţiului reprezenta o practică magică de frumuseţe, iar în altele, îmbăierea în apa cu ierburi din noaptea solstiţiului reprezenta o cură de refacere a sănătăţii şi vigorii

Legătura dintre Solstițiul de vară și sărbătoarea Sânzienelor

La români, solstițiul de vară este legat de sărbătoarea Sânzienelor, din 24 iunie.

Sânzienele sunt, în mitologia românească, zâne bune din clasa ielelor, dar care atunci când nu le este respectată sărbătoarea devin surate cu Rusaliile, care sunt zâne rele.

Noaptea de Sânziene este înconjurată de o aură de mister și magie, fiind favorabilă vrăjilor și descântecelor de dragoste.

Coronițele de Sânziene lăsate noaptea afară puteau asigura fetele că vor face nuntă în vară, în cazul în care erau găsite dimineața acoperite de rouă.

Florile culese de Sânziene, așezate sub pernă în noaptea de 23 spre 24 iunie, le puteau ajuta pe fete să își vadă în vis viitorul soț.

Festivitatea este dedicată Sânzienelor sau Drăgaicelor, personaje mitice nocturne, care apar în cete (de obicei în număr impar), cântă și dansează pe câmpuri în noaptea premergătoare zilei Sfântului Ioan Botezătorul (23 spre 24 iunie).

Ele umblă pe pământ sau plutesc prin aer, împart rod holdelor și femeilor căsătorite, înmulțesc păsările și animalele, tămăduiesc bolile și suferințele oamenilor, apără semănăturile de grindină și vijelii.

În anumite situații, când oamenii le nesocotesc ziua, Sânzienele pot deveni distructive: stârnesc furtuni și vijelii, aduc grindină, lovesc pe cei nepăsători cu boala numită „luatul cu Drăgaica”, lasă câmpurile fără rod etc.

În mitologia română sunt cunoscute și sub alte denumiri, precum: Dânse, Vâlve, Iezme, Irodiade, Rusalii, Nagode, Vântoase, Zâne, Domnițe, Măiastre, Împărătesele Văzduhului și încă multe altele în funcție de regiune.

Sânzienelor le place să fie iubite. Se supără și pedepsesc dacă nu le iubești. Pot deveni la fel de rele și dușmănoase precum Ielele sau Rusaliile.

Solstițiul de vară și ritualul talismanului din aur

De momentul solstițiului de vară este legat și un ritual de transformare a unei bijuterii din aur în talisman norocos.

Se foloseste orice fel de obiect din aur, indiferent dacă este un inel, o moneda sau pandativ.

Cu o zi inainte de solstițiu, bijuteria este pusă într-un vas rezistent la foc, plin cu ierburi uscate (cimbru, rozmarin, salvie, lavandă, mușețel, sunătoare), ce reprezintă elementul pământ.

În zorii zilei solstițiului de vară, se scoate obiectul de aur dintre ierburi și se pune într/un vas cu apă curată, apon prin flacăra unei lumânări galbene sau aurii.

Astfel, bijuteria este purificată cu elementul focului. Cu flacăra de la lumânare, se dă foc ierburilor uscate din vas, lasându-le să ardă și să își împrăștie aromele.

De la mijlocul zilei și până la apus, se lasă obiectul de aur într-un loc sigur de afară, astfel încât să fie sub lumina soarelui.

Seara, țineți strâns bijuteria într-o mână, închideți ochii și concentrați-vă asupra dorintei cele mai arzătoare, apoi pronunțați dorința cu glas tare, de 3 ori.

La final, se recită: „Fii vrăjit și legat, cu noroc, dragoste și lumină; belșugul să se reverse și energiile să străluce. Așa să fie”.

Ritualuri legate de miezul verii și de soltițiul de vară

Deși ritualurile legate de miezul verii sunt diversificate pe cuprinsul Europei, anumite teme par să se regăsească în majoritatea culturilor.

Solstițiul de vară era o vreme a purificării prin apă și foc, un timp când practicile magice deveneau potente, iar spiritele pământului și cerului pășeau printre oameni.

În plus, solstițiul de vară este, se pare, favorabil unor magii puternice, care își pot pune amprenta pozitivă asupra unor schimbări din dragoste, prosperitate sau sănătate.

Energia solstițiului de vară este considerată a fi o energie a pasiunii, vitalității, creativității și belșugului.

Încă din antichitate, se credea că magia practicată în timpul solstițiului de vară are darul de a materializa dorințe sau aspirații aparent imposibile.

Cum era sărbătorit Solstițiul de vară în antichitate

În China antică, ceremonialul solstițiului de vară constă într-o sărbătoare dedicată pământului, forței feminine și pricipiului Yin. În mod complementar, solstițiul de iarnă era rezervat sărbătoririi cerurilor, forței masculine și principiului Yang.

Străvechii păgâni din Europa (triburile celtice, slave sau germanice) sărbătoreau solstițiul de vară cu focuri de tabără. Noaptea solstițiului era specifică festivalurilor focului și magiei de dragoste, oracolelor iubirii și divinației.

Se credea că lanurile de cereale vor creşte până la înălțimea la care săreau peste foc cuplurile de îndrăgostiți. Prin intermediul puterilor magice ale focului, fetele își ghiceau viitori soți și, în același timp, flăcările alungau demonii și spiritele rele.

În Roma antică, festivalul Vestalia, dintre 7 și 15 iunie, era dedicat zeiței romane a căminului, Vesta. În această perioadă, femeile măritate aveau voie să intre în templul zeiței, în restul anului el putând fi frecventat numai de fecioarele vestale.

În străvechea Suedie, un arbore al miezului de vară era înălțat și decorat în fiecare așezare. Sătenii dansau în jurul lui, iar fetele și femeile se îmbăiau într-un râu, ritual având menirea de a aduce ploaia peste câmpuri.

Ziua Mondială a Soarelui

Ziua Mondială a Soarelui este o sărbătoare anuală instituită de Societatea Internațională pentru Energie Solară și are drept scop popularizarea posibilităților de utilizare a energiei solare.

Potrivit astronomilor, Soarele este o sferă gazoasă gigantică, în vârstă de patru miliarde și jumătate de ani, stea care plutește pe un braț spiralat al Căii Lactee, printre miliarde de alte stele. Soarele are un diametru de 139.000.000 km și o masă de 2 miliarde de tone.

Temperatura la suprafața Soarelui este de aproximativ 5.500 grade Celsius și în centrul său sunt 15 milioane de grade Celsius.

În compoziția Soarelui sunt incluse hidrogenul, heliul, carbonul, azotul, oxigenul, neonul, fierul și alți atomi grei, potrivit astro-urseanu.ro.

Punerea în valoare a imensului potențial, pe care îl dăruiește planetei noastre, astrul zilei constituie în concepția oamenilor de știință soluția cea mai sigură și mai la îndemână pentru depășirea crizei energetice.

Problema principală rămâne atât perfecționarea tehnologiilor de captare, conversie și stocare în instalații adecvate, cât și utilizarea durabilă a resurselor regenerabile și neregenerabile ale planetei, între ele existând o neîncetată interacțiune ce se răsfrânge în existența noastră planetară.

Ziua Mondială a Soarelui a fost marcată pentru prima dată în România în 1997.

Când pică solstițiul de vară până în 2030

  • Solstițiul de vară 2023 – 21 iunie, ora 14.58
  • Solstițiul de vară 2024 – 20 iunie, ora 20.51
  • Solstițiul de vară 2025 – 21 iunie, ora 2.42
  • Solstițiul de vară 2026 – 21 iunie, ora 8.24
  • Solstițiul de vară 2027 – 21 iunie, ora 14.11
  • Solstițiul de vară 2028 – 20 iunie, 20.02
  • Solstițiul de vară 2029 – 21 iunie, ora 1.48
  • Solstițiul de vară 2030 – 21 iunie, ora 7.31

sursa foto: arhivă

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

EDUCAȚIE

Doar unu din doi copii înscrişi în clasa I acum 12 ani ajung să ia Bac-ul. Restul ajung la muncă necalificată. Analiză ZF

Publicat

Doar unu din doi copii înscrişi în clasa I ia Bac-ul. Restul ajung să facă muncă necalificată în țară şi în străinătate.

Doar 45% dintre cei care au intrat în clasa I în urmă cu 12 ani au luat bacul. Însumate pentru o perioadă de cinci ani, datele arată că, din cei peste un milion de elevi care s-au înscris în clasa I în România în perioada 2006-2010, doar 450.000 au ajuns în clasa a XII-a şi au promovat examenul de bacalaureat, potrivit zf.ro.

Doar în 2022 au absolvit bacalaureatul circa 91.000 de elevi, însă în anul şcolar 2009/2010, când ei erau în clasa I, numărul total de elevi înscrişi la clasa I era de peste 200.000 de copii, de peste două ori mai mare.

Potrivit zf.ro, cauza este reprezentată de 30 de ani de subfinanţare a sistemului de învăţământ, atât la nivelul salariilor profesorilor, cât şi la nivelul infrastructurii şcolare.

Un profesor cu studii superioare, ca debutant, câştigă 2.500 de lei net pe lună, cât un angajat de la Lidl, pe când un medic rezident câştigă 5-6.000 de lei net, iar un ofiţer de poliţie debutant câştigă 7- 8.000 de lei net, mai scrie sursa citată.

Degradarea competenţei corpului profesoral s-a produs din cauza salariilor mici şi neglijarea investiţiilor în infrastructura şcolară.

În acest context, cei care nu iau Bacalaureatul ajung să lucreze ca spălători de mașini, chelneri sau casieri.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Fenomen spectaculos pe cer în iulie: Cometa uriașă K2 trece pe lângă Pământ. Când va putea fi observată

Publicat

O cometă observată pentru prima dată în urmă cu 5 ani trece în luna iulie pe lângă Pământ. Este vorba de cometa K2, un corp ceresc foarte important pentru astronomii din lume. Fenomenul este așteptat de astronomi, cometa fiind una dintre cele mai mari descoperite până acum.

Cometa, pe numele ei complet,  C/2017 K2 (PANSTARRS) sau pe scurt – K2, a fost considerată cea mai îndepărtată cometă activă reperată vreodată, atunci când a fost descoperită.

Anul trecut a pierdut acest titlu în fața  alte noi comete uriașe descoperite:  Bernardinelli-Bernstein.

Cometa a început să scuipe gaz și praf în Sistemul Solar îndepărtat, iar acum corpul înghețat se apropie în sfârșit de Pământ.

Momentul de maximă apropiere de Terra va fi pe 14 iulie, iar cel mai aproape de Soare va fi pe 19 decembrie.

Cometa poate fi observată cu ajutorului unor telescoape obișnuite, consideră specialiștii de la EarthSky.

„Ar trebui să se lumineze până la magnitudinea 8 sau chiar 7, încă prea slabă pentru ochiul liber”, afirmă specialiștii.

Cu cât cerul va fi mai întunecat, cu atât contrastul va fi mai bun pentru observarea cometei.

Astronomii așteaptă cu nerăbdare, pentru că pe măsură ce cometa se apropie de noi, observatoarele profesioniste ar putea fi capabile să își dea seama cât de mare este dimensiunea ei și, mai ales, nucleul său.

Coada uriașă a cometei K2 a impresionat astronomii

Cometa K2 este masivă, cu o coadă de peste 130.000 km, de zece ori mai mare ca diametrul Pământului și cel puțin la fel de mare ca diametrul planetei gigant Jupiter.

Primele observații ale Telescopului Canada-Franța-Hawaii au arătat că nucleul lui K2 ar putea avea o lățime cuprinsă între 30 și 160 de kilometri.

Observațiile Telescopului Spațial Hubble au estimat că ar putea avea cel mult 18 km.

În 2017, imaginile Hubble au ajutat oamenii de știință să concluzioneze că atmosfera cometei include probabil oxigen, azot, dioxid de carbon și monoxid de carbon, toate transformându-se din solide în gaz pe măsură ce cometa s-a încălzit, scrie și Space.

K2 este cel mai probabil activă din 2013, poate și mai devreme, când se afla între orbitele lui Uranus și Neptun, a precizat NASA la vremea respectivă.

Astronomii au estimat că spectaculoasa cometă a călătorit timp de 3 milioane de ani din Norul Oort. În iulie 2022, se va afla la 277 milioane de km distanță de Pământ.

Cometa poate fi observată cu ajutorul unui telescop de mici dimensiuni, în emisfera nordică și va rămâne vizibilă până în luna septembrie, când va putea fi observată din emisfera sudică.

sursa foto: Earthsky.org

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Taxe și impozite mai mari pentru cei care vând sau cumpără locuințe. Calculele scumpirilor preconizate pe piața imobiliară

Publicat

blocuri apartamente 2

Regulile de pe piața imobiliară vor fi schimbate din nou. De anul viitor, taxele și impozitele pentru cei care vând sau cumpără locuințe ar putea fi mai mari.

Potrivit modificărilor de Cod Fiscal vizate de Coaliție, varianta luată în calcul de Guvern este de eliminare a scutirii acordate persoanelor fizice la vânzarea unui imobil.

Planurile sunt de trecere la impozitare de 1% pentru o locuinţă mai nouă de 3 ani şi impozit 3% pentru imobile de până în 3 ani, cu excepţia moştenirilor.

Impozitul pe proprietate va fi pe grila notarială şi nu se mai face diferenţă între persoana fizică și persoană juridică. Va fi clasificare pe rezidenţiale (impozit de 0,1-0,2%) şi nerezidențial, 1 – 1,3%.

Pentru aplicarea cotei de TVA redusă de 5% la achizițiile de locuințe, pragul maxim de preț va reveni de la 700.000 de lei la 450.000 de lei.

”Dacă am dobândit proprietatea mai devreme de un an şi o revând, atunci voi plăti un impozit de 3%, pentru că este clar că este un scop speculativ. Sau, dacă am o proprietate deţinută pe mai mult de doi ani, impozitul va fi 1%.

Cât de mulţi bani se vor strange (la buget – n.r.), aici e foarte discutabil. Dacă va veni o criză economică, aşa cum ne aşteptăm peste câteva luni, una dureroasă, istorică, probabil nu se vor strânge acei bani, întrucât se vor reduce tranzacţiile de vânzare”, spune Adrian Benţa, analist fiscal, potrivit observatornews.ro.

Antreprenorii în imobiliare dau exemple de calcul:

”În acest moment, el ar plăti, la 100.000 de euro, 5.000 de euro TVA. În eventualitatea în care se schimbă înapoi acest plafon, la 450.000 de lei, acest client va trebui să plătească 119.000 de euro, adică 14.000 de euro suplimentar. În condiţiile în care, în mai toate precontractele, preţul este prevăzut ca fiind preţul net plus TVA, TVA-ul în vigoare la data semnării contractului final”, spune Daniel Tudor, antreprenor în imobiliare, potrivit sursei citate.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO ȘTIREA TA: Avioane de mari dimensiuni, la joasă altitudine, în apropierea municipiului Alba Iulia

Publicat

Avioane de mari dimensiuni au fost observate la mică altitudine, în apropierea municipiului Alba Iulia. Imagini au fost transmise de un cititor Alba24.

Acesta a precizat că avioanele au fost văzute în zona Ciugud, lângă Alba Iulia.

Luni după-amiaza, Forţele Aeriene israeliene au anunţat că efectuează exerciţii militare pe teritoriul României, pentru optimizarea misiunilor de transport aerian în special la altitudini joase şi pe timp de noapte.

Forţele Aeriene israeliene au anunţat că mai multe aeronave au fost trimise în România pentru exerciţiul denumit „Cer Albastru” („Blue Sky”). La exerciţiu participă avioane militare de transport C-130 şi C-130J ale escadrilelor 131 şi 103, de la Baza aeriană Nevatim, situată în apropierea oraşului Beersheba, conform unui comunicat al Forţelor Aeriene israeliene, potrivit Mediafax.

În cadrul exerciţiului din România, piloţii israelieni vor efectua zboruri la joasă altitudine în zone cu care nu sunt familiarizaţi şi vor simula aterizări „în diverse scenarii”. Exerciţiul era planificat de mult timp.

„Antrenamentele în România reprezintă o oportunitate de a ne provoca pe noi înşine, de a ne îmbunătăţi abilităţile şi a deveni mai puternici dincolo de frontierele Israelului”, a declarat, conform cotidianului The Times of Israel, generalul de brigadă Gilad Keinan, comandantul Bazei aeriene israeliene Nevatim.

„Este un exerciţiu important şi semnificativ pentru capabilităţile de transport aerian greu şi pentru Forţele Aeriene israeliene, pentru a consolida capabilităţile aeriene şi competenţele personalului”, a subliniat oficialul militar israelian.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax