Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Toate informațiile legate de pensia la limita de vârstă. Documente necesare și procedurile care trebuie urmate


Publicat

Alba24 vă prezintă toate informațiile de care aveți nevoie legate de pensia la limită de vârstă, potrivit documentelor oficiale și precizărilor la zi ale Casei Naționale de Pensii. 

Vezi și Pensiile cresc de la 1 ianuarie 2022. Cu cât se vor majora

Documentele necesare înscrierii la pensie pentru limita de vârstă, după caz:

  • cerere pentru înscrierea la pensie (anexa nr. 6 la norme);
  • carnetul de muncă (original şi copie);
  • carnetul de muncă pentru membrii CAP (original şi copie);
  • carnetul de asigurări sociale pentru agricultori (original și copie);
  • alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu  realizată;
  • actele de stare civilă ale solicitantului: BI/CI, certificat de naştere şi de căsătorie (original şi copie);
  • livretul militar (original şi copie);
  • diploma de absolvire a învăţământului universitar (original şi copie) şi adeverinţa din care să rezulte durata normală, perioada studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi;
  • dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate în cadrul unor instituţii de învăţământ universitar din străinătate;
  • adeverinţa privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă (original);
  • adeverinţa privind încadrarea activităţii în fostele grupe I şi/sau II de muncă, în condiţii deosebite și speciale , în original (anexa nr. 12, anexa nr. 13, anexa nr. 14 la norme);
  • procura specială, pentru mandatar (original şi copie);
  • acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, şi/sau al Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din Decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare
  • alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie.

Pensia pentru limită de vârstă

Pensia pentru limită de vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare prevăzute de lege.

Vârsta standard de pensionarestagiul complet de cotizare și stagiul minim de cotizare pentru femei şi bărbaţi sunt  stabilite în raport de luna și anul naşterii (anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice).

Vârsta standard de pensionare este 63 de ani pentru femei şi de 65 de ani pentru bărbaţi, stagiul minim de cotizare este de 15 ani şi stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.

Atingerea acestor coordonate se realizează printr-o creştere graduală, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Vârsta standard de pensionare  creşte:

  • pentru bărbaţi – de la 64 de ani la 65 de ani, în intervalul ianuarie 2011 – ianuarie 2015;
  • pentru femei – de la 59 de ani la 63 de ani, în intervalul ianuarie  2011 – ianuarie 2030.

Stagiul complet de cotizare în cazul femeilor creşte de la 28 de ani la 35 de ani, în intervalul ianuarie 2011 – ianuarie 2030.

Stagiul complet de cotizare în cazul bărbaților creşte de la 33 de ani la 35 de ani, în intervalul ianuarie 2011 – ianuarie 2015.

PARTICULARITĂŢI

Beneficiile acordate pentru activitatea desfăşurată în fostele grupe I şi a II a de muncă (anterior datei de 1 aprilie 2001), în condiţii deosebite de muncă și în condiţii speciale de muncă (după data de 1 aprilie 2001) sunt:

  • reducerea vârstei standard de pensionare;
  • perioadă suplimentară la vechimea în muncă;
  • majorarea punctajelor lunare realizate în perioadele respective, după cum urmează:

a) cu 25% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite, potrivit legii;

b) cu 50% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa I de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale, potrivit legii;

Perioadele lucrate în fostele grupe I şi a II a de muncă în procentele din programul de lucru, stabilite prin legislația anterioară datei de  01.04.2001 se au în vedere  la acordarea acestor beneficii.

Exemplu:

În situaţia în care o persoană a lucrat în grupa I de muncă o perioadă de 15 ani, 70% din timp, pentru acordarea reducerii vârstei standard de pensionare şi a sporului la vechimea în muncă se calculează perioada totală efectiv lucrată în grupa I de muncă, în procent de 100%, adică echivalentul acestei perioade în 100%. Mai exact, cei 15 ani lucrați 70% din programul de lucru sunt echivalenți cu 10 ani si 6 luni lucrați 100% din timp în aceste condiții. Deci reducerea vârstei standard de pensionare se aplică pentru perioada lucrată 100% din timp, respectiv pentru cei 10 ani și 6 luni.

Reducerea vârstei standard de pensionare

Perioadele de vechime în muncă realizate în grupa a II-a de muncă până la data de 1 aprilie 2001, constituie stagiu de cotizare în condiţii deosebite, în vederea reducerii vârstelor de pensionare. Vârsta standard de pensionare se reduce în raport cu numărul anilor efectiv lucraţi în condiţii deosebite.

Reducerile vârstei standard de pensionare pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite de muncă/grupa a II-a de muncă (tabelul nr. 1 din Legea nr. 263/2010) operează doar în condiţiile realizării stagiului complet de cotizare prevăzut de lege în raport de data nașterii.”

În situația persoanelor care au desfașurat activitate în grupa I de muncă potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001 și în condiții speciale de muncă, stagiul minim de cotizare efectiv realizat în astfel de condiţii pentru care se acordă reducerea vârstei standard de pensionare este de 2 ani, lucrați 100% din timp.

Reducerile vârstei standard de pensionare pentru activitatea desfăşurată în aceste condiții de muncă sunt cuprinse între 1 şi 12 ani, în funcţie de numărul anilor întregi efectiv lucraţi în aceste condiţii (tabelul nr. 2 din Legea nr. 263/2010) şi operează doar în condiţiile realizării stagiului complet de cotizare prevăzut de lege în raport de data nașterii.

Perioada suplimentară la vechimea în muncă acordată persoanelor care au desfașurat activitate în fostele grupe superioare de muncă, respectiv în condiții speciale și deosebite de muncă.

1. Pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001 în care o persoană a desfășurat activitate  în grupele I şi a II a de muncă se acordă un spor la vechimea în muncă de:

  • 3 luni pentru fiecare an întreg lucrat în grupa a II a de muncă;
  • 6 luni pentru fiecare an întreg lucrat în grupa I  de muncă.

!!! Acest spor se acordă doar dacă persoana în cauză a realizat cel puţin 5 ani în grupele I şi a II a de muncă, 100% din timp.

2. Pentru perioadele ulterioare datei de 1 aprilie 2001 care reprezintă, conform legii, stagiu de cotizare realizat în condiţii deosebite și condiţii speciale de muncă se acordă perioade suplimentare la vechimea în muncă, care constituie stagii de cotizare în condiţii normale, după cum urmează:

  • 4 luni pentru fiecare an lucrat în condiţii deosebite de muncă;
  • 6 luni pentru fiecare an lucrat în condiţii speciale de muncă;

!!! Acest spor se acordă indiferent de stagiul de cotizare realizat în aceste condiţii de muncă.

SITUAȚII PARTICULARE

A. Acordarea pensiei pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare în situaţia realizării unor stagii de cotizare în fostele grupe I şi a II a de muncă (anterior datei de 1 aprilie 2001),  în condiţii deosebite de muncă (după data de 1 aprilie 2001) și în condiții speciale de muncă (după data de 1 aprilie 2001).

Vârsta standard de pensionare se reduce în raport cu numărul anilor lucraţi efectiv în aceste condiţii de muncă.

  • Stagiul minim de cotizare efectiv realizat în grupa I de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, și în locurile de muncă încadrate în condiţii speciale pentru care se acordă reducerea vârstei standard de pensionare este de 2 ani, lucrați 100% din timp. Reducerile vârstei standard de pensionare sunt cuprinse între 1 şi 12 ani, în funcţie de numărul anilor efectiv lucraţi în aceste condiţii (tabelul nr. 2 din Legea nr. 263/2010) şi operează doar în condiţiile realizării stagiului complet de cotizare prevăzut de lege.
  • Perioadele de vechime în muncă realizate în grupa a II-a de muncă, până la data de 1 aprilie 2001, constituie stagiu de cotizare în condiţii deosebite, în vederea reducerii vârstelor de pensionare. Reducerile vârstei standard de pensionare pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite de muncă sunt cuprinse între 4 luni şi 10 ani, în funcţie de numărul anilor întregi efectiv lucraţi în aceste condiţii (tabelul nr. 1 din Legea nr. 263/2010) şi operează doar în condiţiile realizării stagiului complet de cotizare prevăzut de lege.

Fracţiunea de an de stagiu de cotizare realizată în grupa I şi/sau condiţii speciale de muncă, pentru care nu se acordă reducerea vârstei standard de pensionare conform prevederilor art. 55 alin. (1) lit. b) din lege, poate fi cumulată cu perioadele de stagiu de cotizare realizate în condiţii deosebite de muncă în vederea reducerii vârstei standard de pensionare conform prevederilor art. 55 alin. (1) lit. a) din lege.

Stagiile de cotizare realizate în grupa I de muncă, condiţii speciale şi/sau alte condiţii de muncă mai mici de 2 ani, se valorifică în vederea reducerii vârstelor standard de pensionare conform art. 55 alin. (1) lit. a) şi tabelului nr. 1.

Reducerile vârstelor standard de pensionare acordate persoanelor care au desfașurat activitate în condiții diferite de muncă ( în fosta grupă a I de muncă, dar și în condiții deosebite de muncă sau în condiții speciale de muncă, dar și în condiții deosebite de muncă), precum și cele prevăzute de alte acte normative pot fi cumulate fără ca totalul acestora să depăşească 13 ani.

De exemplu, reducerea vârstei standard de pensionare acordată persoanelor care au desfăşurat activitate în condiţii deosebite de muncă, grupa I de muncă și condiții speciale  poate fi cumulată cu cea  prevăzută de Legea nr. 341/2004fără ca totalul acestora să depăşească 13 ani.

Vârstele de pensionare reduse în aceste condiţii nu pot fi mai mici de:

  • 50 de ani pentru femei;
  • 52 de ani pentru bărbaţi;

B. Acordarea pensiei pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare în situaţia persoanelor care:

  • au executat o pedeapsă privativă de libertate în baza unei hotărâri judecătorești rămase definitivă sau a fost lipsită de libertate în baza unui mandat de arestare preventivă pentru infracțiuni politice;
  • au fost private de libertate în locuri de deținere în baza unor măsuri administrative sau pentru cercetări de către organele de represiune;
  • au fost internate în spitale de psihiatrie;
  • au fost deportate în străinătate după 23 august 1944;
  • au fost constituite în prizonieri de către partea sovietică după data de 23 august 1944 ori, fiind constituită ca atare, înainte de această dată, a fost reținută în captivitate după încheierea armistitiului;

În situația acestor persoane vârsta standard de pensionare se reduce cu câte 6 luni, pentru fiecare an întreg de privare de libertate, de deportare în străinătate, după data de 23 august 1944 şi/sau de prizonierat.

Reducerea vârstei standard de pensionare pentru aceste situaţii operează doar în condiţiile realizării stagiului complet de cotizare prevăzut de lege.

C. Acordarea pensiei pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare în situaţia   persoanelor care:

  • au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 20 de ani în condiţii speciale de muncă, în unităţi miniere, în subteran cel  puţin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă;
  • au realizat un stagiu de cotizare de 15 ani în condiții speciale de muncă, în activitate minieră care încetează ca urmare a obligaţiilor pe care şi le asumă statul român în negocierile cu Comisia Europeană;

♦ reducerea vârstei standard de pensionare este de 20 de ani;

♦ vârsta standard de pensionare redusă în cazul acestor persoane nu poate fi mai mică de 45 de ani;

♦ stagiul complet de cotizare este de 20 de ani pentru persoanele care au realizat cel puţin 20 de ani în locuri de muncă în aceste locuri de muncă.

  • au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 20 ani în următoarele profesii:

1. Balerin

2. Dansator

3. Acrobat

4. Jongler

5. Clovn

6. Călăreţ de circ

7. Dresor de animale sălbatice

8. Solist vocal de operă şi de operetă

9. Instrumentist la instrumente de suflat

10. Cascador

♦ reducerea vârstei standard de pensionare pentru aceste persoane este de 15 ani;

♦ vârsta standard de pensionare redusă, în aceste cazuri, nu poate fi mai mică de 50 de ani, cu excepţia balerinilor şi acrobaţilor pentru care vârsta de pensionare nu poate fi mai mică de 40 de ani pentru femei şi 45 de ani pentru bărbaţi;

♦ stagiul complet de cotizare este de 25 de ani pentru persoanele care au realizat cel puţin 20 de ani în aceste profesii.

  • au realizat un stagiu de cotizare de 25 de ani ca personal navigant în aviaţia civilă (anexa nr. 1 la lege);

♦ reducerea vârstei standard de pensionare pentru aceste persoane este de 13 ani;

♦ vârsta standard de pensionare redusă nu poate fi mai mică de 50 de ani pentru femei şi 52 de ani pentru bărbaţi;

♦ stagiul complet de cotizare este de 25 de ani pentru persoanele care au realizat cel puţin 25 de ani în aceste locuri de muncă sau în aceste activități.

  • au realizat un stagiu de cotizare de 25 de ani în unităţile prevăzute în anexa nr. 2 şi anexa nr. 3 la lege;

♦ reducerea vârstei standard de pensionare pentru aceste persoane este de 13 ani;

♦ vârsta standard de pensionare redusă nu poate fi mai mică de 50 de ani pentru femei şi 52 de ani pentru bărbaţi;

♦ stagiul complet de cotizare este de 25 de ani pentru persoanele care au realizat cel puţin 25 de ani în aceste locuri de muncă sau în aceste activități.

  • au realizat un stagiu de cotizare de 25 de ani în sectorul construcţii nave, în următoarele activităţi specifice: control nedistructiv cu radiaţii ionizante, izolare cu vată minerală, galvanizare, sablare/zincare, vopsitorie, sudură, montare/ demontare schele, lăcătuşerie montaj, tubulatură montaj, polizare montaj, mecanică montaj, electrică montaj;

♦ reducerea vârstei standard de pensionare pentru aceste persoane este de 13 ani;

♦ vârsta standard de pensionare redusă nu poate fi mai mică de 50 de ani pentru femei şi 52 de ani pentru bărbaţi;

♦ stagiul complet de cotizare este de 25 de ani pentru persoanele care au realizat cel puţin 30 de ani în aceste locuri de muncă sau în aceste activități.

  • au realizat un stagiu de cotizare de 25 de ani în activităţi referitoare la fabricarea, manipularea, transportul nitroglicerinei, explozivilor, pulberilor negre, pulberilor fără fum, produselor pirotehnice în unităţile de producţie a explozivilor, precum şi fabricarea nitrocelulozelor şi a celuloidului în aceleaşi unităţi de producţie a explozivilor; fabricarea muniţiilor şi a elementelor de muniţii, locurile de muncă în care se execută operaţii cu exploziv de iniţiere, exploziv cu caracteristică de sensibilitate mare, precum şi locurile de muncă în care se execută operaţii cu explozivi aromatici, la care angajaţii vin în contact direct cu aceştia; operaţii de distrugere a muniţiilor încărcate şi a elementelor de muniţii încărcate, a pulberilor, a explozivilor şi a produselor pirotehnice; delaborarea muniţiilor şi a elementelor pirotehnice încărcate cu substanţe explozive sau incendiare;

♦ reducerea vârstei standard de pensionare cu 13 de ani.

♦ stagiul complet de cotizare este de 25 de ani.

  • au realizat un stagiu de cotizare de cel puţin 20 de ani în activităţi miniere, în subteran, în domeniul prospecţiunii, explorării, dezvoltării, exploatării, preparării sau prelucrării, concentrării, conservării şi închiderii minelor, din cadrul unităţilor de prospecţiuni şi explorări geologice;

♦ reducerea vârstei standard de pensionare cu 20 de ani;

♦ vârsta standard de pensionare redusă nu  poate fi mai mică de 45 de ani;

♦ stagiul complet de cotizare este de 20 de ani.

  • au realizat un stagiu de cotizare de 25 de ani în activităţi de producţie, mentenanţă şi asimilate din unităţile de producţie a energiei electrice în termocentralele pe bază de cărbune, incluzând şi unităţile de extracţie a cărbunelui, pentru personalul implicat direct şi nemijlocit în utilizarea procedeelor şi utilajelor specifice producţiei energiei electrice şi extracţiei cărbunelui.

♦ reducerea vârstei standard de pensionare pentru aceste persoane este de 13 ani;

♦ stagiul complet de cotizare este de 25 de ani pentru persoanele care au realizat cel puţin 30 de ani în aceste locuri de muncă sau în aceste activități.

D. Persoanele care au desfășurat activităţi de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I şi II de expunere la radiaţii beneficiază de pensie pentru limită de vârstă astfel:

  • indiferent de vârstă dacă au realizat un stagiu de cotizare de cel puţin 15 ani în zona I de expunere la radiaţii;
  • indiferent de vârstă dacă au realizat un stagiu de cotizare cel puţin 17 ani în zona a II-a de expunere la radiaţii.

În situaţia acestor persoane stagiul complet de cotizare utilizat la stabilirea drepturilor de pensie este de:

  • 15 ani, în cazul celor care au desfăşurat activitate în zona I de expunere la radiaţii;
  • 17 ani, în cazul celor care au desfăşurat activitate în zona a II-a de expunere la radiaţii.

E. Persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap preexistent calităţii de asigurat beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5, în funcţie de gradul de handicap, după cum urmează:

  • cu 15 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap grav, dacă au realizat, în condiţiile handicapului preexistent calităţii de asigurat, cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare;
  • cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap accentuat, dacă au realizat, în condiţiile handicapului preexistent calităţii de asigurat, cel puţin două treimi din stagiul complet de cotizare;
  • cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap mediu, dacă au realizat, în condiţiile handicapului preexistent calităţii de asigurat,  stagiul complet de cotizare.

Dovada acestui statut se face cu certificatul de încadrare în grad de handicap, emis în condiţiile legii, şi va conţine obligatoriu:

  • data dobândirii handicapului care trebuie să fie anterioară datei dobândirii calităţii de asigurat;
  • gradul de handicap;
  • menţiunea că persoana este nerevizuibilă;
  • menţiunea că certificatul a fost emis pentru aplicarea art. 58 din lege.

Schimbarea ulterioară înscrierii la pensie a gradului de handicap nu afectează drepturile de pensie acordate, cu excepţia cazului în care certificatul de încadrare în grad de handicap a fost anulat, în condiţiile legii.

Nevăzătorii beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă, dacă au realizat ca nevăzător cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare. În accepţiunea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, nevăzător este persoana cu acuitate vizuală zero, încadrată în gradul de handicap grav. Dovada acestui statut se face cu certificatul de încadrare în grad de handicap emis în condiţiile legii, care va conţine obligatoriu următoarele elemente:

  • data ivirii handicapului care poate fi ulterioară datei dobândirii calităţii de asigurat;
  • gradul de handicap grav;
  • termenul de revizuire-permanent;
  • menţiunea că certificatul a fost emis în vederea aplicării art. 59 din lege.

Prin DECIZIA CURȚII CONSTITUȚIONALE nr. 632 din 9 octombrie 2018, s-a admis excepția de neconstituționalitate, constatându-se că sintagma „preexistent calităţii de asigurat” cuprinsă în art. 58 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice este NECONSTITUȚIONALĂ.

Stabilirea pensiei pentru limită de vârstă

Pensia pentru limită de vârstă se acordă la cererea persoanei îndreptăţite, a tutorelui sau a curatorului acesteia, depusă personal sau prin mandatar desemnat prin procură specială.

Cererea de pensionare, împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege, se depune, începând cu data îndeplinirii acestor condiţii, la casa teritorială de pensii competentă, în a cărei rază domiciliază persoana.

Pensia pentru limită de vârstă se cuvine de la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege, se acordă şi se plăteşte de la data depunerii cererii de înscriere la pensie.

Modalităţi de plată a drepturilor de pensie

Drepturile de pensie se plătesc lunar, în funcţie de optiunea pensionarului:

  • prin mandat poştal, la domiciliul beneficiarului drepturilor de pensie;
  • în cont curent sau cont de card la una din băncile cu care Casa Naţională de Pensii Publice a încheiat convenţii pentru plata drepturilor de pensie (lista băncilor cu care lucrează Casa de Pensii).

Recalcularea şi revizuirea pensiei pentru limită de vârstă

Pensia pentru limită de vârstă se poate recalcula prin adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare, perioadelor asimilate stagiilor de cotizare și prin valorificarea altor documente de natură să conducă la modificarea drepturilor de pensie, care nu au fost valorificate la stabilirea acesteia, dar şi prin valorificarea stagiului de cotizare realizat după înscrierea la pensie. Drepturile recalculate se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.

Documente necesare:

  • cerere de recalculare;
  • talon de pensie;
  • actul de identitate al solicitantului: BI/CI;
  • adeverințe pentru valorificarea eventualelor venituri/sporuri cu caracter permanent/stagii de cotizare realizate anterior perioadei de 01.04.2001 și nevalorificate la stabilirea drepturilor inițiale.

Revizuirea pensiei pentru limită de vârstă se face din oficiu sau la solicitarea pensionarului în situaţia în care, ulterior stabilirii/plăţii pensiei se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite. Sumele rezultate în urma revizuirii drepturilor de pensie se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie  de 3 ani, calculat de la data constatării acestor diferenţe.

Suspendarea plăţii pensiei pentru limită de vârstă

  • pensionarul şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenţie de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă potrivit prevederilor acesteia pensia se plăteşte de către celălalt stat;
  • la cererea pensionarului.

Încetarea plăţii pensiei pentru limită de vârstă

Plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:

  • pensionarul a decedat;
  • pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia.

Reluarea plăţii pensiei pentru limită de vârstă se face la cerere:

  • începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza care, potrivit legii, a dus la suspendarea plăţii pensiei, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data la care cauza suspendării a fost înlăturată;
  • începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, dacă depunerea acesteia  s-a făcut după expirarea termenului de 30 de zile.
  • de la data suspendării şi numai dacă între data suspendării şi data reluării plăţii nu a intervenit conform legii, o altă cauză de suspendare sau încetare a plăţii (art.115 alin.(2)) si cu respectarea termenului general de prescriptie de 3 ani.

Anularea deciziei de pensie pentru limită de vârstă

Decizia de pensie poate fi anulată la cererea titularului, în termen de 30 de zile de la comunicare.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

5 Comentarii

5 Comentarii

  1. Tincuta Ardeleanu

    duminică, 26.09.2021 at 20:57

    Mi-a placut f.mult acest articol.j

  2. Mikloș Ioan

    luni, 27.09.2021 at 09:42

    Prezentare completă și clară!
    Felicitări!

  3. Grigore iulian

    luni, 27.09.2021 at 18:54

    Cei care au lucrat sub vîrsta de 18 ani au ceva de cîștigat?

  4. Sachelarie Narcis Damian

    luni, 27.09.2021 at 20:17

    Lucrez de la vârsta de 16 ani. In prezent am 55 de ani și o vechime de 39 de ani. La 65 de ani voi avea o vechime de 49 de ani de lucru. Nu vi se pare că am muncit prea mult chiar până acum. La noi care muncim de la o vârstă fragedă nu se gândește nimeni? Nu vi se pare că 49 de ani de muncă sunt totuși prea mulți?

  5. VICTOR H

    marți, 28.09.2021 at 08:55

    INTERESANT DE VIZITAT ACEST SITE , CU TOATE CĂ ÎNCĂ MAI LUCREZ .😎💖😀🌲

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Paradox în ”Sănătate”: Bugetul CNAS creşte anual, dar pacienţii nu-şi pot face nici măcar analizele uzuale pe bilet de trimitere

Publicat

”Nu mai sunt fonduri, pe lista de aşteptare sunt 2.000 de persoane“ sau” Luna aceasta s-au terminat fondurile. Putem să vă programăm peste 6 luni”.

Cam acestea sunt răspunsurile pe care le primesc pacienții atunci merg cu bilet de trimitere la laboratoarele care au contract cu CNAS.

Iar atunci când problemele de sănătate nu suferă amânarea unei investigații ești nevoit să scoți din buzunar o grămadă de bani pentru un RMN sau chiar pentru un set de analize uzuale.

Același lucru ți se poate întâmpla și pacienților internați în secțiile din spitale. De multe ori li se spune că medicamentele de care au nevoie pentru tratamentul în spital s-au terminat, că secția respectivă și-a epuizat bugetul, iar pacienții sunt nevoiți să-și cumpere medicamentele dintr-o farmacie privată.

Bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru analize medicale şi investigaţii para­clinice (ecografii, RMN, altele) a crescut anul trecut la 824 mil. lei, plus 4% faţă de anul anterior şi mai mult decât dublu faţă de 365 mil. lei în 2013, arată datele pu­blice. În continuare însă în laboratoarele private nu mai sunt fonduri, scrie ZF.ro

În plus, pacienţii trebuie să scoată mai mulţi bani din buzunare deoarece tarifele pentru analizele me­di­cale au crescut în laboratoarele private. De ce mai plă­tim contribuţii la sănătate dacă în baza biletului de tri­mi­te­re este imposibil să faci un set uzual de analize medicale?

„Nu mai sunt fonduri, pe lista de aşteptare sunt 2.500 de persoane cu bilet de trimitere“, a spus un operator din call-centerul Synevo, cel mai mare operator de laboratoare din ţară.

Bugetul CNAS tot mai mare, analizele medicale pe bilet de trimitere tot mai rare

„Pacienţii suferă la fel de mult ca înainte când vine vorba de accesul la analizele medicale pe bilet de trimitere, deşi bugetul Casei este în creştere“, a spus Cezar Irimia, preşedinte al Alianţei Pacienţilor Cronici.

Laboratoarele de analize medicale sunt divizii profitabile pentru cei mai mari jucători de pe piaţa serviciilor medicale private, generând peste 20% în cifra de afaceri jucătorilor de top.

„Există interes din partea furnizorilor privaţi să obţină cash de aceea fac liste de aşteptare pentru cei cu bilet de trimitere. (…) Casa ar trebui să verifice şi să vadă raportările“, a spus pentru zf.ro, Florin Buicu, membru în Comisia de Sănătate.

De ce mai plătim contribuţii la sănătate dacă în baza biletului de trimitere este imposibil să faci un set uzual de analize medicale?

Cea mai uzuală analiză de sânge, hemoleucograma, costă între 34 şi 45 de lei în laboratoarele private, deşi Casa de Sănătate evaluează şi decontează această analiză cu 14 lei, potrivit datelor publice.

Mai mult, preţul pentru un exsudat nazal sau faringian (cu antibiogramă la nevoie) se ridică în prezent între 44 lei şi chiar 70 de lei (inclusiv pentru copii), tariful decontat de Casă fiind de 15 lei.

Altfel spus, preţurile practicate de laboratoarele private au ajuns să fie chiar şi de peste patru ori mai mari decât cele decontate de Casă, instituţie care îşi face bugetul din contribuţiile asiguraţilor.

sursa: ZF.ro

 

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Romania a cumpărat cea mai scumpă energie electrica din Europa, pentru consumul zilei de miercuri: Peste 1.300 de lei/MWh

Publicat

România a cumpărat cea mai scumpă energie electrică din Uniunea Europeană , pe piața spot, plătind peste 1.300 de lei/MWh.

Prețul facturilor la electricitate pe care îl vor plăti românii până la aplicarea masurilor anunțate de autorități vor deveni astfel tot mai mari.

România și Ungaria au cumpărat marți, pentru consumul zilei de miercuri, cea mai scumpă energie electrică din Europa.

Astfel, pentru un MWh s-a plătit peste 1.300 de lei, potrivit datelor centralizate de un siteul EnergyLive.cloud . Pentru ambele țări este și cea mai mare cotație la care cumpăra energia.

Prețul mediu zilnic al pieței spot a ajuns la nivelul de 263,89 de euro/MWh pentru România și Ungaria, cu aproape 30 de euro pentru următorul preț, cel plătit de Slovenia. De altfel, țările din Europa Centrală și de Est, cu excepția Poloniei, au plătit cel mai mult pentru achiziționarea energiei.

La polul opus, Germania a cumpărat marți energie pe 60 de euro, iar Polonia cu aproape 80 de euro/MWh.

Din iunie, pieţele de energie electrică ale ţărilor din Europa Centrală şi de Est (Ungaria, Cehia, Slovacia şi România) au fost legate de pieţele din vestul Europei, mecanismul Multi-Regional Coupling (MRC).

Interconectarea a permis cuplarea pieţei spot din România la cele din Germania, Austria şi Polonia.

Acestea nu sunt prețurile pe care le plătește acasă fiecare consumator, ci prețurile cu care se tranzacționează energia pe bursele de profil. De acolo cumpără furnizorii, care mai departe vând către populație și firme.

La prețul final se mai adaugă tarifele de transport și distribuție, dar și contribuțiile pentru cogenerare și energie verde, plus taxa pe valoarea adăugată (TVA)

România producea în data de 19 octombrie ora 19,00 un total 6307 MWpotrivit datelor Transelectrica.

  • 32.12% Hidro – 2026 MW
  • 22.65% Cărbune – 1429 MW
  • 22.26% Nuclear – 1404 MW
  • 21.32% Hidrocarburi – 1345 MW
  • 1.14% Biomasa – 72 MW
  • 0.51% Eolian – 32 MW
  • 0.00% Fotovoltaice – 0 MW
Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Economist al BNR: Oare închiderea minelor nu a contribuit la criza prețurilor la energie? Ce facem cu gazul din Marea Neagră

Publicat

România are resurse energetice vaste dar statul nu permite exploatarea lor, susţine Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), în articolul său „În apărarea pieţelor”.

Acesta consideră că este ironic şi trist faptul că, pe de o parte, preţul gazelor a explodat dar, pe de altă parte, statul nu creează cadrul legal şi fiscal pentru exploatarea gazelor offshore din Marea Neagră.

„Să intervină Statul!” se aude tot mai des în spaţiul public.

„Sunt condiţii extraordinare!”, „Să plafoneze Statul preţurile!” răspund alte voci, cu şi mai mult entuziasm.

Sunt trei evoluţii recente care mi-au atras atenţia, cu ajutorul cărora putem demonstra uşor, într-o manieră facilă, de ce vocile greşesc, şi de ce însăşi intervenţia etatistă este sursa, şi nicidecum soluţia, problemelor.

Le abordez mai jos, punct cu punct.

„Mâna invizibilă” a pieţelor libere, cea care aliniază cererea cu oferta, funcţionează de-o vecie şi acţionează asupra a milioane de produse prin miliarde de tranzacţii, aşezând lucrurile cum nici un planificator central (sau birocrat, sau conducător, sau dictator, sau cel mai puternic calculator/inteligenţă artificială) nu o poate face.

Şcoala de gândire economică austriacă ne spune că pieţele fac asta cu ajutorul ordinii spontane, pentru că se formează spontan, continuu, prin interacţiunea voluntară a miliarde de indivizi, vânzători sau cumpărători, cu priorităţi, preferinţe, resurse şi posibilităţi tehnologice diferite, şi asta fără ca unii să se coordoneze cu alţii, într-o manieră cât mai dispersată, şi fără intervenţia unei entităţi centrale care să coordoneze procesul.

O piaţă liberă va căuta continuu să identifice şi satisfacă în cel mai bun mod dorinţele consumatorilor, iar prin concurenţă şi sistemul de stimulente va căuta să ofere cele mai bune produse la cele mai bune preţuri”, scrie Cristian Popa.

Explozia prețurilor: oare închiderea minelor nu a contribuit la actuala criză?

În aceea ce priveşte preţurile gazelor şi electricităţii, Popa menţionează că acestea au explodat în Europa, şi nu numai, pe fondul unei cereri mari datorată revenirii consumului şi a ofertei reduse.

„Soluţia vehiculată de etatişti este plafonarea prin lege a preţurilor, deci „să rezolve Statul!”, de parcă aşa vor apărea mai multe gaze şi mai multă electricitate din neant.

Dar legile economiei funcţionează independent de legile date în Parlament. Preţurile plafonate ar descuraja realizarea de investiţii în capacităţi de producţie, nicidecum invers, deci nu ar rezolva problema de bază, ar fi un calmant, care nu ar vindeca boala.

Ce nu ne spun etatiştii este că, deşi ne uităm la Stat pentru soluţii, este foarte posibil chiar Statul să fi generat problemele din prima fază.

Oare închiderea minelor şi a centralelor electrice pe cărbune nu a contribuit la actuala criză a preţurilor energetice în care ne aflăm?

Oare introducerea sistemului de certificate CO2 nu a dus la creşterea costurilor, închiderea şi falimentarea unor centrale pe cărbune şi astfel la preţuri mai mari?

Reducerea poluării şi înverzirea sistemului energetic este probabil necesară, însă ceva trebuie înlocuit cu altceva, doar eliminarea duce la penurie, eliminarea unei surse de energie trebuie să fie însoţită de dezvoltarea altora noi, şi asta folosind tot mecanisme competitive ale pieţei, căci altfel se ajunge la consecinţe neintenţionate, precum pene de curent sau preţuri uriaşe”, spune Cristian Popa.

Potrivit autorului, statul, încercând să rezolve o problemă, a cauzat alta, sau chiar mai multe, probabil neintenţionat.

România, resurse vaste

„O altă situaţie, de data aceasta specifică ţării noastre, este că deşi avem în România resurse energetice vaste, Statul nu permite exploatarea lor. Este ironic şi trist că pe de o parte preţul gazelor a explodat, dar pe de altă parte Statul nu creează cadrul legal şi fiscal pentru exploatarea gazelor offshore din Marea Neagră, deci nu permite companiilor private să exploateze aceste gazele.

Însă, în acelaşi timp, Statul se oferă, binevoitor, să plafoneze preţurile, sau să le subvenţioneze, cu bani din taxele încasate… tot de la noi. Iar noi rămânem la întrebarea de ce cresc preţurile.

Ne permitem oare să lăsăm aceste resurse minerale de miliarde de euro neexploatate sub Marea Neagră? Este România atât de bogată încât să importe gaze mai degrabă decât să le exploateze pe ale ei?

La iarnă, când va fi frig, sau când vor veni facturile, ne vom gândi probabil cu jind la acele gaze„, susţine Cristian Popa.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

BLAJ

Șoseaua ocolitoare a municipiului Blaj: 230.000 de lei pentru elaborarea studiului de fezabilitate și a studiului geotehnic

Publicat

Varianta ocolitoare a municipiului Blaj – unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din zonă – a ajuns la faza elaborării studiului de fezabilitate și a studiului geotehnic. Realizarea șoselei ocolitoare urmărește decongestionarea traficul rutier prin oferirea unei rute alternative pentru cei aflați în tranzit, dar și pentru blăjenii care doresc să evite aglomerația. 

Primăria Blaj a achiziționat recent servicii de elaborare a studiului de fezabilitate și a studiului geotehnic pentru „Varianta ocolitoare a municipiului Blaj”. Achiziția s-a făcut prin cumpărare directă, pe platforma Sistemului Electronic de Achiziții Publice (SEAP).

Valoarea studiul geotehnic a fost de 100.000 de lei, ofertantul fiind Geo-Tech SRL din județul Harghita.

Serviciile de elaborare a studiului de fezabilitate, documentație și avize au costat 130.200 de lei, ofertantul fiind Birou Proiectare Bodea SRL din Alba Iulia.

Potrivit documentației, investigațiile geotehnice se vor executa prin foraje adânci de 15-20 metri pe zonele cu consolidări și viaducte sau poduri și foraje scurte pe traseu.

Gheorghe Rotar: Șoseaua ocolitoare de la Blaj va beneficia de piste de biciclete, stații de autobuz, stații electrice de încărcare și parcare tip park&ride

În urmă cu un an, primarul din Blaj, Gheorghe Valentin Rotar a transmis că realizarea șoselei ocolitoare a municipiului este o investitie cu dublu rol în ceea ce privește traficul rutier.

„În primul rând va decongestiona traficul rutier în oraș și va fluidiza circulația spre orașele din jurul Blajului și spre zona industrială, urmând a contribui la dezvoltarea urbanistică și economică a zonei cât și la creșterea calității vieții, prin reducerea gradului de poluare în oraș.

În al doilea rând, șoseaua ocolitoare a Blajului va a avea și rolul de coridor de mobilitate urbană, care va face legătura între străzile Clujului și Eroilor cu zona Petrisat, cu ieșire la capătul străzilor Simion Bărnuțiu (spre Târnăveni) și Mihail Kogălniceanu (spre Mediaș).

Această investiție va beneficia de piste de biciclete, stații de autobuz, stații electrice de încărcare și o zonă de parcare tip park&ride. Este un proiect necesar, în condițiile creșterii numărului de mașini din Blaj, un proiect care decongestionează traficul rutier din oraș, prin oferirea unei rute alternative pentru cei aflați doar în tranzit, dar și pentru blăjenii care doresc să evite aglomerația, atunci când vor călători în afara orașului”, a explicat Gheorghe Valentin Rotar.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate