Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

STUDIU: Parcul auto din România a crescut la peste 8,2 milioane vehicule în 2018. Infrastructura rutieră nu ţine pasul


Publicat

Parcul auto din România a crescut la peste 8,2 milioane vehicule în 2018 însă infrastructura rutieră nu ţine pasul, se arată în cel mai recent studiu PwC Digital Auto Report.

Consultanţii companiei atrag atenţia, de asemenea, şi asupra faptului că municipiul Bucureşti se află de mai mulţi ani în topul celor mai congestionate oraşe din Europa iar nivelul particulelor din aer este dublu faţă de cel maxim recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. În context, Pwc recomandă soluţii noi de transport precum car sharing sau ride hailing.

„Parcul auto din România a crescut cu 7,4% în 2018 conform datelor oficiale, la peste 8,2 milioane vehicule, dar infrastructura rutieră nu ţine pasul. Spre exemplu, Bucureşti, cu circa 1,4 milioane de autoturisme înmatriculate oficial, la care se adaugă cele în tranzit, este de mulţi ani în topul celor mai congestionate oraşe din Europa, iar nivelul particulelor în suspensie din aer este dublu faţă de cel maxim recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. În acest context, sunt necesare soluţii noi de transport, o variantă fiind modelele de proprietate alternative, precum abonamentul, închirierea, car sharing, ride hailing, ride sharing şi micro mobility”, a declarat Daniel Anghel, partener şi liderul serviciilor fiscale şi juridice, PwC România, într-un comunicat.

Pe de altă parte, estimările pentru Europa arată că parcul auto va creşte cu 1,4% până în anul 2025, după care se va reduce cu 5,4% până în 2030, ca urmare a dezvoltării platformelor de mobilitate de tipul Uber, Clever sau Bolt dar şi a modalităţilor de proprietate alternative, potrivit studiului citat.

Parcul auto al Europei va ajunge la 273 milioane maşini în 2025, de la 269 milioane maşini în acest an, după care se va reduce până în 2030.

Raportul PwC dă ca exemplu Germania, unde ponderea persoanelor care deţin o maşină proprie a scăzut de la 43% în 2010 la 36% în 2018, în timp ce flotele auto, fie că sunt ale companiilor, firmelor de închirieri sau ale platformelor de mobilitate au crescut în aceeaşi perioadă de la 57% la 64%. „Este o tendinţă care se extinde tot mai mult la nivel global şi pune presiune inclusiv pe preţurile autovehiculelor, pe fondul creşterii puterii de negociere”, arată sursa.

Potrivit sondajului realizat de PwC în rândul europenilor, inclus în raport, 74% dintre consumatori vor opta pentru cel mai convenabil mod de a călători, inclusiv pentru folosirea mai multor tipuri de transport, iar 28% dintre proprietarii europeni de vehicule cred că pot câştiga bani din împărţirea maşinii lor printr-o platformă peer-to-peer.

De asemenea, peste 50% dintre consumatori ar fi dispuşi să plătească până la 250 dolari pentru un abonament lunar pentru plimbări nelimitate în oraş. Un procent similar (47%) dintre consumatorii europeni ia în considerare renunţarea la propria maşină în favoarea serviciilor de robotaxi autonome dacă vor avea un preţ adecvat.

În Europa, estimările arată că segmentul modelelor alternative de proprietate va creşte de la o valoare de 33 miliarde de dolari în 2018, la 191 miliarde dolari în 2025 şi 393 miliarde de dolari în 2030. La nivel global, modelele alternative de mobilitate vor ajunge să reprezinte între 17% şi 28% din transportul cu vehicule la nivel global până în 2030.

„Viitorul industriei auto va fi caracterizat de conectivitate – creşterea numărului de autovehicule conectate la internet 4G şi 5G şi la multipli senzori şi dispozitive de comunicaţie, electricitate – creşterea ponderii autovehiculelor electrice, partajare – creşterea ponderii sistemelor de car-sharing şi autonomie – apariţia autovehiculelor autonome. China va continua să-şi dezvolte parcul auto într-un ritm accelerat, de peste 33%, până la 303 milioane maşini în 2025, în timp ce în SUA avansul va fi unul modest, de 2,2%.

Va fi necesară îmbunătăţirea infrastructurii de transport, telecomunicaţii şi de alimentare a maşinilor electrice. Motoarele electrice şi funcţiile automate vor creşte cu 20-40% costul producătorilor auto cu materiile prime până în 2030. În acest context, vom asista la o schimbare semnificativă a modelelor de afaceri ale producătorilor auto şi furnizorilor lor, care vor depune eforturi intense pentru reducerea costurilor tehnologice în următorul deceniu”, se pecizează în document.

sursa: agerpres.ro

foto: arhivă



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ECONOMIE

Datoriile către stat vor putea fi plătite în rate. Guvernul pregătește o ordonanță prin care sumele restante să fie eșalonate

Publicat

Guvernul ia în calcul să-i păsuiască pe datornici și să îi lase să plătească sumele restante în rate, pe o perioada de 12 luni. De eșalonare vor putea beneficia persoanele fizice cu datorii de peste 500 de lei și persoanele juridice care au restante mai mari de 5000 lei. Condiția este să nu fi avut datorii la stat înainte de declanșarea stării de urgență.

De la începutul stării de urgenţă şi până acum, firmele au cumulat datorii de peste 16 miliarde de lei.

Conform proiectului, facilitatea se acordă pe o perioadă de 12 luni, cu rate egale sau inegale, în funcţie de modalitatea propusă de contribuabil în graficul de eşalonare.

Totuşi, trebuie menţionat că, pe perioada pentru care se acordă înlesnirea, contribuabilul va datora dobânzi pentru obligaţiile fiscale eşalonate, de 0,02% pe zi. Dobânzile se calculează pentru fiecare rată din graficul de plată, începând cu data emiterii deciziei de eşalonare şi până la termenul de plată sau data achitării ratei.

Eşalonarea sumelor restante ar urma să fie făcută pe o perioadă de 12 luni, iar de această facilitate ar urma să beneficieze persoanele fizice cu datorii de peste 500 de lei şi firmele cu restanţe mai mari de 5000 lei..

Contribuabilii care vor să beneficieze de această facilitate, trebuie să depună o cerere până la ‪dată de 15 decembrie 2020‬, potrivit proiectului ordonanţă pus în dezbatere publică de Ministerul Finanţelor. În plus, trebuie să aibă depuse toate declaraţiile fiscale, să nu se afle în procedura insolvenţei ori în dizolvare.

Calendarul de rambursare a datoriilor va fi lăsat la latitudinea firmelor, dar nu trebuie să depășească un an.

Pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie adoptat de Guvern și publicat în Monitorul Oficial.

Ministerul Finanţelor vine cu un nou proiect de OUG menit să combată efectele pandemiei de COVID-19, care au generat dificultăţi financiare operatorilor economici din toate domeniile, la câteva luni distanţă de la apariţia OUG nr. 69/2020, prin intermediul căreia contribuabilii pot beneficia de anularea dobânzilor şi penalităţilor aferente obligaţiilor bugetare restante la 31 martie 2020.

Protrivit Agerpres prin acest proiect Guvernul introduce o nouă facilitate care constă în înlesnirea la plată pentru contribuabilii care au acumulat obligaţii fiscale ulterior declarării stării de urgenţă, respectiv după data de 16 martie 2020. Aceştia vor avea posibilitatea să solicite eşalonarea la plată a acestor sume, pe o perioadă de până la 12 luni, fără a fi obligaţi să constituie garanţii în acest scopUn alt avantaj constă în faptul că solicitantul îşi va stabili singur calendarul de rambursare pe perioada eşalonării.

Noua procedură a eşalonării, derogatorie şi mult simplificată faţă de cea existentă, aduce o serie de beneficii contribuabililor care au acumulat obligaţii fiscale începând cu data de 16 martie 2020, însă cu anumite condiţii:

  • -să nu înregistreze obligaţii fiscale restante la data declarării stării de urgenţă şi nestinse la data eliberării certificatului de atestare fiscală;
  • -să nu se regăsească în procedură de insolvenţă sau dizolvare; să aibă depuse toate declaraţiile fiscale la data eliberării certificatului de atestare fiscală.

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Călin Popescu Tăriceanu și liderii din 21 de județe au demisionat din ALDE. Vor candida la parlamentare pe listele PRO România

Publicat

Preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, se va înscrie în Pro România şi va candida pe listele acestei formaţiuni politice la alegerile parlamentare. Alături de acesta, au mai demisionat și se vor înscrie în PRO România alți lideri de filiale județene ALDE. Pe listă nu se regăsesc și reprezentanți din Alba, ceea ce ar însemna că județul nu ar avea candidați pentru Senat sau Camera Deputaților.

Reprezentanţii ALDE precizează, într-un comunicat de presă, că pe 8 octombrie conducerea partidului a aprobat protocolul de fuziune între ALDE şi Pro România, fuziunea urmând a fi validată pe 8 noiembrie la congres.

„Procedurile pentru organizarea alegerilor parlamentare în data de 6 decembrie prevăd ca termen de depunere a listelor la alegerile parlamentare data de 22 octombrie. Prevederile legale în cazul fuziunii a două partide obligă ALDE şi Pro România să candideze pe o listă comună, iar hotărârea Delegaţiei Permanente a ALDE de a aproba fuziunea cu Pro România implică obligaţia tuturor candidaţilor la alegerile parlamentare să candideze pe lista Pro România. Acest lucru presupune asumarea inclusiv a calităţii de membru de partid PRO România. Această obligaţie revine tuturor membrilor ALDE care urmează să candideze la alegerile parlamentare şi îl vizează inclusiv pe preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu”, precizează comunicatul transmis de ALDE.

În afară de Tăriceanu, din partea ALDE se vor mai afla pe liste, printre alţii, Varujan Vosganian, Anton Anton, Constantin Avram.

Potrivit ordinii de zi a ședinței Biroului Politic Executiv al ALDE, au fost înscrise la vot următoarele demisii/numiri:
– Călin Popescu-Tăriceanu din funcția de Președinte ALDE (începând cu data de 20 octombrie 2020); numire în funcția de Președinte interimar ALDE – Daniel Chițoiu, vicepreședinte ALDE; cooptare în funcția de membru al Biroului Politic Executiv ALDE a lui Mihai Ruse;
– Constantin Basangiac – demisie din funcție membru ALDE (filiala Giurgiu) și din toate funcțiile deținute în partid; numire Alexandru Vladu în funcția de președinte interimar al filialei
– Traian Bendorfean – demisie din funcție membru ALDE (filiala Mureș) și din toate funcțiile deținute în partid; numire Doru Rus în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Mureș
– Robert Hristea demisie din funcție membru ALDE (filiala Argeș) și din toate funcțiile deținute in partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Dan Olărescu în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Argeș
– Constantin Avram – demisie din funcție membru ALDE (filiala Bacău) și din toate funcțiile deținute în partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Maricica Luminița Coșa în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Bacău
-numire Constantin Brașoveanu în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Bistrița Năsăud
– Roxana Țurcanu – demisie din funcție membru ALDE (filiala Botoșani) și din toate funcțiile deținute in partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Bogdan Corneliu Dăscălescu în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Botoșani
– Cristian Dima – demisie din funcție membru ALDE (filiala Galați) și din toate funcțiile deținute in partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Radu Cosca în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Galați
– Nistor Duval demisie din funcție membru ALDE (filiala Dolj) și din toate funcțiile deținute în partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Andra Mirela Popescu în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Dolj
– Mircea Ioan Moloț – demisie din funcție membru ALDE (filiala Hunedoara) și din toate funcțiile deținute in partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Cornel Cristian Coroescu în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Hunedoara
– Varujan Vosganian – demisie din funcție membru ALDE (filiala Iași) și din toate funcțiile deținute în partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Costel Irimia în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Iași
– Cătălin Beciu demisie din funcție membru ALDE (filiala Prahova) și din toate funcțiile deținute în partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Constantin Nemeș în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Prahova
– Valeriu Crișan – demisie din funcție n membru ALDE (filiala Sălaj) și din toate funcțiile deținute in partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Ambroziu Perneș în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Sălaj
– Marin Horațiu – demisie din funcție membru ALDE (filiala Sibiu) și din toate funcțiile deținute in partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Violeta Sora în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Sibiu
– Adrian Ștef – demisie din funcție din membru ALDE (filiala Satu Mare) și din toate funcțiile deținute in partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Florin Dumitru Ionici în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Satu Mare
– Octavian Ilișoi – demisie din funcție membru ALDE (filiala Suceava) și din toate funcțiile deținute în partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Marcel Dan Roibu în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Suceava
– Samuel Calotă – demisie din funcție membru ALDE (filiala Teleorman) și din toate funcțiile deținute în partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numireGabriel Geagulea în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Teleorman
– Emilian Frîncu – demisie din funcție membru ALDE (filiala Vâlcea) și din toate funcțiile deținute in partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Liviu Dan în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Vâlcea
– Daniel Olteanu – demisie din funcție membru ALDE (filiala Vaslui) și din toate funcțiile deținute in partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Dan Mihai Marian în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Vaslui
– Tudor Tim Ionescu – demisie membru ALDE (filiala Sector 1, București) și din toate funcțiile deținute in partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Oana Mina Drăghici în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Sector 1
– Andrei Metehău – demisie din funcție membru ALDE (filiala Sector2, București) și din toate funcțiile deținute în partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Teodor Gui în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Sector 2
-Adrian Chiotan – demisie din funcție membru ALDE (filiala Sector 4, Bucuresti) și din toate funcțiile deținute in partid; numire Viorica Toma în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Sector 4, conform Art.75 lit n) din Statutul ALDE;
– Bogdan Trifan – demisie din funcție membru ALDE (filiala Sector 6, Bucuresti) și din toate funcțiile deținute în partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Marin Cupăreanu în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Sector 6

surse: agerpres.ro, stiripesurse.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Câtă mâncare aruncă la gunoi fiecare român – studiu realizat în Ungaria. Europa risipește 89 de milioane de tone pe an

Publicat

Românii aruncă 5 milioane de tone de mâncare pe an, potrivit unui document al Autorității pentru Siguranţa Alimentelor din Ungaria, care face o comparație între țara vecină și alte țări.  

89 de milioane de tone de alimente care ajung la gunoi în toată Europa.

Situația este confirmată și de autoritățile din România. Cornel Hanganu, consilier în cadrul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă a României din cadrul Guvernului României, a anunţat recent că fiecare român aruncă pe an 129 de kilograme de mâncare, în medie.

Hanganu a mai spus că ținta Guvernului este să reducă această cantitate la jumătate până în 2030.

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Valoarea voucherului pentru ”Afterschool” a scăzut la jumătate, iar lista beneficiarilor este restrânsă. Condiții

Publicat

Tichetul educațional pentru programul „Şcoală după şcoală” este, în acest an școlar în valoare de 200 de lei pe lună, iar la acesta au acces elevii din clasele primare care provin din medii vulnerabile.

Inițial, în vara acestui an, Parlamentul aprobase valoarea tichetului de 400 de lei (0,8 ISR), însă Guvernul a redus valoarea la 200 de lei, prin OUG 171/2020, publicată în 15 octombrie în Monitorul Oficial.

Totodată, a fost restrânsă accesibilitatea la acest facilități. Programul se adresează doar elevilor aflaţi în risc de părăsire timpurie a şcolii, în special pentru elevii aparţinând grupurilor vulnerabile, cu accent pe elevii aparţinând minorităţii rome, elevii din mediul rural, elevii cu dizabilitaţi, elevii din comunităţile dezavantajate economic, potrivit avocatnet.ro.

Tichetul va fi doar în format electronic, nu fizic cum stabilise Parlamentul.

Programul „Şcoală după şcoală” este inclus în Legea educaţiei din 2011, dar este primul an în care părinţii elevilor din clasele primare care provin din medii defavorizate pot primi tichete pentru acoperirea cheltuielilor indiferent dacă elevii participă la un astfel de program în sistemul public sau privat.

Data limită până la care pot fi cerute aceste tichete este 14 decembrie 2020. Criteriile de eligibilitate și actele necesare se vor stabili prin ordin al ministrului Educaţiei în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial.

sursă: avocatnet.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate