UE pregătește reforma sistemului de achiziții publice. Ce se schimbă: criterii „Made in Europe” și renunțarea la cel mai mic preț

Uniunea Europeană pregătește o reformă amplă a sistemului de achiziții publice, o piață estimată la aproximativ 2.500–2.600 de miliarde de euro pe an.

Schimbarea urmărește ca banii publici să fie folosiți mai eficient, iar atribuirea contractelor să nu depindă doar de oferta cu cel mai mic preț.

Calitatea, reziliența lanțurilor de aprovizionare, criteriile sociale și de mediu, inovarea și originea europeană a unor produse ar urma să aibă o greutate mai mare.

Pentru companiile din România, reforma poate deschide noi oportunități pe piața unică, dar poate aduce și cerințe suplimentare.

Firmele vor trebui să demonstreze mai clar nu doar că oferă un preț competitiv, ci și că pot livra calitate, siguranță, continuitate și valoare pe termen lung.

Publicitate

De ce vrea UE să schimbe achizițiile publice

Achizițiile publice reprezintă aproximativ 15% din produsul intern brut al Uniunii Europene.

Prin contractele atribuite de autorități sunt cumpărate servicii, lucrări și produse esențiale, de la infrastructură și energie până la echipamente medicale, tehnologie și servicii sociale.

Evaluarea cadrului european adoptat în 2014 a identificat mai multe probleme. Normele nu au adus suficientă claritate și flexibilitate, legislația sectorială a devenit mai complexă, iar concurența nu a evoluat uniform.

Comisia Europeană arată și că participarea directă a firmelor la licitații organizate în alte state membre rămâne limitată.

Reforma urmărește, în consecință, trei direcții majore: simplificarea procedurilor, digitalizarea pieței europene de achiziții și utilizarea contractelor publice ca instrument de susținere a competitivității și securității economice a UE.

Prețul cel mai mic nu ar mai trebui să decidă singur

Una dintre schimbările centrale este trecerea de la logica „cel mai mic preț” la evaluarea celui mai bun raport între preț și calitate.

În practică, autoritățile ar putea acorda o importanță mai mare duratei de viață a produsului, costurilor de întreținere, performanței, impactului asupra mediului, condițiilor de muncă, inovării și siguranței aprovizionării.

Această abordare poate reduce situațiile în care o ofertă ieftină la momentul semnării contractului devine costisitoare ulterior, din cauza reparațiilor, întârzierilor, consumului ridicat sau calității slabe.

Pentru contribuabili, obiectivul este obținerea unei valori mai bune pentru fiecare euro cheltuit, nu doar a unei economii aparente la începutul procedurii.

Procentele concrete vehiculate în presă pentru ponderea criteriilor de calitate trebuie însă tratate ca elemente ale unei propuneri aflate în proces legislativ.

Forma finală poate fi modificată în negocierile dintre instituțiile europene.

Ce înseamnă criteriile „Made in Europe”

Comisia Europeană a anunțat că noul cadru va permite introducerea unor criterii de preferință europeană în sectoare strategice, cu respectarea angajamentelor comerciale internaționale ale UE.

Scopul este reducerea dependențelor critice și sprijinirea lanțurilor de producție europene în domenii importante pentru economie și securitate.

Această orientare nu înseamnă că orice companie din afara UE va fi exclusă automat și nici că toate contractele vor fi rezervate producătorilor europeni.

Aplicarea va trebui să țină cont de acordurile comerciale, de regulile Organizației Mondiale a Comerțului și de sectoarele pentru care legislația va stabili cerințe specifice.

Pentru firmele românești care produc în UE sau sunt integrate în lanțuri europene de aprovizionare, criteriile de origine și reziliență pot deveni un avantaj.

În același timp, companiile care depind masiv de componente din afara Uniunii ar putea fi nevoite să își revizuiască furnizorii și documentația privind proveniența produselor.

Cum ar putea beneficia firmele din România

Simplificarea și digitalizarea procedurilor pot reduce barierele administrative care descurajează întreprinderile mici și mijlocii să participe la licitații în alte state.

O piață digitală europeană mai coerentă ar putea face mai ușoară identificarea contractelor, depunerea documentelor și reutilizarea informațiilor deja furnizate autorităților.

Avantajele potențiale pentru companiile românești includ:

• acces mai simplu la oportunități publice din alte state membre;
• costuri administrative mai mici și documentație mai standardizată;
• șanse mai bune pentru firmele care oferă produse durabile și servicii de calitate;
• valorizarea producției realizate în România și în alte țări ale UE;
• stimularea parteneriatelor și a participării în consorții europene.

Oportunitățile nu vor apărea însă automat. Firmele vor avea nevoie de capacitate tehnică, trasabilitate a lanțului de aprovizionare, certificări relevante și experiență în pregătirea ofertelor pentru piețe externe.

Ce ar trebui să facă firmele înainte de intrarea în vigoare

Companiile interesate de contracte publice pot începe pregătirea prin monitorizarea platformei europene Tenders Electronic Daily și a sistemelor naționale de achiziții.

Este utilă și actualizarea portofoliului de proiecte, a certificărilor, a politicilor de mediu și sociale, precum și a informațiilor despre originea materiilor prime și a componentelor.

Un alt pas important este calcularea costului pe întregul ciclu de viață al produsului sau serviciului.

Dacă viitoarele licitații vor pune mai mult accent pe calitate și eficiență, o ofertă bine documentată va trebui să arate economiile generate în timp, nu doar prețul inițial.

IMM-urile pot analiza și formarea de asocieri pentru contractele mari. Parteneriatele cu firme din alte state membre pot completa experiența, capacitatea financiară sau expertiza tehnică necesară pentru participarea la proceduri complexe.

Când se vor aplica noile reguli

Este esențial de precizat că reforma nu trebuie prezentată drept legislație deja aplicabilă. La data redactării, sursele oficiale descriu un proiect legislativ european.

După prezentarea propunerii Comisiei Europene, textul urmează procesul legislativ al UE și poate suferi modificări înainte de adoptarea formei finale.

Prin urmare, autoritățile și companiile din România trebuie să respecte în continuare legislația în vigoare.

Calendarul efectiv de aplicare va depinde de forma juridică adoptată, de negocierile europene și, dacă va fi necesar, de perioada acordată pentru punerea în aplicare sau transpunerea noilor norme.