Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

SOLSTIŢIUL de VARĂ 2020: Cea mai lungă zi din an. Semnificații, legende și superstiții


Publicat

solstitiu-de-vara

Solstițiul de vară 2020 în emisfera nordică marchează și cea mai lungă zi din an. Este și Ziua Mondială a Soarelui. Solstiţiul de vară a fost, din cele mai vechi timpuri, prilej de bucurie și sărbătoare, fiind legat de momentul strângerii recoltei.

Denumirea de solstiţiu provine din limba latină şi înseamnă „soarele oprit“, iar evenimentul care ar loc în fiecare an a provocat numeroase mituri şi superstiţii, de-a lungul timpului. În credinţa populară se spune că solstiţiul de vară este favorabil unor magii puternice, care îşi pot pune amprenta pozitivă asupra unor schimbări în dragoste, prosperitate sau sănătate.

Solstițiul este momentul din an când planul determinat de centrul Soarelui și de axa de rotație a Pământului este perpendicular pe planul orbitei Pământului. În cele două momente ale anului unghiul făcut de razele soarelui cu orizontul la amiază este cel mai mare (vara) sau cel mai mic (iarna) din an. Variația acestui unghi în cursul anului se explică prin aceea că axa de rotație a Pământului nu este perpendiculară pe orbita lui.

În jurul datei de 21 iunie (cel mai adesea) sau 22 iunie, în emisfera nordică are loc solstițiul de vară, adică începutul verii astronomice; în preajma acestei date, la trecerea meridianului, Soarele se ridică deasupra orizontului la unghiul maxim, iar intervalul diurn are durata maximă. Simultan, în emisfera sudică are loc solstițiul de iarnă, adică începutul iernii astronomice, când înălțimea Soarelui deasupra orizontului și intervalul diurn sunt minime (la sud de cercul polar de sud soarele nu răsare și se află la unghiul maxim sub orizont).

Legende şi superstiţii

Energia solstiţiului de vară este considerată a fi o energie a pasiunii, vitalităţii, creativităţii şi belşugului.

Solstiţiul de vară era în vechime şi un prilej de găsire şi folosire a apei magice.

Îmbăierea în lacuri sau râuri avea un efect curativ, dar constituia şi un ritual de renaştere. În unele regiuni, spălatul cu roua adunată în ajunul solstiţiului reprezenta o practică magică de frumuseţe, iar în altele, îmbăierea în apa cu ierburi din noaptea solstiţiului reprezenta o cură de refacere a sănătăţii şi vigorii

La români, solstițiul de vară este legat de sărbătoarea Sânzienelor, din 24 iunie. Sânzienele sunt, în mitologia românească, zâne bune din clasa ielelor, dar care atunci când nu le este respectată sărbătoarea devin surate cu Rusaliile, care sunt zâne rele. Noaptea de Sânziene este înconjurată de o aură de mister și magie, fiind favorabilă vrăjilor și descântecelor de dragoste.

Coronițele de Sânziene lăsate noaptea afară puteau asigura fetele că vor face nuntă în vară, în cazul în care erau găsite dimineața acoperite de rouă. Florile culese de Sânziene, așezate sub pernă în noaptea de 23 spre 24 iunie, le puteau ajuta pe fete să își vadă în vis viitorul soț.

Festivitatea este dedicată Sânzienelor sau Drăgaicelor, personaje mitice nocturne, care apar în cete (de obicei în număr impar), cântă și dansează pe câmpuri în noaptea premergătoare zilei Sfântului Ioan Botezătorul (23 spre 24 iunie). Ele umblă pe pământ sau plutesc prin aer, împart rod holdelor și femeilor căsătorite, înmulțesc păsările și animalele, tămăduiesc bolile și suferințele oamenilor, apără semănăturile de grindină și vijelii. În anumite situații, când oamenii le nesocotesc ziua, Sânzienele pot deveni distructive: stârnesc furtuni și vijelii, aduc grindină, lovesc pe cei nepăsători cu boala numită „luatul cu Drăgaica”, lasă câmpurile fără rod etc.

În mitologia română sunt cunoscute și sub alte denumiri, precum: Dânse, Vâlve, Iezme, Irodiade, Rusalii, Nagode, Vântoase, Zâne, Domnițe, Măiastre, Împărătesele Văzduhului și încă multe altele în funcție de regiune.

Sânzienelor le place să fie iubite. Se supără și pedepsesc dacă nu le iubești. Pot deveni la fel de rele și dușmănoase precum Ielele sau Rusaliile.

De momentul solstițiului de vară este legat și un ritual de transformare a unei bijuterii din aur în talisman norocos. Se foloseste orice fel de obiect din aur, indiferent dacă este un inel, o moneda sau pandativ.

Cu o zi inainte de solstițiu, bijuteria este pusă într-un vas rezistent la foc, plin cu ierburi uscate (cimbru, rozmarin, salvie, lavandă, mușețel, sunătoare), ce reprezintă elementul pământ.

În zorii zilei solstițiului de vară, se scoate obiectul de aur dintre ierburi și se pune într/un vas cu apă curată, apon prin flacăra unei lumânări galbene sau aurii. Astfel, bijuteria este purificată cu elementul focului. Cu flacăra de la lumânare, se dă foc ierburilor uscate din vas, lasându-le să ardă și să își împrăștie aromele.

De la mijlocul zilei și până la apus, se lasă obiectul de aur într-un loc sigur de afară, astfel încât să fie sub lumina soarelui. Seara, țineți strâns bijuteria într-o mână, închideți ochii și concentrați-vă asupra dorintei cele mai arzătoare, apoi pronunțați dorința cu glas tare, de 3 ori.

La final, se recită: „Fii vrăjit și legat, cu noroc, dragoste și lumină; belșugul să se reverse și energiile să străluce. Așa să fie”.

Ritualuri

Deși ritualurile legate de miezul verii sunt diversificate pe cuprinsul Europei, anumite teme par să se regăsească în majoritatea culturilor. Solstițiul de vară era o vreme a purificării prin apă și foc, un timp când practicile magice deveneau potente, iar spiritele pământului și cerului pășeau printre oameni.

În plus, solstițiul de vară este, se pare, favorabil unor magii puternice, care își pot pune amprenta pozitivă asupra unor schimbări din dragoste, prosperitate sau sănătate. Energia solstițiului de vară este considerată a fi o energie a pasiunii, vitalității, creativității și belșugului. Încă din antichitate, se credea că magia practicată în timpul solstițiului de vară are darul de a materializa dorințe sau aspirații aparent imposibile.

În China antică, ceremonialul solstițiului de vară constă într-o sărbătoare dedicată pământului, forței feminine și pricipiului Yin. În mod complementar, solstițiul de iarnă era rezervat sărbătoririi cerurilor, forței masculine și principiului Yang.

Străvechii păgâni din Europa (triburile celtice, slave sau germanice) sărbătoreau solstițiul de vară cu focuri de tabără. Noaptea solstițiului era specifică festivalurilor focului și magiei de dragoste, oracolelor iubirii și divinației. Se credea că lanurile de cereale vor creşte până la înălțimea la care săreau peste foc cuplurile de îndrăgostiți. Prin intermediul puterilor magice ale focului, fetele își ghiceau viitori soți și, în același timp, flăcările alungau demonii și spiritele rele.

În Roma antică, festivalul Vestalia, dintre 7 și 15 iunie, era dedicat zeiței romane a căminului, Vesta. În această perioadă, femeile măritate aveau voie să intre în templul zeiței, în restul anului el putând fi frecventat numai de fecioarele vestale.
În străvechea Suedie, un arbore al miezului de vară era înălțat și decorat în fiecare așezare. Sătenii dansau în jurul lui, iar fetele și femeile se îmbăiau într-un râu, ritual având menirea de a aduce ploaia peste câmpuri.

Ziua Mondială a Soarelui este o sărbătoare anuală instituită de Societatea Internațională pentru Energie Solară și are drept scop popularizarea posibilităților de utilizare a energiei solare.

Potrivit astronomilor, Soarele este o sferă gazoasă gigantică, în vârstă de patru miliarde și jumătate de ani, stea care plutește pe un braț spiralat al Căii Lactee, printre miliarde de alte stele. Soarele are un diametru de 139.000.000 km și o masă de 2 miliarde de tone. Temperatura la suprafața Soarelui este de aproximativ 5.500 grade Celsius și în centrul său sunt 15 milioane de grade Celsius. În compoziția Soarelui sunt incluse hidrogenul, heliul, carbonul, azotul, oxigenul, neonul, fierul și alți atomi grei, potrivit astro-urseanu.ro.

Punerea în valoare a imensului potențial, pe care îl dăruiește planetei noastre, astrul zilei constituie în concepția oamenilor de știință soluția cea mai sigură și mai la îndemână pentru depășirea crizei energetice. Problema principală rămâne atât perfecționarea tehnologiilor de captare, conversie și stocare în instalații adecvate, cât și utilizarea durabilă a resurselor regenerabile și neregenerabile ale planetei, între ele existând o neîncetată interacțiune ce se răsfrânge în existența noastră planetară.

Ziua Mondială a Soarelui a fost marcată pentru prima dată în România în 1997.

 



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

AIUD

Zile cu soare: PISCINELE din județul Alba, în 2020. PROGRAM de funcționare și cât costă o zi de relaxare

Publicat

În județul Alba majoritate piscinelor s-au deschis. Vă prezentăm câteva din opțiunile pe care le aveți pentru o zi de stat la soare, înot sau relaxare în Alba.

Astoria Pool Park 

Tarife: Accesul costă de 30 lei/ persoană în timpul săptămânii și 40 lei/ persoană în weekend, iar biletul include șezlongul, în limita locurilor disponibile.

De asemenea, clienții pot opta pentru rezervarea unui baldachin (100 lei/ zi), sau a unui loc în VIP Lounge (60 lei/ zi, doar în weekend). Copiii sub vârsta de 5 ani au accesul gratuit.

Anul acesta este obligatorie efectuarea unei rezervări pe site-ul spațiului de agrement.

Program: Complexul acvatic este deschis zilnic, între orele 09:00 și 21:00.

Ștrand Baia de Arieș

Tarife: 10 lei de adult, iar copii și pensionarii platesc doar 5 lei.

Program: zilnic între 9:00 și 20:00.

De asemenea, lângă piscină sunt amanajate terenuri de tenis de câmp, volei sau tenis cu piciorul. Pe terenurile respective se poate juca și fotbal, tariful este de 10 pe oră.

Winner`s Club Ţălnar Alba Iulia 

Tarife: 25 pe zi, șezlongul – 15 lei/zi, copii sub 3 ani au accesul gratuit.

Program: zilnic între 10:00 și 20:00.

Piscina Allegria (fost Hotel Mercur, pe DN1 lângă intersecția cu Vințu de Jos)

Piscina exterioară are lungimea de 20 metri, lățimea de 7 metri și adâncimea de 1.5 metri.

Tarife: 30 de lei în timpul săptămânii, iar în weekend tariful de acces este 40 de lei cu șezlong inclus.

Program: zilnic între 9:00 și 22:00.

Pensiunea Drumul Dragostei (situată între Alba Iulia și Vințu de Jos)

Tarife: 20 de lei pe zi, în timpul săptămânii, 30 de lei în weekend, copii au o reducere de 5 lei.

Program: zilnic între 10.00 și 20:00.

Casa Dives 

Anul acesta piscina este deschisă doar pentru oaspeții pensiunii.

Piscina de la Theodora Golf Club

Tarife: persoanele peste 16 ani- 100 lei, între 7-16 ani- 70 lei, copii între 0-7 ani au accesul gratuit. Tarifele sunt pentru intrarea zilnică, șezlong și prosop gratuit. Oaspeții cazați la Theodora Golf Club au acces gratuit la piscina resortului.

Program: zilnic între 09:00 și 20:00.

Bazinul Olimpic Alba Iulia (Bulevardul Republicii)

Închis până la noi dispoziții.

Baza de Agrement BLAJ

Tarife: Preţul unui bilet/brăţară este de 15 lei/adult şi 8 lei/copiii sub 14 ani, indiferent de numărul intrărilor şi al ieşirilor în/din baza de agrement din ziua respectivă.

Program: Accesul în baza de agrement Blaj va fi valabil în fiecare zi, de marţi până duminică, între orele 09:00 şi 20:30. Excepţie va fi lunea, zi în care baza de agrement este închisă pentru lucrări de întreţinere.

Ștrandul Municipal AIUD (Aiud, strada Băilor nr. 2)

Tarife: 20 de lei pentru adulți, 15 lei pentru copii sub 14 ani.

Program: zilnic între 08:00 și 19:00. Deschidere – vineri 3 iulie.

Ştrand Zlatna

Tarife: Adulți /elevi / studenți – 15 lei / zi
Preșcolari (copii sub 6 ani) – 10 lei / zi

Abonament adulți/elevi/studenți – 10 intrări / 100 lei
– 20 intrări / 180 lei

Abonament preșcolari – 10 intrări / 70 lei

– 20 intrări / 120 lei

Program: 10:00 – 19:00

Complex turistic Elegant – Drumul Dăii, Sebeșel

Tarife: 25 de lei pentru adulți și 2o de lei pentru copii în timpul săptămânii, iar duminica adulții plătesc 30 de lei.

Program: zilnic între 09:00 și 19:00.

La Jockson din Bucerdea Grânoasă

Tarife: 15 lei adulți, 10 lei copii până în 14 ani, și gratuit pentru copii de până în trei ani. De asemenea, persoanele cu dizabilități au acces gratuit.

Program: zilnic între 10:00 și 22:00.

Complexul de Agrement ”Bellavi” Ocna Mureş

Tarife: 20 de lei pentru adulți, 15 lei pentru copii, și 6 lei șezlongul.

Program: între 10:00 și 20:00. redeschidere: vineri, 3 iulie.

Alba24 a extras tarifele de pe siteurile oficiale ale locațiilor, paginile de Facebook, sau a contactat telefonic fiecare unitate. Unele dintre acestea nu au avut modificări de prețuri publicate pe site sau nu au avut numerele de telefon valabile. Material este în curs de actualizare. Dacă aveți sugestii de piscine din Alba sau împrejurimi, nu ezitați să ne contactați.

sursă foto: arhiva alba24.ro, paginile de Facebook ale locațiilor.

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Câţi bani câştigă salariaţii şi firmele din Planul de Investiți și Relansare publicat de Guvern. Măsuri de finanțare

Publicat

bani

Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică (PNIRE) publicat miercuri de Guvern include printre măsuri acordarea unui grant de 2.000 de euro pentru firmele mici – pentru plata chiriilor, utilităților și datoriilor, acordarea unui sprijin în valoare de 500 de euro pentru fiecare angajat care lucrează în regim de telemuncă în perioada stării de urgenţă sau în perioada stării de alertă și subvenționarea salariilor angajaților cărora li se reduce timpul de lucru.

Microîntreprinderile vor primi granturi de sprijin în valoare de 2.000 de euro fiecare, măsură pentru care Guvernul va aloca un buget de 100 de milioane de euro, potrivit Planului Naţional de Investiţii şi Relansare Economică, publicat miercuri. Acest sprijin va fi oferit firmelor din toate domeniile, pentru finanţarea cheltuielilor privind stocurile, datoriile către furnizori, chiriile şi utilităţile. Guvernul estimează că vor fi 50.000 de beneficiari.

Pentru schema de ajutor pentru activităţi de comerţ şi servicii afectate de Covid-19 va fi alocat un buget de 160 de milioane de lei, care va merge la finanţarea chiriilor pentru perioada în care desfăşurarea activităţii comerciale sau a serviciilor prestate a fost afectată pe perioada stării de urgentă sau de alertă.

Un buget de 350 de milioane de euro reprezintă granturi pentru firmele din domeniile HoReCa, turism, transporturi, evenimente, pentru repornirea activităţilor economice, iar valoarea unui grant este de maximum 125.000 de euro.

Pentru investiţii şi reconversia economică a IMM-urilor, se vor oferi granturi între 50.000 – 200.000, în industria sanitară, farmaceutică, alimentară, auto, IT, energie, construcţii, transport, turism, confecţii.

Totodată, planul include programe de finanţare nerambursabilă pentru creşterea competitivităţii IMM-urilor: granturi pentru investiţii pentru microîntreprinderi prin supracontractarea proiectelor din lista de rezervă din Programul Operaţional Regional – Axa 2.1, cu o alocare maximă de 200.000 euro pe proiect, iar bugetul alocat este de 117 milioane de euro.

Vor fi acordate granturi pentru creşterea competitivităţii IMM-urilor prin alocarea suplimentară de fonduri prin Programul Operaţional Regional – Axa 2.2, în valoare de 200.000 – 1.000.000 euro, cu un buget total de 450 milioane de euro; granturi pentru dezvoltarea IMM-urilor prin finanţarea investiţiilor mari în creşterea productivităţii prin Programul Operaţional Regional, între 2 şi 6 milioane de euro şi granturi pentru start-up-uri pentru studenţi în domenii competitive şi inovative, cu valoarea de 40.000 euro pentru două locuri de muncă create şi până la 100.000 de euro pentru cinci locuri de muncă.

Pentru digitalizarea IMM-urilor sunt puse la dispoziţie 30.000 euro/proiect până la 100.000 euro/ proiect, cu un buget total de 150 milioane de euro.

Totodată, programul Star-Tech Innovation (Noul program Start – UP) va finanţa start-up-urile inovative prin granturi de o valoare estimată la 42.000 euro, de care vor beneficia aproximativ 7.000 de noi IMM-uri. Pentru finanţarea programelor de educaţie digitală a angajaţilor pentru IMM-uri se vor da granturi de 30.000 euro/proiect până la 100.000 euro/ proiect, bugetul total fiind de 30 milioane de euro.

Planul conţine şi scheme pentru dezvoltarea agriculturii şi a industriei agro-alimentare: finanţarea depozitelor de comercializare a produselor agricole, cu 120 milioane de euro, achiziţia de echipamente pentru irigaţii – 6.000 de euro pe beneficiar, în total 48 de milioane de euro; granturi de finanţare pentru antreprenoriatul rural – buget de 200 de milioane de euro; instalarea tinerilor fermieri – buget de 42 de miioane de euro.

Alte programe de finanţare sunt cele pentru investiţii noi – buget de 1,5 miliarde de lei anual până în 2023 şi schema de ajutor de stat pentru sprijinirea investiţiilor care promovează dezvoltarea regională – buget de 450 milioane de lei anual până în 2025.

Totodată, este precizat şi programul IMM Invest pentru garantarea creditelor pentru capital de lucru şi investiţii pentru IMM-uri, cu un plafon de 15 miliarde de lei, garanţii de stat pentru creditarea companiilor mari – 8 miliarde de lei, programe de garantare pentru asigurarea lichidităţilor – 1 miliard de lei, program de garantare a finanţărilor de tip factoring cu regres şi scontarea efectelor de comerţ – 1,5 miliarde lei/factoring; 1,5 miliarde lei/scontare, program de garantare a leasingului de echipamente şi utilaje – 1,5 miliarde de lei.

Salariile angajaților cărora li se reduce timpul de lucru vor fi subvenționate de stat

Măsura de subvenţionare din fonduri europene a salariilor lucrătorilor cărora angajatorii le-au redus programul de lucru a fost inclusă de Guvern în Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică.

„Guvernul va asigura plata unei indemnizaţii în valoare de 75% din diferenţa dintre salariul brut al unui angajat prevăzut în contractul individual de muncă dinaintea reducerii programului şi salariul brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii programului de lucru. Măsura se aplică companiilor a căror cifră de afaceri a scăzut cu cel puţin 10% comparativ cu luna similară a anului anterior. Finanţarea acestei măsuri se va acoperi prin Programul SURE”, se menţionează în document.

Măsura a fost solicitată de patronate în contextul flexibilizării programului de lucru, aşa-numitul model german „Kurzarbeit”. Până în prezent, măsura a fost dezbătută de reprezentanţii Guvernului împreună cu patronatele şi sindicatele. Sindicatele s-au pronunţat împotriva flexibilizării programului de lucru în forma propusă de patronate.

500 de euro/angajat pentru achiziționarea de echipamente IT, pentru telemuncă în perioada stării de urgență sau a stării de alertă

Suma este destinată achiziţionării de echipamente IT pentru angajaţii care lucrează în regim de telemuncă în perioada stării de urgenţă sau în perioada stării de alertă.

Măsura este inclusă în capitolul „Măsuri active de ocupare a forţei de muncă şi de protecţie socială” al PNIRE, cu titlul „Stimularea desfăşurării muncii în regim de telemuncă”, şi prevede „acordarea unui sprijin în valoare de 500 euro/angajat pentru achiziţionarea de echipamente IT pentru angajaţii care desfăşoară activităţi în regim de telemuncă în perioada stării de urgenţă/alertă”.

sursa: agerpres.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

APIA: Cererile de plată pentru sprijinul privind asigurarea recoltei de struguri de vin se pot depune până pe 31 iulie. CONDIȚII

Publicat

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a anunțat faptul că, în intervalul 1 – 31 iulie, se depun cererile de plată pentru sprijinul privind asigurarea recoltei de struguri pentru vin în perioada 2019-2020.

Acestea vor fi însoțite de următoarele documente:

a. copia actului de identitate (buletin/carte de identitate), pentru persoane fizice, certificat de înregistrare eliberat de Oficiul Național al Registrului Comerțului și certificat de înregistrare fiscală, pentru persoane juridice;

b. copia poliței de asigurare;

c. document de identitate bancară.

Potrivit APIA, acordarea sprijinului pentru asigurarea recoltei plantaţiilor viticole este una din măsurile de piaţă ale noii organizări comune de piaţă a produselor vitivinicole menită să contribuie la protejarea veniturilor producătorilor atunci când acestea sunt afectate de dezastre naturale, fenomene climatice cu efecte adverse, boli sau infestari cu dăunatori.

Beneficiarii măsurii sunt producătorii, persoane fizice/juridice care asigură recolta plantațiilor viticole cu soiuri pentru struguri de vin.

Condiţiile de eligibilitate pe care beneficiarii trebuie să le îndeplinească în vederea acordării sprijinului financiar se regăsesc la art. 2 din OMADR nr.1516/2018, astfel:

a. să exploateze o suprafață cultivată cu soiuri de viță-de-vie ce produc struguri pentru vin, de minimum 0,1ha;

b. suprafața de viță-de-vie cu soiuri ce produc struguri pentru vin pentru care s-a încheiat polița de asigurare a recoltei să fie înscrisă în Registrul plantațiilor viticole;

c. să încheie cu un asigurător o poliță de asigurare a recoltei în care să fie menționate, cel puțin, cantitatea de struguri pentru vin asigurată, suprafața aferentă, localizarea acesteia, denumirea producătorului viticol care exploatează parcela viticolă și valoarea primei de asigurare.

Plata sprijinului comunitar pentru campania viticolă respectivă se face în lei, reprezentand 80%, respectiv 50% , 60% (exercițiul financiar 2019-2020) din valoarea totală a primei de asigurare.

Vezi AICI Ghidul solicitantului – Asigurarea recoltei plantațiilor viticole cu soiuri de struguri pentru vin

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

ADMITERE LICEU 2020: Începe completarea fișelor cu opțiuni pentru înscriere. Repartizarea computerizată, pe 10 iulie

Publicat

scrisoare

Completarea opţiunilor elevilor în fişele de înscriere pentru admiterea la liceu începe joi, potrivit calendarului Ministerului Educaţiei. Conform MEC, în intervalul 2 – 8 iulie, se vor completa opţiunile în fişele de înscriere de către absolvenţi şi părinţii acestora, asistaţi de diriginţii claselor a VIII-a. Completarea opţiunilor se poate face fie în unitatea de învăţământ absolvită, fie prin formular transmis electronic.

De asemenea, absolvenţii care doresc să participe la admitere într-un alt judeţ vor completa fişele de înscriere în aceeaşi perioadă, 2 – 8 iulie, fie la unitatea de învăţământ de provenienţă, fie vor transmite electronic opţiunile la unitatea de învăţământ absolvită sau, doar în situaţii excepţionale, la centrul special de înscriere din judeţul în care doresc să participe, potrivit procedurii MEC.

Citește și ADMITERE LICEU 2020: Cum se completează fișa de înscrieri, punct cu punct. Repere pentru elevi și părinți

Completarea opţiunilor pe fişa de admitere se face în ordinea preferinţelor candidaţilor.

Între momentul validării fişei şi repartizarea computerizată, fişele sunt centralizate în bazele de date judeţene şi de aici în baza de date naţională de la Ministerul Educaţiei.

Citește și ADMITERE LICEU 2020: GHIDUL candidatului în ALBA. Numărul de locuri pe specializări și ultimele medii de intrare de anul trecut

După verificări multiple şi corectarea erorilor semnalate are loc repartizarea computerizată. Algoritmul de repartizare ordonează elevii descrescător după media de admitere, repartizându-i pe rând, începând de la elevul cu cea mai bună medie.

Pentru fiecare elev se caută prima opţiune de pe lista unde mai sunt locuri libere şi elevul este repartizat la acea opţiune, potrivit ghidului de admitere.

Citește și ADMITERE LICEU 2020: Ierarhia mediilor din Alba, după rezultate la Evaluare Națională. LISTA specializărilor pentru înscrieri

Dacă la un moment dat se găseşte un elev la care opţiunile exprimate în fişă nu îi permit să intre la niciun liceu (pentru că locurile au fost deja ocupate de cei cu medie mai mare decât el), elevul respectiv rămâne nerepartizat.

Media de admitere, pe baza căreia se realizează înscrierea în clasa a IX-a de liceu a absolvenţilor învăţământului gimnazial, se calculează ca medie ponderată între media generală la Evaluarea Naţională, care are o pondere de 80%, şi media generală de absolvire a claselor a V – VIII, care are o pondere de 20% în calculul mediei de admitere.

Potrivit calendarului privind admiterea în liceu, în perioada 2 – 6 iulie are loc introducerea în baza de date computerizată (în aplicaţia informatică centralizată) a datelor din fişele de înscriere. În perioada 3 – 7 iulie se verifică de către părinţi şi candidaţi corectitudinea datelor din fişa listată de calculator, se corectează eventualele greşeli în baza de date computerizată şi se listează fişele corectate din calculator, operaţiuni ce se vor realiza utilizând aplicaţia informatică centralizată.

Pe 8 iulie are loc transmiterea bazei de date de la centrele de admitere judeţene/ al municipiului Bucureşti la Centrul naţional de admitere prin confirmarea, de către acestea, a finalizării operaţiunilor specifice, în aplicaţia informatică centralizată.

Pe 10 iulie are loc repartizarea computerizată în învăţământul liceal de stat a absolvenţilor clasei a VIII-a.

În perioada 13 – 20 iulie, se vor depune sau transmite dosarele de înscriere la şcolile la care candidaţii au fost repartizaţi.

sursa: agerpres.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate