VIDEO ”Blaj într-un minut”, proiect inedit dedicat vizitei Papei. O jurnalistă realizează 140 de filme despre Mica Romă

În 11 ianuarie 2019, a fost anunțată vizita Papei Francisc în România, la București, Iași, Șumuleu Ciuc și Blaj. Trei zile mai târziu, Anca Berlogea-Boariu a pus un pariu că timp de 140 de zile va prezenta pe pagina de facebook câte o poveste din Blaj, în câte un video de un minut.

Alături de ea, tineri care i-au fost elevi sau cu care a lucrat în ateliere de teatru și film s-au aruncat în aventura incredibilă de a face cunoscut orașul unei țări întregi care de-abia îl mai plasează pe hartă și cu atât mai puțin îi cunosc istoria și nici viața actuală.

De exemplu, un video dedicat vizitei Papei Ioan Paul al II-lea în România.

O amintire de neuitat from Ana Boariu on Vimeo.

”Data de 8 mai 1999 rămâne poate unul dintre cele mai emoționante momente din timpul vizitei Papei Ioan Paul II în România. În catedrala Sfântul Iosif, Sfântul Părinte s-a întâlnit atunci cu cardinalul Alexandru Todea, țintuit în scaunul cu rotile din 1992, în urma unui atac cerebral. În aceeași catedrală, Alexandru Todea, pe atunci protopop de Reghin, fusese consacrat episcop în clandestinitate, în 19 noiembrie 1950, iar la scurt timp arestat.

Condamnat la moarte, pedeapsa i-a fost comutată în închisoare pe viață pentru activitatea sa de preot greco-catolic și predicator. A fost eliberat odată cu grațierile din 1964, după ce a trecut prin mai multe închisori, printre care Sighet.

Ales mitropolit în 1986, Papa Ioan Paul II a putut să-l confirme doar după 22 decembrie 1989, numindu-l arhiepiscop de Alba Iulia și Făgăraș în 12 martie 1990. În 1991 a fost creat cardinal al Bisericii Romane. Alexandru Todea s-a stins din viață în 2002, la vârsta de 90 de ani, și odihnește în Catedrala Sfânta Treime din Blaj”.

Vezi și: Vizita Papei la Blaj: 42.000 de pelerini vor avea acces pe Câmpia Libertății. Detalii legate de organizare

140 de zile, 140 de minute, 140 de… filme

Cele 140 de minute produse înainte de venirea Papei Francisc vor fi preluate în proiect pentru a crea și o mapare a orașului, de tip „Browse the city”: se vor crea trasee tematice, iar vizitatorii, urmându-le vor putea identifica în anumite locuri (prin tag/cod QR), filmele de un minut care le spun povestea (la teiul lui Eminescu, la stejar, la brutărie, la turnul cu ceas al catedralei etc.). Vor fi șapte trasee, care corespund temelor alese pentru fiecare zi a săptămânii, de la început:

Povești de familie, care refac drumul mamei, Ileana Berlogea și a fostei ei colege de școală, Ana Manciulea, fiica profesorului de geografie și părintelui Ștefan Manciulea.

Mergem la școală: De la celebra vizită a lui Eminescu la Blaj, până la voluntarii de azi, Blajul poate fi descoperit prin profesorii săi, prin cercuri de informatică, engleză sau dans, iar vizitatorii Blajului pot alege să fie ei înșiși voluntari la unul dintre licee.

Ne plimbăm prin oraș: de la brutării tradiționale, la fabricile ultra moderne Bosch, traseul prezintă viața de zi cu zi și oameni din spatele unor afaceri sau firme, cum ar fi chiar Gostat-ul.

Descoperim istoria: Momente și oameni importanți din istoria Blajului, descoperiți în povești de un minut.

Întâlnim oameni: Acest traseu propune întâlnirea cu oameni care se implică în proiecte sociale, educative sau de economie sustenabilă.

Împrejurimi și evenimente: Blajul e centrul și urmărind seria din ziua de sâmbătă, descoperiți unde puteți merge din Blaj și câte alte locuri sunt legate de acest loc.

Blajul și episcopii: Centrul istoric, catedrala, palatul mitropolitan și curia sunt locuri care poartă amintirea episcopilor martiri și amprenta celor de azi. Seria de 20 de filme îi prezintă pe episcopii Blajului, episcopii martiri și episcopii Bisericii Române Unite, greco-catolică, care îl vor întâmpina aici pe Papa Francisc.

Iuliu Hossu s-a născut la Milaș, în 1885. A fost sfințit episcop la Blaj, în 1917 și un an mai târziu, deși era cel mai tânăr episcop, a fost cel care a citit proclamația Unirii Transilvaniei cu Regatul României, la Alba Iulia în 1 decembrie. Ca mulți politicieni și mari oameni de stat, generația Unirii s-a regăsit în închisoarea din Sighet.

Iuliu Hossu, episcopul Marii Uniri a României from Ana Boariu on Vimeo.

Iuliu Hossu a supraviețuit celor cinci ani de detenție cruntă, urmați de alți 15 ani de domiciuliu forțat. A povestit cu înțelegere, credință și speranță în dreptatea și mila lui Dumnezeu drumul crucii pe care au mers toți episcopii Bisericii Române Unite cu Roma.

La vizita regală din 1936, cu ocazia instalării mitropolitului Alexandru Nicolescu, episcopul Alexandru Rusu a participat în calitate de episcop de Maramureș și este filmat cum iese în procesiune din Catedrală. Blajul îi era cunoscut, fiind profesor aici încă din 1910, iar apoi titular al catedrei de Teologie Dogmatică din cadrul Academiei Teologice din Blaj.

Vezi și: Vizita papei Francisc la Blaj: Semnificația logo-ului construit în jurul imaginii Fecioarei Maria

A venit aici imediat ce a fost consacrat preot, după încheierea studiilor teologice făcute la Budapesta. În 1920 a fost numit Secretar Mitropolitan, iar în 1923 Canonic al Capitlului Mitropolitan din Blaj. La 30 ianuarie 1931 a avut loc la Blaj consacrarea lui ca Episcop de Maramureş de către Mitropolitul Vasile Suciu, iar pe 2 februarie instalarea lui în Baia-Mare.

În martie 1946 Sinodul Mitropolitan electoral l-a ales pe Episcopul Alexandru Rusu ca Mitropolit, alegere recunoscută de Sfântul Scaun dar nerecunoscută de guvernul de atunci. Prin caracterul său ferm, de leader, Alexandru Rusu a fost cel mai de temut dintre episcopii greco-catolici pentru guvernul comunist.

Alexandru Rusu, mitropolitul nerecunoscut al Blajului from Ana Boariu on Vimeo.

La 28 octombrie 1948 a fost arestat şi dus pe rând la Dragoslavele, Mănăstirea Căldăruşani, apoi Sighetul Marmaţiei. Supravieţuieşte acestui Penitenciar şi astfel a fost mutat la Curtea de Argeş, apoi izolat la Mănăstirea Cocoş.

În 1957 Tribunalul Militar l-a condamnat la 25 de ani muncă silnică pentru instigare şi înaltă trădare, ajungând la Gherla. În primăvara anului 1963 s-a îmbolnăvit grav, la 9 mai acelaşi an trecând la cele veşnice. A fost înmormântat în Cimitirul deţinuţilor din Gherla, fără nici un oficiu religios.

Episcopul Valeriu Traian Frențiu este legat de Blaj, unde a stat pe toată perioada celui de-al doilea război mondial, ca Administrator Apostolic al Arhidiecezei de Alba-Iulia şi Făgăraş. Tot aici, în Catedrala Sfânta Treime, fusese consacrat episcop în 14 ianuarie 1913, după care a stat 10 ani ca episcop de Lugoj, iar din 1922, a fost transferat ca episcop de Oradea, eparhie unde s-a întors după război, în 1947.

Valeriu Traian Frențiu, episcopul martir la Sighet from Ana Boariu on Vimeo.

În ambele eparhii, și cea de Lugoj și cea de Oradea, Valeriu Traian Frențiu s-a dovedit a fi un bun administrator. Sub păstorirea sa, la Oradea s-au construit sau reparat numeroase biserici și case parohiale, s-a modernizat stațiunea climaterică Stâna de Vale și chiar a căii ferate înguste pe Valea Iadului, dată în exploatare în 1936.

Episcopul Valeriu Traian Frenţiu s-a născut la 25 aprilie 1875 în oraşul Reşiţa, din părinţii Ioachim, preot, şi Rozalia. A studiat Teologia la Budapesta (1894-1898), după care a fost hirotonit preot la 28 septembrie 1898. În 1902 a fost promovat doctor în Teologie.

 

Episcopul Frențiu a fost arestat în 28 octombrie de la Oradea, dus în lagărul de la Dragoslavele, apoi, în februarie 1949 la Mănăstirea Căldăruşani. În 1950 a ajuns în Penitenciarul de la Sighet, unde, după 2 ani, nemaiputând suporta duritatea regimului de exterminare a murit la 11 iulie 1952. Nu a fost judecat şi nu a avut condamnare.

Imagini cu Ioan Suciu în Blaj apar în filmările vizitei regale din 1936, chiar în altarul Catedralei Sfintei Treimi. Imaginea lui rămâne ca cea a celui mai tânăr dintre episcopii martiri. Ioan Suciu, a trecut la cele veșnice în 27 iunie 1953, la închisoarea din Sighet, la numai 46 de ani.

Episcopul Ioan Suciu: moartea la Sighet from Ana Boariu on Vimeo.

În liniștea nopții, a fost coborât în curte, urcat într-o căruță și dus la cimitirul săracilor. Acolo a fost îngropat pe ascuns, într-un mormânt fără cruce și fără nume. Aceasta a fost soarta lui și a tuturor celorlalți deținuți politici care au murit la Sighet: să nu i se cunoască mormântul, să nu i se poată găsi osemintele.

Academia teologică din Blaj este locul unde Tit Liviu Chinezu, în calitate de rector, a fost surprins în câteva fotografii cu studenții din anii 1940-1945, printre care și bunicul Preasfințitului Claudiu Lucian Pop.

Coleg de studii cu episcopul Ioan Suciu la Liceul din Blaj, iar apoi la Roma, Tit Liviu Chinezu s-a stins din viață ca și cel mai bun prieten al său la închisoarea din Sighet, în 1955 și a impresionat mereu prin capacitatea de a-i călăuzi pe ceilalți și de a fi un exemplu, prin viața spirituală. Născut la Huduc, în Mureș, în 1904, Chinezu a pășit pe urmele tatălui său, preot greco-catolic. După finalizarea studiilor la Roma, în 1931, a devenit profesor la Școala normală de învățători din Blaj, apoi, din 1937, la Academia teologică din Blaj.

Pe urmele unei fotografii cu episcopul Tit Liviu Chinezu from Ana Boariu on Vimeo.

Numit protopop de București, între 1947-1948, a fost arestat în 29 octombrie 1948 de la parohia din strada Polonă. A acceptat să devină episcop în clandestinitate, fiind consacrat în arest, la Căldărușani, în data de 3 decembrie 1949. Cu toate precauţiunile luate pentru a nu se divulga acest secret, securitatea a aflat.

Tit Liviu Chinezu a fost transferat apoi împreună cu ceilalți episcopi la Penitenciarul din Sighetul Marmaţiei unde, datorită regimului de exterminare, s-a îmbolnăvit foarte grav. Sanitarul închisorii, sub pretextul că-l duce la infirmerie, l-a izolat într-o celulă mare, neîncălzită, unde, după două zile, pe 15 ianuarie 1955 a decedat, îngheţat. A fost îngropat fără sicriu, noaptea, în Cimitirul Săracilor, fără a i se cunoaşte locul. Nu a fost judecat şi nu a avut condamnare.

Cine este Anca Berlogea

Absolventă de regie de teatru, teologie și de un curs intensiv BBC de jurnalism, Anca Berlogea a lucrat zece ani în televiziune, făcând parte în 1999 din echipa ProTV care a realizat transmisiile în direct de la vizita Papei Ioan Paul II. De atunci, parcursul ei s-a schimbat, descoperind odată cu întâlnirea dintre Papă și cardinalul Todea, o biserică ce încă mai trăia în catacombe, interzisă în toată perioada comunistă: Biserica greco-catolică. Deși era născută la Jidvei și fusese elevă în Blaj, mama ei nu îi spusese niciodată nimic despre acest trecut. După 1999, prin film și teatru, Anca Berlogea a încercat să dea o mărturie despre această istorie uitată, lucrând în paralel și cu tineri defavorizați sau în situații de risc, organizând ateliere de film și apoi de teatru. Un dublu parcurs se intersectează acum și își găsește pe deplin rostul: acela de a redescoperi istoria într-un mod aparte. Împreună cu tinerii povestește despre viața prezentă și trecută a propriului lor oraș și le dă ocazia să își găsească propria lor voce.

Blajul

Situat în centrul țării, Blajul este astăzi un orășel mic, dar cochet, în care clădirile baroce de sfârșit de secol XVIII și XIX, arată ca mici bijuterii într-un spațiu populat de flori. Două fabrici Bosch asigură locuri de muncă, dar și un venit administrației locale, iar asta se vede.

Paradoxal aproape, la numai 20.000 de locuitori, orașul numără șapte școli și trei licee, un spital modern, săli de sport, piscină și o echipă de volei feminin de renume. Înconjurat de păduri și de coline cu viță de vie, produsele apicole și cele viticole sunt brandurile cunoscute ale zonei: Apidava și Jidvei.

Dar ceea ce-l caracterizează, este și piața de legume cu produse locale, micile ferme din Tiur sau cu brânza și lapte de Mănărade. Oamenii stau la oraș, dar merg primăvara să culeagă leurdă sau ciuperci, se lovesc la propriu de căprioare sau mistreți, iar tinerii profită de apropierea Apusenilor pentru a merge în peșteri sau să facă remarcări de trasee montane. Poate nu e de mirare că până și străini se mută aici.

Cămpia Libertății from Ana Boariu on Vimeo.

Papa Francisc vine însă la Blaj pentru că aici este centrul Bisericii Române Unite cu Roma, un oraș creat de un episcop și construit de succesorii lui. Ioan Inochentie Micu a făcut un schimb de proprietăți și a mutat episcopia de la Făgăraș la Blaj în 1737. Conceput în jurul unui simplu castel de grof, Blajul a devenit în scurt timp centrul spiritual, cultural și de învățământ al românilor din Transilvania.

În 1754, Petru Pavel Aron a deschis aici prima școală sistematică în limba română, devenită curând și primul liceu. Aici a fost centrul Școlii Ardelene, aici s-a publicat Biblia de la Blaj, prima traducere într-o limbă română aproape modernă și care a fost și cel mai mult timp utilizată în viața bisericii românești.

Școlii Ardelene îi datorăm faptul că românii au aflat că sunt rude cu romanii și limba română e soră cu latina. Lucrări de pionierat în gramatică și istorie au fost făcute de literați, teologi și preoți ai școlii de la Blaj.

Despre toate aceste lucruri, Anca Berlogea și echipa ei de tineri povestesc în minutele lor, care pornesc însă de la oameni și întâmplări, de la mici anecdote comice sau amintiri emoționante. Un posibil documentar sau emisiuni de televiziune pot relua și integra câteva din cele mai bune minute realizate pentru a descoperi pe larg unele dintre aceste povești.

Dintre tinerii din echipă

Anita și Pati sunt în clasa a 12 la Colegiul I.M. Klein și se pregătesc de bacalaureat, dorind să meargă la o facultate de media. Ele co-administrează pagina de facebook și pregătesc și un cont de instagram, pentru Blaj într-un minut.

Prezente în cercurile diverse din școală, prin ele aflăm mai multe despre pasiunile tinerilor, care se întind de la cercul de chitară, până la astronomie și robotică. Dar întâlnim și oameni deosebiți, cum este Elena Burja, meșter popular care predă cursuri de țesut, sau Victor Mateș, fondatorul și managerul Apidava.

Veronica este studentă în anul I la Litere, în Cluj, la două facultăți, română-latină și engleză-română. Acest lucru se datorează pasiunii ei pentru limba latină și istorie, participând și primind o disticție la Olimpiada Internațională de Latină. Ea ne prezintă autori ai Școlii Ardelene și momente din istoria Blajului, dar și prietenii ei de acum, cum este pictorița de icoane și cadouri.

Alex, Cristi și Didu sunt elevi la Liceul teologic Sfântul Vasile. Viața lor se împarte între escapade în natură, sport și mici job-uri. Cu ei am fost la Stâna de Vale, dar și să culegem spanac în Tiur, la bunicii Ioanei, actualmente elevă la I.M.Klein.

Iulian este un tânăr absolvent de teologie, care s-a reîntors de la Roma și acum se ocupă de tinerii care stau la internat la teologie. În paralel, face voluntariat la Centrul de ajutor maltez, având o grijă deosebită pentru fratele lui cu sindrom down.

Miruna este elementul de energie și surpriză: studentă la sport, în Cluj, est și instructor de zumba, revenind în fiecare vineri în oraș. Mama ei este profesoară și de asemenea instructor de zumba și pilates. În timpul liber, împreună cu mama ei, profesoara Cornelia Mărginean, lucrează și cu tineri cu sindrom Down.

Avram este un tânăr rom de o mare sensibilitate. Odată cu atelierele de film, s-a integrat în grupul elevilor din partea bogată a Blajului. Pasiunea lui este sportul și creșterea de porumbei călători, de care se îngrijește împreună cu fratele său mai mic.

Sursă text și video: Anca Berlogea-Boariu