Transporturile vor fi preluate de Ioan Rus, de la Cluj. Ce ar însemna această decizie pentru proiectul Autostrăzii Sebeş-Turda

Se pregăteşte schimbarea “garniturii” de la Transporturi. Ioan Rus a fost propus pentru postul de ministru al Transporturilor, iar Dan Şova va fi purtător de cuvânt al PSD şi poate reveni în funcţia de ministru după alegerile prezidenţiale din noiembrie, după cum susţine premierul Victor Ponta. Ce ar putea însemna această decizie pentru judeţul Alba, în condiţiile în care există cel puţin un proiect important de infrastrusctură în derulare şi anume Autostrada Sebeş-Turda?

Dacă ar fi să luăm în considerare mesajul transmis de premier, care a arătat că Rus este recomandat pentru această funcţie de experienţa profesională şi politică şi a precizat că prin această nominalizare vrea să transmită un mesaj foarte clar pentru zona Ardealului şi Transilvania, respectiv că toate proiectele de infrastructură în domeniu anunţate pentru această regiune vor fi realizate, atunci veştile sunt bune. Însă dacă Autostrada Transilvania aruncă pe locul doi traseul Sebeş-Turda, am putea să ne temperăm speranţele că vom putea circula în curând pe patru benzi spre Cluj.

Premierul Victor Ponta a declarat, miercuri, că l-a întrebat luni pe preşedintele Traian Băsescu în legătură cu desemnarea lui Ioan Rus în funcţia de ministru al Transporturilor, în locul lui Dan Şova, şeful statului transmiţându-i că este de acord.

Ne aflăm la începutul unui nou “mandat” la conducerea unui minister important, astfel că vă prezetăm în continuare ce a reuşit sau, dimpotrivă, nu a făcut Dan Şova şi care ar putea fi priorităţile sub noua conducere asigurată de Ioan Rus.

Ce a făcut Dan Şova în patru luni de mandat

Dan Şova a fost numit ministru al Transporturilor după ieşirea PNL de la guvernare, el conducând anterior, vreme de peste un an, Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine.

La o lună de la preluarea mandatului, Şova a abordat cu cifre, date, planuri şi variante de finanţare unul dintre cele mai sensibile subiecte cotidiene – construcţia de autostrăzi – , capitol unde România nu a reuşit să performeze sub nicio guvernare post-decembristă.

Potrivit informaţiilor anunţate de Şova la acel moment, România va avea o reţea de 2.440 kilometri de autostradă în anul 2020, respectiv un plus de aproximativ 1.800 kilometri faţă de nivelul actual, de aproximativ 650 kilometri. În ultimii doi ani au fost inauguraţi 242 kilometri, anul trecut fiind finalizaţi 116 kilometri.

Proiectul autostrăzii Braşov-Borş, denumit Autostrada Transilvania, a fost aprobat în 2003 şi început în 2004, în baza unui contract de 2,2 miliarde de euro încheiat cu Bechtel, care trebuia executat până în 2012. Contractul a suferit în decursul timpului mai multe modificări, fiind reziliat în mai 2013, statul român plătind companiei americane 37,2 milioane de euro şi datorii de 50 milioane de euro.

Pe de altă parte, Şova nu a reuşit să semneze în perioada mandatului său contractul pentru una dintre cele mai aşteptate autostrăzi, respectiv Comarnic – Braşov. La sfârşitul lunii martie, ministrul Transporturilor anunţa că acordul pentru construcţia autostrăzii va fi semnat în iunie, nu în aprilie, aşa cum se anunţase iniţial, amânarea termenului fiind un lucru „eminamente pozitiv” întrucât statul a reuşit să obţină angajamentul ferm din partea BEI, BERD şi Băncii Mondiale pentru susţinerea proiectului.

CNADNR se află sub autoritatea Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură, condus de Şova înainte de venirea la Transporturi, dar este în coordonarea operaţională a Ministerului Transporturilor, a spus ministrul în martie.

În perioada mai-iunie, CNADNR a lansat licitaţii pentru studii de fezabilitate necesare construcţiei a aproximativ 1.700 de kilometri de autostradă.

Totodată, CNADNR a scos la licitaţie în acest interval construcţia tronsonului Ogra – Câmpia Turzii, finalizarea lotului 2 al autostrăzii Nădlac – Arad şi al tronsonului de autostradă Suplacu de Barcău – Borş.

În aprilie, CNADNR a semnat contractele pentru proiectarea şi execuţia loturilor 3 şi 4 ale Autostrăzii Sebeş – Turda, constructorii italieni şi austrieci selectaţi urmând să primească, în total, 1,1 miliarde lei (aproape 250 milioane euro), inclusiv TVA, pentru aceste proiecte. Restul loturilor sunt încă “prinse” în detalii administrative.

Citeşte şi AUTOSTRADA SEBEŞ-TURDA: Curtea de Apel Bucureşti a respins plângerile pentru lotul 2. CNADNR va reevalua ofertele

Unul dintre cele mai controversate subiecte pe perioada mandatului lui Şova la Transporturi a fost legat de schimbările de management în cadrul companiilor subordinate, precum CFR Marfă, Aeroporturi Bucureşti sau Tarom.

Şova este doctor în drept, membru PSD din 2003 şi senator din 2008. El a fost avocat, asociat al Casei „Şova şi Asociaţii”.

Ioan Rus, o prezenţă discretă în ultimii ani

Ioan Rus este membru PSD, iar în perioada 2000-2004 a fost ministru de Interne în Guvernul Năstase. A fost ministru de Interne şi în primul Guvern Ponta, instalat în mai 2012, demisionând însă la scurt timp, în august 2012, după începerea suspendării preşedintelui Traian Băsescu, din cauza problemelor legate de listele electorale.

Rus a fost un susţinător al lui Victor Ponta, el şi „grupul de la Cluj” ajutându-l pe acesta să preia conducerea partidului la congresul din 2010, când actualul premier a candidat împotriva lui Mircea Geoană.

Viitorul ministru al Transporturilor a îndeplinit mai multe funcţii în administraţia locală din Cluj, de la prefect până la preşedinte al Consiliului Judeţean. A fost prefect al judeţului Cluj în 1996, iar patru ani mai târziu a fost desemnat preşedinte al Consiliului Judeţean, funcţie deţinută până când a devenit ministru de Interne. În Cabinetul Năstase a fost coleg cu ceilalţi doi social-democraţi ai aşa-zisului „grup de la Cluj”, Vasile Dâncu, ministru al Informaţiilor Publice, şi Vasile Puşcaş, negociator-şef cu Uniunea Europeană.

Pe linie de partid, Rus a fost ales în 2001 în funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene Cluj, iar din 2002 a devenit vicepreşedinte al PSD.

La alegerile locale din 2004, Ioan Rus s-a retras din Executiv pentru a se dedica campaniei pentru funcţia de primar al municipiului Cluj, el candidând din partea PSD. El a fost însă învins în această cursă electorală de Emil Boc, candidatul Alianţei D.A.

Din această poziţie, Rus a militat pentru regionalizare, readucând în discuţie această propunere, considerând-o „o calibrare regională” şi susţinând că descentralizarea privitoare la Transilvania trebuie gândită „la Cluj sau în alt oraş din Transilvania, dar nu la Bucureşti”.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, în 2007, că are „apreciere” pentru Rus, Dâncu şi Puşcaş. „Sunt oameni cu care poţi discuta”, a spus atunci Băsescu despre „grupul de la Cluj”. De altfel, cei trei social-democraţi s-au opus demersului de suspendare a şefului statului, considerând că este „o prostie”.

În decembrie 2007, Ioan Rus a demisionat din funcţia de preşedinte al PSD Cluj, fiind în conflict cu conducerea partidului, apoi, după o jumătate de an, Ioan Rus a renunţat şi la toate funcţiile deţinute la nivel naţional în partid, păstrându-şi doar calitatea de membru PSD şi intrând într-un con de umbră.

În aprilie 2012, Ioan Rus s-a întors în Guvern, fiind numit ministru de Interne în Cabinetul Ponta, de unde a demisionat la începutul lunii august, în urma referendumului pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Rus a invocat în demisie faptul că asupra sa şi a MAI „s-au exercitat nenumărate presiuni, nenumărate discuţii şi aprecieri, începând cu Traian Băsescu şi terminând cu Crin Antonescu, lucru complet inacceptabil”.

„Limitele demnităţii mele le stabilesc singur. Eu sunt un politican onest şi corect şi din acest motiv mi-am înaintat demisia de onoare”, a spus Rus. Odată cu acesta a demisionat şi ministrul delegat pentru administraţie, Victor Paul Dobre.

La Congresul PSD din aprilie 2013, Ioan Rus a fost ales vicepreşedinte al partidului pe Regiunea de Nord-Vest.

Pe plan profesional, Ioan Rus a absolvit Facultatea de Mecanică a Universităţii Tehnice din Cluj, după care a urmat cariera universitară şi a obţinut titlul de doctor inginer, cu specializarea Tehnologia Construcţiilor de Maşini. A publicat 14 volume în calitate de autor şi coautor, precum şi zeci de lucrări şi articole ştiinţifice.

După absolvirea cursurilor universitare, el a lucrat timp de doi ani ca inginer în cadrul TSMA Cluj, apoi ca inginer cercetător la Institutul Politehnic din Cluj, asistent universitar, şef de lucrări, conferenţiar universitar, profesor universitar coordonator al disciplinei „Calculul şi construcţia automobilelor”, iar din 2003 este conducător de lucrări de doctorat.

Ioan Rus este membru al mai multor asociaţii profesionale din România şi din străinătate: Asociaţia Generală a Inginerilor din România, Societatea Inginerilor de Automobile din România, Asociaţia Inginerilor Mecanici Agricoli din România, The Society of Automotive Engineers (SUA), precum şi al Asociaţiei Române pentru Clubul de la Roma.

În 2002, Rus a fost decorat de către preşedintele Ion Iliescu cu Ordinul Naţional „Steaua României” în Grad de Cavaler.

Din 2008, după ce a demisionat din funcţiile din PSD, a avut o prezenţă publică discretă. Ioan Rus are 59 de ani (s-a născut la 21 februarie 1955, în comuna Urișor, județul Cluj) şi este în PSD (PDSR) din 1994.

Potrivit declaraţiilor preşedintelui PSD Cluj despre Ioan Rus, acesta “este o persoană validată şi politic şi administrativ. Este părintele Autostrăzii Transilvania, tot ce s-a făcut în această perioadă va fi continuat la un alt ritm, mai alert. Se va trece de la faza de proiecte pe hârtie la faza de excavator, atât la Autostrada Transilvania, cât şi în cazul altor proiecte de infrastructură”.

Viitorul ministru Ioan Rus nu a avut o relaţie de colaborare prea bună cu colegul de partid din Alba, Ioan Rus, pe atunci preşedinte de filială PSD.

În ultimul timp, a făcut mai multe vizite în judeţul Alba, prezenţa sa fiind observată la evenimentul de la Sebeş din aprilie, când a fost lansată oficial construcţia celei de-a treia fabrici Daimler (Star Transmission), alături de premierul Victor Ponta, dar şi omul de afaceri Ion Ţiriac şi, de acum, fostul ministru Dan Şova.

De asemenea, a mai participat la evenimente organizate de „Transavia”, fiind de notorietate relaţia sa de prietenie cu patronul companiei din judeţul Alba, Ioan Popa.

Unii dintre iniţiatorii proiectului autostrăzii Sebeş-Turda, vicepreşedintele CJ Alba, Florin Roman, a declarat, referitor la decizia de numire a lui Ioan Rus la Transporturi că “nu-mi inspiră niciun fel de încredere (numirea lui Ioan Rus – n.r.), întrucât acesta a făcut parte din Cabinetul Năstase, care a aprobat contractul cu Bechtel, despre care Dan Şova a spus că este unul dintre cele mai păguboase pentru guvernul român şi pe care l-a şi reziliat.

Singurele investiţii pe infrastructură din zonă cu sursă de finanţare sunt culoarul IV paneuropean şi Autostrada Sebeş-Turda, precum şi sectorul Câmpia Turzii – Ogra – Târgu Mureş.

La ora actuală nu exista nicio sursă de finanţare pentru Autostrada Transilvania (Bechtel), nici din fonduri europene, nici pe baza unor parteriate public-privat”.

 

sursă: mediafax