VIDEO EXCLUSIV: Tânăr din Alba Iulia, medic de urgență în Franța. Cătălin Muntean, despre experiența în lupta cu coronavirusul

Este din Alba Iulia, dar a decis să își construiască o carieră într-unul dintre cele mai bune sisteme de sănătate din lume, cel francez. Cătălin Muntean este un tânăr medic specialist în medicina de urgență (împlinește 35 de ani), cu o supra-specializare în medicina de catastrofă, în Franța. Tot acolo și lucrează de câțiva ani, la Spitalul ”Louis Pasteur” din Normandia.

În puținul timp pe care îl are la dispoziție de câteva săptămâni încoace, medicul a acceptat un dialog cu Alba24. Am vorbit cu el despre cât de periculos este acest virus prin potențialul lui de contagiune, despre cum trece Franța prin această experiență a exploziei de cazuri de îmbolnăviri, despre organizare, despre cum se protejează medicii și multe altele.

Cătălin Muntean a explicat că măsurile de izolare sunt indispensabile în orice țară, oricât de bine pregătită ar fi, pentru a evita presiunea pe sistemul medical.

Vă prezentăm mai jos, esența discuției cu medicul din Alba Iulia, Cătălin Muntean:

Lumea este îngrijorată, este o situație fără precedent și din nefericire sunt multe persoane care încă nu înțeleg gravitatea situației. Până acum nu a făcut nimeni față unei astfel de situații și la noi toate procedurile care de fapt erau îndeplinite se rescriu practic în fiecare zi.

Fiecare spital se adaptează la evoluția situației. Avem deja proceduri stabilite. Se numește ”planul alb”. Aici, în Franța, sistemul e organizat în așa fel încât, în momentul în care se declanșează planul alb pentru spitale, practic toți medicii și personalul medical avem obligația prin lege să venim la spital și să facem treaba în fiecare serviciu, sunt proceduri stabilite pentru fiecare tip de situație, în cadrul planului alb se deprogramează toate intervențiile și procedurile care erau prevăzute, pentru a face loc, pentru a face paturi de spitalizare cât mai multe.

Spre exemplu noi, serviciul de urgență, ne-am reorganizat pentru a face circuite diferite pentru că pacienții continuă să vină la spital, oricare ar fi situația dată la nivel național.

Tot vor face infarct, tot vor avea probleme digestive sau neurologice și atunci avem un circuit dedicat pentru pacienți cu urgențe ”clasice” și unul pentru coronavirus.

Legat de protecție, avem niște protocoale scrise. De la mănuși, la măști, avem protocol mai special pentru îmbrăcare și unul mult mai specific pentru a te dezbrăca, pentru că atunci este riscul destul de mare de contaminare. Dezbrăcatul din echipamentul de protecție este foarte, foarte important, pentru a nu te contamina după ce ai examinat pacientul respectiv.

Nu avem teste rapide. Laboratoarele merg 24 de ore pe zi, dar pentru că avem un număr foarte mare de pacienți pe care trebuie să îi diagnosticăm, de fapt diagnosticarea se face doar pentru pacienții pe care îi considerăm la risc și pe care trebuie să îi spitalizăm. Spre exemplu, pacienții care tolerează bine (boala), care au constante bune și nu au semne de gravitate,  nu au nevoie de spitalizare, se întorc acasă.

Franța este închisă practic, deci toată lumea trebuie să rămână acasă, în izolare și atunci pacientul este reîndrumat spre domiciliu cu informații prin care le spunem că, dacă starea lor se degradează, vor trebui să sune la 112.

Echipamentul de protecție constă într-un fel de halat de unică folosință, cu mâneci lungi, mască, ochelari de protecție, bonetă și un fel de șorț din material impermeabil pentru gesturile invazive.

De altfel, pentru gesturile invazive folosim tot ce înseamnă intubație, aspirație, analize de sânge, alt tip de mască, mult mai filtrantă, alt tip de ochelari de protecție sau vizieră.

Știm că virusul este unul de particule mari, deci filtrarea este suficientă pentru un tip de mască chirurgicală. Deocamdată asta folosim noi, dacă se schimbă, ne adaptăm.

Legat de tratament… nu avem tratament. Experiența pe care o are la ora actuală Franța, cu peste 900 de pacienți în reanimare, din informațiile pe care le avem, majoritatea pacienților sunt de peste 60, 65 de ani, dar avem pacienți din ce în ce mai mulți, și mai tineri, fără antecedente și fără comorbidități, care sunt în reanimare.  Nu există tratament propriu-zis, când avem un pacient diagnosticat cu COVID sau cu suspiciune ridicată intră în categoria celor care necesită tratament ventilator.

Nu există tratament. Practic este un tratament simptomatic. Suportul ventilator sau aportul de oxigen, dar nu avem un tratament special pe care să îl putem administra, în care să spunem că virusul ar fi distrus și pacienții se pot vindeca.

Cel mai important și cele mai eficiente măsuri sunt autoizolarea și faptul că putem să stopăm astfel transmiterea virusului, ceea ce este foarte, foarte important, pentru că serviciile de urgență și capacitatea spitalelor în toate țările sunt limitate, și ca număr de paturi, și ca resurse umane.

Și de aceea este important să avem măsuri de barieră și strategia tuturor statelor care se luptă cu această pandemie este de fapt o blocare sau o încetinire a progresiei virusului, pentru a permite spitalelor să facă față afluxului de pacienți.

Resursa umană și de disponibilitate de aparatură este limitată în orice spital, de aceea măsurile care sunt luate, chiar dacă sunt drastice și foarte foarte severe, practic au acest scop, să întârzie progresia virusului și pacienții care se agravează să putem să ne ocupăm de ei în condiții optime.

Chiar dacă este un aflux constant de pacienți grav, e mai bine decât să fim depășiți de foarte mulți pacienți care necesită intervenții rapide într-un timp foarte scurt.

Virusul este într-adevăr foarte periculos, mai contagios și periculos din punct de vedere al formelor respiratorii pe care le dă, deficiență respiratorie acută…  și da, este mai periculos decât gripa.

O mare parte dintre pacienți, din toate datele pe care le avem până în momentul de față, sunt fie asimptomatici, fie fac niște forme ușoare, dar fiindcă progresia și faptul că e foarte contagios atinge un procent foarte mare din populație, aceasta face ca numărul de cazuri care sunt grave să fie din ce în ce mai mare.

Luni, la nivel mondial erau oficial 768.466 de persoane infectate cu acest virus și fuseseră înregistrate 36.914 decese. Numărul celor vindecați era de 160.343.