Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Vaccinarea anti-Covid devine obligatorie în Franța și Grecia pentru angajații din domeniul sanitar


Publicat

Grecia ia noi măsuri în lupta împotriva pandemiei de COVID-19. Vaccinarea anti-COVID-19 va deveni obligatorie pentru anumite grupuri profesionale. Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a făcut anunţul oficial luni seară.

Vaccinarea obligatorie anti-COVID-19 va începe în căminele de bătrâni, a declarat premierul Greciei. Angajaţii care refuză vaccinarea vor fi suspendaţi începând cu data de 16 august. Pasul următor are în vedere angajaţii din domeniul sănătăţii, de la 1 septembrie. Ulterior, vor fi vaccinaţi toţi membrii Forţelor Armate.

În plus, Mitsotakis a anunţat noi restricţii epidemice cu privire la accesul exclusiv al persoanelor vaccinate în baruri, cinematografe, teatre şi alte spaţii închise.

Măsurile vor fi anunţate de Kyriakos Mitsotakis în cadrul unei apariţii televizate, începând cu ora locală 19:00, scrie Ekathimerini.com

Anterior, purtătorul de cuvânt al guvernului, Aristotelia Peloni, a declarat că noile măsuri au drept obiectiv reducerea ritmului de creştere a numărului de cazuri, înregistrată în mai multe regiuni ale ţării, inclusiv în Creta, Attica sau Marea Egee de Nord.

După Grecia, şi Franţa anunţă vaccinarea obligatorie pentru personalul medical

Președintele francez Emmanuel Macron a anunţat că vaccinarea personalului medical devine obligatorie.

“Vaccinarea va fi obligatorie pentru toţi cei care vor fi în contact cu persoane fragile”, a anunţat Macron, care a avertizat că din “15 septembrie vor fi efectuate controale şi se vor lua măsuri”.

Franţa a reuşit să aducă sub control epidemia de coronavirus, a afirmat, luni seară, preşedintele Emmanuel Macron, estimând că, în 2021, creşterea economică va fi de 6%, dar pledând pentru continuarea campaniei de vaccinare, în contextul apariţiei noilor tulpini.

Preşedintele Franţei a pledat pentru continuarea campaniei de vaccinare.

Vaccinarea va deveni obligatorie pentru persoanele care au contacte cu persoane vulnerabile.

„Ţara noastră se confruntă totuşi cu o reluare puternică a epidemiei care afectează toate teritoriile. Apariţia variantei Delta se traduce prin creşterea contagierilor în întreaga lume. (…) Avem un atu principal: vaccinul.

Ne protejează de varianta Delta şi evită în proporţie de 95% formele grave de îmbolnăvire. Cu cât ne vaccinăm mai mulţi, cu atât lăsăm mai puţin spaţiu răspândirii virusului.

Vaccinarea va fi obligatorie pentru toţi cei care intră în contact cu persoane fragile. Din 15 septembrie, vor fi efectuate controale şi vor fi aplicate sancţiuni”, a subliniat Macron.

Din septembrie Franța începe administrarea celei de-a treia doze de vaccin

În plus, acesta a anunţat că, în septembrie, vor fi chemate la vaccinare persoanele care au primit primele doze în ianuarie şi februarie.

„Vreau să mă adresez celor care s-au vaccinat primii, în condiţiile în care în curând nivelul anticorpilor va scădea.

Începând din toamnă, va fi o campanie pentru administrarea unei doze suplimentare de vaccin, în aceleaşi condiţii ca primele”, a precizat preşedintele Franţei, conform cotidianului Le Monde.

sursa: Mediafax



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Trei ciobani din Mureș, atacați de urs pe o pășune din Harghita. Un tânăr, găsit mort. Un alt bărbat, în stare gravă la spital

Publicat

Trei bărbați din județul Mureș au fost atacați de urs vineri seara, pe munte, în zona unei stâne aflată la graniţa dintre judeţele Harghita şi Suceava. Se pare că ursul ar fi atacat o vacă într-o pășune, iar cei trei, înarmați cu bâte, au mers să sperie animalul.

Unul dintre bărbați, un cioban în vârstă de 45 de ani, a fost atacat de urs și rănit grav. Un altul, un tânăr de 26 de ani, a fugit în pădure, fiind inițial dat dispărut. Ulterior, tânărul a fost găsit mort de jandarmii suceveni, sâmbătă dimineața, la circa 300 de metri de locul unde a fost văzut ultima oară, trupul acestuia prezentând leziuni incompatibile cu viața. 

După un apel de urgenţă transmis în jurul orei 19:30, echipe ale Salvamont Vatra Dornei au ajuns în zonă şi îl caută pe cel de-al doilea bărbat, care este dat dispărut. Incidentul s-a produs în zona Poiana Boilor, satul Drăgoiasa, când un urs a atacat o vacă de pe o păşune iar trei bărbați, păstori, s-au dus cu bâtele să îl sperie, în speranţa că pot salva vaca.

Unul dintre bărbați, un cioban în vârstă de 45 de ani, a fost rănit la față, membre și torace. A fost recuperat de pe munte de Salvamont și predat medicilor de la Ambulanță, după ce s-a refugiat, împreună cu un alt cioban, într-o stână.

A treia persoană, un bărbat de 26 de ani, a fugit în pădure, și fusese dat dispărut. Tânărul a fost căutat de autorități și a fost găsit mort sâmbătă dimineață. Jandarmii suceveni au găsit trupul tânărului la o distanță de aproximativ 300 de metri față de locul unde a fost observat ultima oară, în pădure. Leziunile sale erau incompatibile cu viața. Jandarmii l-au preluat și au cerut sprijin echipajelor Salvamont, pentru a-l coborî de pe munte.

Toți cei trei bărbați lucrau la stâna din Harghita.

Localnicii au primit, vineri seara, un mesaj RO-ALERT, care anunța prezența unui urs în comuna Dorna Candrenilor. Oamenii au fost sfătuiți să rămână în case.

La căutări au luat parte și specialiștii ISU Iași și ISU Neamț, cu camere de termoviziune.

Purtătorul de cuvânt al IPJ Suceava, Ionuţ Epureanu, a precizat că atacul ursului din zona fondului forestier arondat judeţelor Suceava – Harghita – Mureş a avut loc în judeţul Harghita.

„Ursul ar fi atacat o bovină în zona unei stâni amplasată pe raza judeţului Harghita şi trei bărbaţi au încercat să alunge ursul. Un bărbat de 45 de ani a fost atacat de urs, suferind mai multe leziuni şi fiind transportat la o unitate medicală din judeţul Suceava, aceasta fiind cea mai apropiată unitate medicală de locul atacului. Un alt tânăr de 26 de ani a reuşit să fugă, fiind căutat în fondul forestier de echipe comune de jandarmi montani şi poliţişti. Cel de-al treilea bărbat este apelantul la SNUAU 112”, a spus Ionuţ Epureanu.

Toţi cei trei bărbaţi sunt din judeţul Mureş şi lucrau la stâna din Harghita.

sursa: mediafax.ro, digi24.ro

foto: arhivă

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO-VIDEO Calcarele de la Ampoița, „străjerii” de la poarta de intrare în Munții Apuseni. Imagini cu drona din „Țara de Piatră”

Publicat

Calcarele de la Ampoiţa reprezintă o rezervaţie complexă, aflată pe teritoriul comunei Meteș. Este reprezentată de trei blocuri mari izolate de calcar (olistolite), înalte de 44 metri, 27 metri şi 15 metri. 

Pe lângă interesul geologic, pietrele constituie şi un atrăgător obiectiv turistic, prin originalul peisaj, de o romantică sălbăticie, pe care îl oferă. Cei trei „monştri” de calcar sunt „aşezaţi” într-un peisaj superb, parcă şi mai evidenţiat de verdele crud al naturii. Rezervația naturală este cunoscută sub mai multe denumiri: Pietrele de la Ampoița, Pietrele lui Bociacă, Pietrele Gomnușei sau Stogurile Popii. 

Vezi și FOTO-VIDEO: Piatra Boului din comuna Meteș, unul dintre cele mai frumoase puncte de belvedere din Munții Apuseni

Scopul principal al Rezervației Calcarele de la Ampoița este cel de conservare a diversității geologice și geomorfologice. De asemenea se urmăreste excluderea și prevenirea activităților de exploatare sau utilizare a resurselor naturale care contravin obiectivului de conservare, precum și asigurarea de condiții pentru activitățile educaționale, recreative și de cercetare științifică.

Rezervația Calcarele de la Ampoița  este situată la marginea de sud a Munților Trascăului, pe versantul stâng al pârâului Ampoița, afluent pe stânga al Ampoiului; altitudine maximă 393 m, altitudine minimă 310 m, și are o suprafață de 0,2 ha .

Vezi și FOTO-VIDEO: Piatra Corbului de la Tăuți, calcare cu fosile vechi de peste 100 de milioane de ani. Legendele locului

Accesul se face pe DN 74 Alba Iulia – Zlatna, până la km 13, de unde se merge în dreapta, pe DC 68 spre satul Ampoiţa, pe care se înaintează circa un kilometru.

De asemenea, în zonă se poate ajunge și cu trenul, pe calea ferată Alba Iulia – Zlatna, cu acces prin halta Gura Ampoiţei. Stâncile abrupte de calcar alb ce contrastează puternic cu panta domoală înverzită se zăresc încă de la gura pârâului.

Întinse pe o suprafaţă de 0,2 ha (1 ha după M. Bleahu şi colab., 1976) şi constituite în rezervaţie în anul 1969, prin Decizia 175/1969 a Comitetului Executiv al Consiliului Popular Judeţean Alba. Zona strict protejată se restrânge la cele trei stânci calcaroase.

Zona tampon are 4 ha şi cuprinde pajiştile dintre cele trei stânci în care este necesară ocrotirea asociaţiilor vegetale specifice din preajma rezervaţiei geologice şi în care nu se admite amplasarea de construcţii care să afecteze peisajul.

Pietrele Ampoiţei sunt trei masive izolate de calcare, dintre care cel mai mare are circa 200 de metri diametru. Ele se află pe versantul stâng al văii Ampoiţa la o înălţime de 40 de metri faţă de talveg şi prezintă pereţi verticali spre vale.

Spre pantă ele se înfundă treptat, fiind acoperite de conglomeratele şi gresiile haotice ale formaţiunii de Meteş, de vârstă apţian superior – albiană.

Mult timp s-a crezut că stâncile de calcar reprezintă calcare tithonice masive, dar o examinare atentă relevă faptul că este vorba de o brecie constituită din elemente de calcare diferite, respectiv calcare tithonice şi calcare urgoniene, dovedite ca atare prin resturile fosile pe care le cuprind.

Cimentul, de asemenea calcaros, înglobează orbitoline ce indică vârsta apţiană a procesului de formare a breciei.

În baza stâncii celei mai mari se observă şi un nivel cu elemente mai vechi, respectiv blocuri mari de granite cu ortoză şi de roci bazice eruptive (diabaze).

Rezervaţia se înscrie în relieful de altitudine redusă al prelungirilor sud-estice ale Munţilor Trascăului în Depresiunea Ampoi-Ampoiţa. Prezenţa lor în versant, împlântate într-o masă de formaţiuni mult mai moi, sugerează caracterul lor alohton. Blocurile sunt diaclazate, făgaşele de şiroire înscriindu-se tocmai în aceste diaclaze, unele dintre ele adânci până la 0,5 m.

Ele s-au desprins dintr-o faleză calcaroasă şi au alunecat pe taluzul continental fiind însedimentate în formaţiunile detritice cretacice de fliş.

Blocurile au fost numite şi olistolite, fiind considerate mărturii ale unor momente de sedimentare agitată premergătoare unor evenimente tectonice. Eroziunea selectivă ulterioară le-a detaşat în relief.

Dezagregarea lor este un proces îndelungat. Acoperirea creştetului blocurilor cu un strat de sol, de tip rendzinic, relativ bine înierbat, protejează aceste calcare.

Pietrele Ampoiţei nu sunt o apariţie izolată în peisajul Munţilor Metaliferi şi Trascău. Astfel de formaţiuni apar mai ales în lungul văii Ampoiului, impresionând totdeauna prin pereţii verticali şi culoarea albă, ce contrastează cu formele domoale, terne, ale formaţiunilor pe care le domină.

Vezi și FOTO-VIDEO: Piatra Varului, „piramida” de calcar înaltă de 48 de metri de la Meteș, „străjer” de neclintit pe malul râului Ampoi

Pentru aceste apariţii stranii de blocuri de calcare de cele mai diferite dimensiuni V. Uhlig a utilizat termenul de klippe, prin care se desemnează masivele izolate de roci ce sunt străine, sau, cum se mai spune, sunt <exotice> în raport cu formaţiunile înconjurătoare. Prezenţa lor a stârnit numeroase discuţii şi există cel puţin trei teorii asupra genezei lor.

În anii de până la primul război mondial, majoritatea geologilor care au cercetat regiunea le-au considerat ca apariţii ale fundamentului pe linii de fractură sau în sâmburi de anticlinal, eventual cu recutări ulterioare.

În perioada interbelică a dominat ideea unei structuri în pânză de şariaj, idee avansată încă de Uhlig în 1907, dar preluată şi susţinută de M. Ilie în numeroase lucrări. În această accepţiune, klippele ar reprezenta resturile unei cuverturi continue de calcare ce ar fi acoperit integral teritoriul, acoperire tectonică deoarece ele ar fi venit dinspre NV, adică din Munţii Gilău, a căror cuvertură sedimentară normală ar fi constituit-o. Ulterior eroziunea a dezmembrat placa, lăsând din ea doar petice izolate.

Începând din 1950 o a treia ipoteză şi-a făcut loc. Klippele au fost interpretate ca blocuri desprinse dintr-o faleză calcaroasă, alunecate pe taluzul continental şi însedimentate în formaţiunile detritice în curs de depunere, respectiv în formaţiunile de fliş cretacice, care au uneori şi aspecte de Wildflysch.

Din cauza lipsei de calcare în formaţiunile de fliş, klippele de calcare din Munţii Metaliferi sunt ameninţate de o distrugere rapidă prin exploatare, cu atât mai mult cu cât o astfel de exploatare este uşoară, dat fiind că ele proeminează, oferind fronturi de carieră uşor de atacat. De altfel dispariţia prin exploatare până în temelii a unora dintre aceste masive de calcare indică destinul lor implacabil.

De aceea Pietrele Ampoiţei au fost puse sub protecţia legii, pentru a rămâne dovezi ale unor interesante procese geologice.

Rezervaţia face parte din bazinul mijlociu al râului Ampoi, din subbazinul pârâului Ampoiţa. Scurgerea pe versant este difuză, depozitele înconjurătoare fiind în secţiunea lor superioară permeabile. Solurile sunt rendzinele pe calcare şi soluri brune podzolite şi brune acide pe celelalte tipuri de roci.

Rezervaţia se încadrează în etajul pădurilor de gorun, reflectând un regim topoclimatic termic mai blând şi mai uscat. Cuprinde 50 de specii de plante vasculare, multe dintre ele caracteristice pentru vegetaţia de stâncărie, între care se remarcă: Phleum montanum, Melica ciliata var. flavescens, Minuartia verna, Allium flavum.

Pe abrupturile stâncoase ale calcarelor apar asociaţii de Festuca cinerea ssp.pallens.

Condiţiile staţionare extreme au asigurat dăinuirea unui complex cenotic cu caracter relictar, în care, pe fondul dominant eurasiatic (32%), se afirmă un contingent remarcabil de elemente mediteraneene (18%) şi continentale (14%).

sursa: prof. Melania Hanciu, prof. Cornelia Bolca

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Salvamont: 50 de REGULI și SFATURI pentru drumeții în siguranță pe munte. Ce trebuie să știți înainte să plecați în excursie

Publicat

Turiştii împătimiţi de aventurile montane trebuie să respecte o serie de reguli şi recomandări care asigură revenirea în siguranţă la punctul de plecare. Salvamont România a prezentat luni, 19 iulie, o serie de recomandări privind activitățile montane, în cadrul campaniei de prevenire a accidentelor montane premergătoare zilei de 1 august – Ziua Salvamont România și lunii august – luna responsabilității pe munte.

Astfel, pentru reducerea accidentelor montane, Salvamont România vă sfătuiește să:

  1. Alegeți traseele în funcție de experiența si pregătirea dumneavoastră;
  2. Nu plecați în drumeție dacă sunteți obosit sau nu aveți avizul medicului în caz că suferiți de anumite boli sau sunteți în convalescență;
  3. Înainte de plecare în excursie, informați-vă despre itinerariul propus, gradul de dificultate al traseului, starea marcajului, accesibilitate, porțiuni periculoase, starea vremii și programul de funcționare al mijloacelor de transport pe cablu.
  4. Informați-vă la salvamontiști, cabanieri, pădurari, ciobani de stare traseului (poteci, podețe, marcaje), a refugiilor și a punctelor salvamont;
  5. Informați-vă de prognoza meteo pentru următoarele 24 de ore, evitați deplasarea pe timp nefavorabil;
  6. Calculați timpul necesar parcurgerii traseului funcție de pregătirea dumneavoastră;
  7. Plecați pe munte cu echipament adecvat, atât pentru condițiile meteo, pentru specificul traseului și al activităților. Luați haine de schimb, haine de protecție împotriva vântului și ploii și haine mai groase, pentru cazul în care temperatura scade. Nu uitați ca la munte vremea este deosebit de imprevizibilă, iar condițiile meteo se pot schimba radical într-un timp foarte scurt.
  8. Nu uitați să puneți în rucsac lanterna, busola, harta, ochelari de soare cu protecție UV, crema de protecție UV, spray cu piper și/sau generator de ultrasunete, briceag, trusa de prim-ajutor medical și punga pentru gunoi.
  9. Nu încărcați rucsacul peste limite rezonabile;
  10. Evitați să plecați singur la drum, recomandabil, în grup de cel puțin trei persoane din care una să cunoască zona;
  11. Informați cabanierul/familia/prietenii asupra traseului pe care doriți să îl urmați și înscrieți-vă în Registrul de trafic al turiștilor.
  12. Alegeți traseele în funcție de pregătirea fizică și psihică a celui mai slab din grup.
  13. Folosiți doar trasee marcate, nu vă abateți de la traseu, evitați scurtăturile. Urmăriți și respectați marcajele și indicatoarele de pe traseu.
  14. Pasul turistului încercat este regular și rar, mersul grăbit duce la epuizarea prematură a forțelor;
  15. La pornire mergeți într-un ritm mai lent, ajungând treptat la viteza normală de mers;
  16. La urcare, călcați pe toată talpa, cu genunchii ușor îndoiți; la coborâre călcați, de asemenea, pe toată talpa, dar cu genunchii mai mult împinși înainte și bustul aplecat;
  17. Lungimea pasului să fie proporțională cu talia și raportată la înclinația pantei;
  18. Respirația să fie liniștită, adaptată la viteza de deplasare, iar ritmul de mers să fie variabil în funcție de înclinația terenului;
  19. Pe pantele cu iarba, puțin înclinate (25 grade) și pantele foarte înclinate (peste 40 de grade), urcarea se face direct, între aceste înclinații, urcarea se face în serpentine.
  20. Pe grohotișuri urcarea se face pe bolovanii mari, iar la coborârea numai pe grohotișul mărunt; ordinea de mers va fi în coloană, câte unul.
  21. Cei mai puțin inițiați vor fi încadrați în coloană imediat după conducătorul grupului; după primele 20 de minute de mers se va face o pauză; prima pauza mai mare (20-30 minute) se va face după 2 ore de mers;
  22. În timpul mersului se recomandă să vorbiți cât mai puțin și în nici un caz cu voce tare.
  23. Când sunteți pe cărări de munte nu uitați să țineți cont de câteva reguli elementare referitoare la regimul de mers, respirație, alimentație.
  24. Luați cu dumneavoastră o cantitate de lichide puțin mai mare decât necesarul normal, pentru a va putea hidrata corespunzător. Alegeți apa, ceaiurile sau sucurile naturale, evitați băuturile carbogazoase, iar in perioada iernii luați lichide calde (pentru a le păstra temperatura un timp cat mai îndelungat puneți-le într-un termos).
  25. Nu consumați băuturi alcoolice înainte și în timpul excursiei; acestea slăbesc organismul, diminuează capacitatea de efort și iarna favorizează înghețul;
  26. Este bine să beți apă numai la sfârșitul pauzelor, înainte de a porni din nou la drum;
  27. Evitați să fumați în timpul excursiei;
  28. Acordați toată atenția alimentației pe munte, în special iarna: se recomandă substanțele grase și zaharoase, citronadele, băuturile calde și bine îndulcite;
  29. În pauzele mai mari puteți consuma dulciuri (zahăr, glucoza, miere, etc.);
  30. În cazul apariției dificultăților pe traseu sau înrăutățirii vremii retrageți-vă la cea mai apropiată cabană.
  31. În caz de furtună sau de ploaie cu descărcări electrice părăsiți culmea; nu vă adăpostiți lângă copaci izolați, înalți sau lângă stânci; nu alergați;
  32. În caz de ceață, ploaie puternică, viscol căutați urgent un adăpost, cei care pleacă în cercetare nu o faceți la o depărtare mai mare de distanța la care se aude glasul omenesc sau se vede lumina lanternei; în nici un caz nu lăsați în urma pe cei obosiți.
  33. Iarna, pe vreme rea (viscol, ceață, ger), vă veți deplasa în grup compact, dacă zona nu prezintă pericol de avalanșe;
  34. Evitați strigatele și orice alte zgomote în locurile unde se pot produce avalanșe; la traversarea pantelor prielnice avalanșelor trecerea se face la o distanță de câțiva metri unul de altul și se calcă exact în urma lăsată de capul coloanei, înaintându-se în șir indian;
  35. Nu trebuie, sub nici un motiv, să rămâneți în urma grupului;
  36. Nu faceți focul în pădure și pe pășunile alpine. Nu aruncați chibrituri sau țigări aprinse;
  37. Ocrotiți flora, fauna, peșterile, monumentele naturii, apele;
  38. Nu poluați natura;
  39. La plecarea dintr-un loc de popas lăsați curat în urma voastră;
  40. Nu deteriorați amenajările turistice, marcajele si indicatoarele.
  41. Respectați monumentele naturii și ariile protejate.
  42. Nu aruncați deșeuri în zona montană.
  43. Respectați normele de comportare în cabană; la cabană respectați timpul necesar de odihnă;
  44. În caz de accident reacționați prompt și eficace pentru a proteja și asigura accidentatul. Anunțați Salvamont-ul specificând următoarele: ce s-a întâmplat, câte persoane au nevoie de ajutor, când s-a produs accidentul, locul unde se găsesc persoanele accidentate.
  45. În caz de rătăcire, păstrați unitatea grupului. Rămâneți treji și conștienți. Mișcați-vă pe loc pentru a preveni hipotermia. Nu consumați alcool. Anunțați Salvamont-ul.
  46. Apelați cu încredere la ghizii montani autorizați și la membrii Salvamont.
  47. Răspundeți la solicitările cabanierilor, a altor grupuri de turiști sau a echipelor salvamont pentru a da ajutor unor oameni aflați în primejdie.
  48. Nu uitați să vă informați din timp despre telefoanele utile, salvamontul din zona , Dispeceratul National Salvamont (0SALVAMONT), etc. Priviți periodic ecranul telefonului mobil pentru a urmări prezența sau absența semnalului și țineți minte locul unde ați avut ultima dată semnal. Economisiți acumulatorul telefonului sau puneți în rucsac un acumulator de rezervă.
  49. Apelați cu încredere echipele salvamont, singurele structuri abilitate legale pentru intervenția în salvarea montană, prin Dispeceratul Național Salvamont – Vodafone, la numărul de telefon 0Salvamont (0725826668), sau prin SNAU 112, specificând următoarele: numele dumneavoastră, ce s-a întâmplat, câte persoane au nevoie de ajutor, când s-a produs accidentul și locul unde se găsesc persoanele accidentate. Încercați să protejați accidentatul până la sosirea echipei de salvatori montani.
  50. Instalați pe telefon aplicația SALVAMONT-VODAFONE

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Pandemia a adus scăderea numărului de ore lucrate, cu 10% în România și cu 12% în medie în UE

Publicat

Anul trecut, numărul orelor lucrate a scăzut cu aproape 10% în România, față de 2019, arată datele Eurostat. Scăderea din România este sub media europeană, de 12%.

Scăderea poate fi explicată prin măsurile luate ca răspuns la pandemia COVID-19, care a determinat mulți oameni să alterneze între perioade de muncă și perioade de absență de la muncă în 2020. Ca urmare, mai mulți oameni au lucrat mai puține ore decât de obicei și au lipsit de la locul de muncă.

La nivel național, a existat o scădere a orelor lucrate în toate statele membre. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Grecia (-19,7%), Spania (-19,5%), Portugalia și Italia (ambele -19,0%).

Țările UE în care s-a înregistrat reduceri mai mici de 5% sunt Finlanda (-4,4%), Danemarca și Luxemburg (ambele -4,1%) și Olanda (-3,2%).

Pe întreg teritoriul UE, 26,9 milioane de persoane ocupate au raportat că au lucrat mai puțin decât programul obișnuit de lucru în 2020. în timp ce în 2019 numărul era de 24,4 milioane de persoane angajate.

Motivul principal al creșterii numărului de persoane care au lucrat mai puține ore decât de obicei în 2020 a fost disponibilizarea temporară: numărul disponibilizărilor temporare a crescut de la 0,5 milioane în 2019 la 3,9 milioane în 2020.

În plus, 5,8 milioane de persoane au lucrat mai puține ore decât în ​​mod obișnuit din alte motive (care includ concedii parentale și speciale, precum și educația și formarea) în 2020, în creștere de la 4,7 milioane în 2019.

În aceeași perioadă, numărul persoanelor care au lucrat mai mult decât orele obișnuite a scăzut, indiferent de motivul pentru care lucrează mai mult. Numărul de persoane careau lucrat ore suplimentare a scăzut de la 7,3 milioane în 2019 la 5,8 milioane în 2020.

sursă: Mediafax

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate