VIDEO: ECLIPSA parțială de Soare. Fenomen astronomic spectaculos, vizibil și din România

Amatorii de astronomie și nu numai au parte, duminică, de unul dintre cele mai spectaculoase evenimente astronomice din ultimii ani.

Este vorba despre eclipsa inelară de Soare care, din România, va apărea ca o eclipsă parțială.

Vezi și SOLSTIŢIUL de VARĂ 2020: Cea mai lungă zi din an. Semnificații, legende și superstiții

O eclipsă de Soare apare atunci când Luna trece între Pământ și Soare, obturând astfel total sau parțial discul solar pentru un observator aflat pe Pământ. O eclipsa de Soare inelară apare atunci când diametrul aparent al Lunii este mai mic decât diametrul aparent al Soarelui, blocând cea mai mare parte a luminii Soarelui, iar Soarele apare asemănător unui inel strălucitor.

Eclipsa începe în jurul orei 8:10, are maximul în jurul orei 8:30 și se termină în jurul orei 9, potrivit Observatorului Astronomic Amiral Vasile Urseanu.

AICI, observații online.

Va avea durată medie pentru țara noastră de 45 de minute. Acoperirea Soarelui de către Lună va varia în funcție de locul observației, fiind mai mare în sud-estul țării și mai scăzută în nord-vest.

Procentul de acoperire a Soarelui va fi situat între 4,6 și 0,5%. Acoperirea Soarelui de către Lună este foarte mică, observarea eclipsei fiind destul de dificilă, mai precizează sursa citată.

Inelul de foc va putea fi văzut pentru prima oară, imediat după răsărit, în partea de nord-est a capitalei din Congo, Brazzaville. Aici va dura cel mai mult, respectiv 1 minut și 22 de secunde.

Punctul maxim, când cercul de foc al luminii solare va înconjura luna, va putea fi văzut deasupra localității Uttarakhand, în apropiere de granița dintre India și China, în jurul prânzului. Alinierea perfectă va dura fix 38 de secunde.

Următoarea eclipsă de Soare va fi în 14 decembrie 2020, va fi totală, însă nu va fi văzută din România. Va putea fi observată doar din America de Sud, Oceanul Pacific şi Oceanul Atlantic.

Următoarea eclipsă de Soare vizibilă din România se va produce pe 25 octombrie 2022.

Specialiștii avertizează că astfel de fenomene sunt periculoase pentru sănătatea ochilor, dacă sunt observate cu ochiul liber.

Soare nu trebuie observat niciodată direct prin luneta astronomică, telescop sau binoclu. Este necesară așezarea unui filtru solar adecvat, în fața obiectivului.

Altă variantă este proiectarea imaginii Soarelui pe un ecran, de exemplu o foaie albă de hârtie / carton.

O eclipsă de Soare se produce întotdeauna la faza de Lună Nouă. Eclipsele de Soare pot fi de trei tipuri: parţiale, inelare şi totale. O eclipsă totală se produce la fiecare 40 de ani, vizibilă din aceeaşi regiune de pe pământ, potrivit Agerpres.

În vechile culturi, când avea loc o eclipsă, oamenii spuneau că Soarele sau Luna au fost înghiţite de balaur sau de dragon. Dispariţia Soarelui în plină zi era identificată cu cele mai teribile evenimente, ca de exemplu moartea unui mare conducător, declanşarea sau întreruperea unui război.

În Grecia antică, cei ce îndrăzneau să spună că eclipsa se produce prin interpunerea Lunii sau a Pământului erau arşi de vii. Se credea că eclipsa se datora puterii unor formule magice. Aztecii posteau de frică în timpul eclipsei, femeile se flagelau, iar fetele îşi luau sânge din braţ. În India, se spunea că, la eclipsă, un demon îşi întinde ghearele negre peste aştri, vrând să-i smulgă. Chinezii credeau, pe vremuri, că eclipsele sunt pricinuite de un geniu al răului, care acoperă Soarele cu mâna dreaptă şi Luna cu mâna stângă. Şi francezii credeau că eclipsele sunt semne prevestitoare de rău. Marea eclipsă din 1033 a fost socotită ca o premoniţie a morţii regelui Robert, iar o alta, din 1074, ca o prezicere a conspiraţiei lorzilor Catesby şi Percy din Anglia. În antichitate, armatele refuzau să lupte din cauza unei eclipse.

Alte fenomene astronomice vizibile în anul 2020

20 iulie – Planeta Saturn la opoziţie (vizibilă toată noaptea); Planeta cu inele va fi cel mai aproape de Pământ, fiind luminată de către Soare

28 – 29 iulie – Maximul curentului de meteori Delta Aquaridele (ZHR = 20)

12-13 august – Maximul curentului de meteori Perseidele (ZHR = 60 – 100); Perseidele au loc în perioada în care Pământul trece prin coada cometei 109P/Swift-Tuttle. Cometa este considerată cel mai mare obiect cunoscut ce trece repetat pe lângă Pământ, nucleul său având o lăţime de 26 de kilometri.

13 august – Planeta Venus la elongaţie vestică maximă (dimineaţa)

11 septembrie – Planeta Neptun la opoziţie (vizibilă toată noaptea); Pământul se află în cel mai apropiat punct faţă de Nepun, a opta planetă de la Soare va putea fi vizibilă pe cer

23 septembrie – Echinocţiul de toamnă; începutul toamnei astronomice. Din această zi, durata zilelor va continua să scadă, iar cea a nopţilor să crească, până la solstiţiul de iarnă.

13 octombrie – Planeta Marte la opoziţie (vizibilă toată noaptea); Marte va străluci de 7 ori mai puternic decât Saturn şi de 17 ori mai puternic decât steaua Antares, fiind vizibilă de pe Terra toată noaptea

21 – 22 octombrie – Maximul curentului de meteori Orionidele (ZHR = 20); Terra trece prin marginea exterioară a norului de particule din coada cometei 1/P Halley.

31 octombrie – Planeta Uranus la opoziţie (vizibilă toată noaptea) și Luna albastră. Uranus se află cel mai aproape de Pământ, fiind luminată de către Soare. Planeta albastru – verzui va fi mai luminoasă decât în orice altă perioadă a anului. Termenul de „Lună albastră” este folosit atunci când avem două luni pline în decursul aceleeaşi luni

17 – 18 noiembrie – Maximul curentului de meteori Leonidele (ZHR = 15); Pământul trece prin traiectoria prafului cosmic lăsat în urmă de cometa Tempel-Tuttle; meteorii vor cădea cu viteză de 71 km/s

13 – 14 decembrie – Maximul curentului de meteori Geminidele (ZHR = 120); provin din asteroidul 3200 Phaeton

21 decembrie – Solstiţiul de iarnă, ora 12.02; începutul iernii astronomice

21 decembrie – Planetele Jupiter şi Saturn în conjuncţie (seara); Evenimentul nu a mai avut loc din anul 2000; cele două planete luminoase vor apărea la un arc de numai 7 minute una de cealaltă, pe cerul nopţii, vor părea o planetă dublă luminoasă.

sursă foto: blogs.nasa.gov