Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Repetiție generală pentru Ziua Pompierilor. Circulaţia a fost întreruptă pe B-dul 1 Decembrie din Alba Iulia

Publicat

isu

Ziua Pompierilor din România va fi sărbătorită cu mare fast la Alba Iulia, pe data de 13 septembrie. Mai multe manifestări vor fi organizate cu această ocazie, printre care un ceremonial militar, unul religios, defilarea tehnicii de intervenție a ISU, „cascadorii” ale pompierilor şi expoziţie. La eveniment şi-a anunţat prezenţa şi ministrul Administrației și Internelor, Traian Igaș.

În vederea pregătirii acestor manifestări, personalul ISU a desfăşurat o repetiţie generală, ce a presupus întreruperea temporară a circulaţiei rutiere în zona Bulevardul 1 Decembrie 1918, intersecţia cu strada Vasile Goldiş şi strada Cloşca, în intervalul orar 10.00-12.00.

Pompierii au defilat și au retușat cu această ocazie micile nesincronizări, pentru o mai bună desfășurare a evenimentului ce va avea loc marți, 13 septembrie, cu începere de la ora 11.00.

La manifestare vor participa 350 de pompieri, colaboratori și circa 30 de autospeciale. De asemenea, participanții la acest eveniment pot să viziteze expoziția tehnică expusă cu această ocazie.

Programul evenimentului din 13 septembrie:

Ora 11.00 – Ceremonialul militar

Ora 11.30 – Defilarea tehnicii de intervenţie şi a personalului ISU

Ora 12.30 – Exerciţii demonstrative

Ora 13.00 – Expoziţie tehnică şi activităţi interactive (zona Parcul Unirii, Bd. 1 Decembrie, Bd. Transilvaniei).

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

EVENIMENT

FOTO Poveste emoționantă: Un bărbat din Alba și-a găsit fratele după 30 de ani, cu ajutorul polițiștilor din Gorj

Publicat

Un bărbat din județul Alba și-a găsit fratele după 30 de ani, cu ajutorul polițiștilor din cadrul Biroului Urmăriri al Serviciului de Investigații Criminale din Gorj.

Povestea emoționantă, desprinsă parcă dintr-un film, a fost relatată de către reprezentanții Poliției Române, marți, pe pagina de Facebook.

„O poveste de 30 de ani!

(Vă rugăm să acordați 5 minute din timpul dumneavoastră. Promitem că merită! )

1 iulie a.c., ora 15:08, Robert H., cetăţean român cu domiciliul în străinătate, a transmis un e-mail pe adresa Inspectoratului de Poliţie Judeţean Gorj. Deși ne aflam în fața unui text scris, simțeam strigătul de durere al bărbatului:

„Aş dori, dacă se poate, să îmi găsesc fratele… părinţii noştri s-au despărţit şi, undeva prin anul 1992-1993, fratele meu a fost abandonat. Avea vârsta de 2-3 ani şi îl chema Eduard E.H.… Din câte am aflat, la data respectivă, a fost abandonat la o secţie de poliţie…”.

Cum aspectele sesizate făceau referire la o posibilă dispariţie a unui „minor”, petiţia a fost transmisă Serviciul de Investigaţii Criminale, Compartimentul Urmăriri, spre competentă soluționare.

Iniţial, verificările păreau a fi uşor de realizat, având nume, prenume şi CNP.

Realitatea? A fost alta…

În bazele de date, Eduard figura „necunoscut la adresă”. Trebuia să obţinem mai multe date. Aşa că, l-am sunat pe Robert.

„- Vă salut! De la Inspectoratul de Poliţie Judeţean Gorj vă sunăm, ați făcut o sesizare la noi, pentru a vă găsi fratele dispărut. Ce s-a întâmplat mai exact?”

Pentru câteva secunde, nu se aude nimic… apoi Robert răspunde entuziasmat:

„- Vă mulţumesc că m-aţi sunat, chiar nu mă gândeam, ce bucurie, sper să fie cu noroc. Eu sunt în Anglia şi am supărarea asta, nu mai ştiu nimic de fratele meu, de 30 de ani, mai exact din anul 1992, când eu aveam 4 ani, iar părinţii noştri s-au despărţit. El a rămas la mamă, în Târgu-Jiu, iar eu la tatăl meu, în judeţul Alba şi în tot acest timp nu am mai reuşit să luăm legătura cu el, parcă a intrat în pământ.

– De ce spuneți asta?

– Păi, dacă noi, de 30 de ani, nu ştim nimic de el…doar ce am vorbit cu o mătuşă, sora mamei, care spunea că Eduard a fost abandonat de bunică, la o secţie de poliţie în Târgu-Jiu, dar chiar şi aşa, părea mereu confuză şi evita răspunsurile.

(…)povestea asta cu abandonatul la poliţie… nu pare plauzibilă.”

Discuţia a mai continuat, dar informaţiile esenţiale erau notate.

Prioritar era să găsim mătuşa, apoi bunica şi credeam noi, că după audieri, vom găsi „copilul”.

Nu a fost aşa…

După ce am identificat-o pe mătușă, undeva prin judeţul Arad, aceasta ne-a declarat că nu ştie nimic de Eduard, că are doar câteva amintiri neclare cu el, de prin anul 1992, dar menţionează că şi ea era mică, avea 7-8 ani şi nu îşi aminteşte mai nimic.

Spunea că acest subiect nu a fost discutat niciodată în familie, iar sora şi mama ei nu au mai amintit de Eduard niciodată.

Ne-a declarat că a fost căutată de Robert, că a discutat telefonic cu acesta, dar singurul lucru pe care i l-a spus despre Eduard era că, cel mai probabil, ar fi fost abandonat.

Am continuat „firul” poveștii și ne-am oprit la bunică.

O doamnă de 74 ani, ultima persoană în viaţă din familie (soţul şi alte două fiice ale acesteia erau decedate).

La birou, se discută …„interesant caz”…

Aveam speranţa că bunica ne va lămuri.

Am chemat-o la sediu.

Răspunsuri? „Grele”…

În orice conversație, un om rămas singur trebuie ajutat să depășească momentele sensibile.

Prin urmare, după depășirea lor, am primit un răspuns:

„-…păi de unde să ştiu eu, ce ştiu eu ce a făcut mama sa cu el…după ce a divorţat, când a venit la Târgu-Jiu, era fără copil…de ce mă întrebaţi pe mine?”

Devenise agitată…

Nu ne aşteptam să primim acest răspuns şi din ce spunea, „copilul” era, teoretic, în Alba, la tatăl petentului.

Dar cum să fie acolo… ?! Cu toate astea, trebuia să vorbim și cu tatăl. L-am sunat pe Robert și am cerut numărul de telefon.

„- Bună ziua, de la poliţie…” şi i-am spus toată povestea.

„- Mă aşteptam să mă sunaţi, mi-a spus Robert că a făcut o sesizare la dumneavoastră, dar nu ştiu dacă ne puteţi ajuta. Copilul a plecat cu mama în anul 1992, la Târgu-Jiu, când avea 2 ani şi de atunci nu mai ştiu nimic de el. Am venit în repetate rânduri la Târgu-Jiu să-l văd, dar fosta soţie îmi spunea că băieţelul nu vrea să mă vadă. Nici la divorţ nu l-am văzut şi din câte am auzit, ar fi fost abandonat.

– Cum vi-l amintiţi pe Eduard?

– Era şaten, ochii căprui şi avea la tâmplă, pe una din mâini şi picior, cicatrice de la o ardere/opărire, a căzut pe un calorifer încins. (…) mai mult nu ştiu, dar vă mulţumesc foarte mult că vă implicaţi, mai ales pentru Robert, care trăieşte de mic cu gândul la fratele lui şi visează mereu că se întâlneşte cu el.”

Lucrurile se complicau, erau numai contradicţii, iar „copilul” nu era de găsit.

Am schimbat „planul” şi am continuat verificările la instituții specializate în protecția copilului, pentru a verifica dacă acesta a fost instituţionalizat sau dacă a beneficiat de alocaţie de stat.

Bineînţeles, răspunsurile primite au fost negative.

Când toate variantele păreau epuizate, am hotărât să reaudiem bunica. În povestea ei, existau lucruri care nu se „legau”.

După lungi discuţii, a făcut o pauză, a cerut un pahar cu apă şi, cu capul plecat, ne-a spus:

„- Am luat decizia împreună cu fiica mea…şi l-am abandonat pe Eduard, în anul 1992, la o secţie de poliţie din Târgu-Jiu, întrucât nu aveam posibilităţi financiare să-l creştem şi fiica era divorţată.

Dar, pentru a i se pierde urma, am declarat la poliţie că ne aflam în Gara Târgu-Jiu şi am găsit acel copil pe peronul gării, că nu ştim cum se numește, câţi ani are sau al cui ar putea fi.

Nu m-am mai interesat niciodată de Eduard şi nu ştiu ce s-a mai întâmplat cu el. Îmi pare rău…”

Din păcate, acum, povestea era credibilă…

Am revenit cu solicitări la instituțiile abilitate, încercând să aflăm detalii despre un copil, fără identitate, care, în anul 1992, ar fi ajuns într-un centru specializat.

Căutam „acul în carul cu fân”, având în vedere că evidenţele copiilor abandonaţi pentru anii 1992-1993 se aflau la fostele „Leagăne de copii”.

Am stabilit drept criterii de căutare, un băiat de 2-3 ani, şaten, ochi căprui, cu cicatrice în zona feţei, pe mână şi picior, care să fi fost abandonat în Gara din Târgu-Jiu.

Suntem convinși că volumul de muncă al personalului care a primit solicitarea noastră a fost colosal.

Aşteptam și chiar epuizasem toate verificările…

Într-una din zilele călduroase de august, a venit telefonul.

Era reprezentantul uneia dintre instituții.

Ne-a spus că s-ar putea să avem o urmă cu acest „copil”, numai că situaţia este puţin cam complicată, în sensul că, în perioada respectivă, au fost internaţi în centru, cu identităţi necunoscute, doi copii, ambii abandonaţi în Gara Târgu-Jiu, cu vârsta de aproximativ 3 ani, cărora le-ar fi fost atribuite noi identităţi şi ar fi fost reintegraţi în alte familii.

În dosarul unuia din copii, a fost găsit inclusiv procesul-verbal, încheiat în anul 1992, de poliţistul care a preluat copilul, proces-verbal în care acesta îi atribuie copilului prenumele Victor.

Ne-am gândit că poate poliţistul îşi mai aminteşte de acest copil, dar, din păcate, colegul nostru decedase.

Având datele celor doi „copii”, am început verificările, stabilind că unul se află la Timişoara şi altul la Târgu-Jiu.

După ce am exclus varianta cu Timişoara, a rămas să continuăm verificările cu privire la Ionel, băiatul din Târgu-Jiu şi după ce l-am întâlnit, văzând că şi acum, după 30 de ani, prezintă cicatrice la tâmplă, pe mâna stângă şi piciorul stâng, am realizat că povestea ajunsese la final.

Ştia că a fost abandonat în Gara Târgu-Jiu şi trăia şi el cu gândul la familia lui.

L-am informat de demersul făcut de Robert şi, când a auzit că are un frate, s-a emoționat și ne-a întrebat imediat:

– Unde este? Pot să mă întâlnesc cu el?

A fost un moment intens, în care cu greu ne stăpâneam emoţiile, dar toate informațiile solicitate de Ionel puteau fi diseminate către acesta doar după ce parcurgeam toţi paşii care asigurau protecţia datelor cu caracter personal.

Aşa că, după ce am avut acordul ambelor părţi, le-am promis să le facilităm întâlnirea.

Astăzi, 16 august 2022, Robert a ajuns în România, la Târgu-Jiu, însoţit de tatăl său.

Nerăbdător să se întâlnească cu Eduard?

PUȚIN spus!

Am fost nerăbdători și noi…

Și… am fost acolo…unde am „văzut”magia reîntâlnirii.

O poveste „desprinsă”, parcă, dintr-un film… cu un final… cât se poate de fericit.

Ne bucurăm pentru Robert și Eduard și suntem mândri de implicarea colegilor noștri din cadrul Biroului Urmăriri al Serviciului de Investigații Criminale din Gorj”, au scris marți reprezentanții Poliției Române, pe pagina de Facebook.

sursa, foto: Facebook, Poliția Română

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

INCENDIU în comuna Doștat. O anexă gospodărească a luat foc. Pompierii intervin cu două autospeciale

Publicat

Un incendiu a izbucnit marți după-amiază, în localitatea Boz din comuna Doștat. Din primele informații, focul a cuprins o anexă gospodărească. 

Potrivit ISU Alba, Secția de pompieri Sebeș în cooperare cu SVSU Șpring și SVSU Doștat intervin pentru localizarea și stingerea unui incendiu în localitatea Boz, comuna Doștat.

Din informațiile preliminare ar fi vorba despre un incendiu izbucnit la o anexă gospodărească.

Pompierii intervin cu două autospeciale de stingere cu apă și spumă și un echipaj de prim ajutor.

Misiunea este în dinamică, revenim cu detalii.

foto: arhivă

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

10 ONG-uri solicită Consiliului Local Alba Iulia revocarea hotărârii privind declanșarea exproprierilor din blocul G2 „Turturica”

Publicat

Zece organizații neguvernamentale fac un apel public și solicită primarului Gabriel Pleșa și membrilor Consiliului Local Alba Iulia să emită o hotărâre prin care să fie revocată hotărârea prin care se decide exproprierea unor imobile (locuințe) situate pe strada Arnsberg, nr. 20, bloc G2 „Turturica”. 

Reprezentanții organizațiilor au transmis marți premierului, ministrului Muncii și Solidarității Sociale și ministrului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației o scrisoare prin care au sesizat modul în care „primarul din Alba Iulia înțelege să se alinieze strategiilor naționale”. 

Citește Scrisoare adresată primarului și consilierilor locali din Alba Iulia (.pdf)

Pentru primarul orașului Alba Iulia – locul de parcare bate dreptul la locuire decentă

În Alba Iulia, Primăria evacuează mai multe familii vulnerabile pentru a construi o parcare. Blocul ce urmează să fie evacuat și demolat este o clădire în care au existat locuințe sociale și locuințe proprietate personală. Începând cu anul 2010, Primăria a refuzat să prelungească contractele de închiriere ale acestor persoane vulnerabile și, în 2017, a evacuat toate familiile care nu aveau drept de proprietate în imobil (foștii chiriași în locuințele sociale), lăsând blocul să se degradeze. Acum, în 2022, dorește golirea completă a imobilului pentru a-l putea dărâma și pentru a construi o parcare supraetajată pe terenul imobilului.

Ultimele șase persoane rămase în bloc (din cei 26 de proprietari, în total) sunt acum în risc iminent de evacuare, în ciuda evidentei imposibilității de a achiziționa o altă locuință cu suma de aproximativ 6.000 de euro pe care o vor primi de la autoritățile publice locale. Soluția propusă de primar – relocarea în containere, cu chirie – contravine tuturor normelor internaționale care fac referire la relocări voluntare, cu acordul explicit al persoanelor, și a nevoii existenței unor alternative de locuire sigură (containerele sunt, în mod evident, structuri de locuire temporare și nu pot ține locul unei locuințe). În ultimii ani, Centrul de Resurse Juridice a documentat acest caz și a redactat un raport disponibil aici.

10 organizații neguvernamentale fac un apel public către USR PLUS, cerându-i acestui partid să solicite primarului din Alba Iulia să emită o nouă hotărâre prin care hotărârea de expropriere să fie revocată. Este paradoxal  că partidul care a avut în coordonare PNRR, un plan care vizează, printre altele, tocmai proiecte care să conducă la diminuarea disparităților sociale din România, să îl aibă ca membru pe primarul care a decis că locurile de parcare sunt mai importante decât accesul la locuire decentă. Am transmis azi, în atenția premierului, a ministrului Muncii și Solidarității Sociale și a ministrului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației o scrisoare prin care am sesizat modul în care primarul din Alba Iulia înțelege să se alinieze strategiilor naționale. De asemenea, am transmis o solicitare în atenția primarului și a membrilor consiliului local Alba Iulia de a revoca hotărârea de consiliu local prin care se decide exproprierea.

Citește Scrisoare deschisă adresată premierului – Măsuri de protecție socială pentru persoane vulnerabile

Considerăm că această decizie reprezintă o formă de violență directă împotriva grupurilor vulnerabile. Deși la nivel național se discută, în dezbateri publice, documente strategice care propun rezolvarea lipsei acute de locuințe sociale, majoritatea autorităților publice locale sunt complet dezinteresate de locuirea socială, în ciuda responsabilității directe pe care o au față de acest sector.

Recent, Guvernul României a dezbătut public Strategia Națională pentru Locuire 2022 – 2030. În document se menționează lipsa acută de locuințe sociale și nevoia de politici de sprijinire pentru îmbunătățirea condițiilor de locuire pentru persoanele vulnerabile. Decizia luată de primarul Municipiului Alba Iulia și de consilierii locali este în mod evident contrară soluțiilor identificate în această strategie.

Mai mult, tot anul acesta au fost dezbătute alte două documente elaborate de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale – Politică Publică pentru Incluziunea Socială a Persoanelor fără Adăpost și Strategia națională privind incluziunea socială a persoanelor fără adăpost pentru perioada 2022 – 2027.  Ambele documente vizează tocmai măsuri care să conducă la reducerea fenomenului de insecuritate a locuirii și la prevenirea fenomenului de locuire în stradă.

De asemenea, în iunie 2022, România și-a asumat Lisabon Declaration on the European Platform on Combating Homelessness, prin care statele europene s-au angajat să combată fenomenul locuirii în stradă. În documentul asumat de România, se menționează explicit: „evacuările trebuie să fie prevenite ori de câte ori este posibil și nimeni nu va fi evacuat fără asistență pentru o soluție de locuire decentă”. Mai mult, Comentariul General 4/1991 și Comentariul General 7/1997 al Comitetului Economic și Social al Organizației Națiunilor Unite  critică aspru practicile de evacuare forțată și stipulează dreptul la locuire decentă și sigură. Or, soluțiile propuse de relocare nu reprezintă o formă sigură de locuire, neexistând un drept de proprietate asupra lor și fiind o formă de locuire tranzitorie. Prin decizia E/C. 12/ROU/Q/6 din 15.11.2021, România va trebui să raporteze către Organizația Națiunilor Unite măsurile luate pentru a respecta dreptul la locuire adecvată și prevenirea evacuărilor forțate.

Considerăm că evacuarea unui bloc în care au existat locuințe sociale și demolarea acestuia în ciuda faptului că există proprietari care nu au alternativa unei locuințe decente și sigure, și asta pentru a construi locuri de parcare, contravine flagrant tuturor principiilor asumate de România prin documentele mai sus menționate, atât comunitare, cât și naționale”, au transmis într-un comunicat reprezentanții organizațiilor semnatare.

Organizațiile semnatare avertizează public că, dacă acest imobil va fi evacuat și demolat, vor semnala acest caz în atenția Comitetului de Protecție Socială, de la nivelul Comisiei Europene, organismul ce monitorizează progresele făcute de statele membre în domeniul politicilor sociale, precum și către Comitetul Economic și Social al Organizației Națiunilor Unite.

Semnatari scrisoare:

  1. ActiveWatch
  2. E-Romnja – Asociația pentru Promovarea Drepturilor Femeilor Rome
  3. Asociația Rise OUT
  4. Centrul pentru Inovare Publică
  5. Centrul FILIA
  6. CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică
  7. Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire
  8. Asociația Pe Stop
  9. Asociația CIVICA
  10. ARAS – Asociația Română Anti-SIDA

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Decizie unică: Rechizitoriul din „dosarul Revoluției” a fost publicat de Parchetul General

Publicat

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a publicat marţi, 16 august, pe pagina de internet a instituţiei, rechizitoriul din „dosarul Revoluţiei”.

Volumul I al rechizitoriului conține „istoricul” primelor zile ale Revoluției din 1989 și evenimentele care au urmat, precum și cererile procurorilor în ceea ce îi privește pe inculpați.

„Revoluţia română din decembrie 1989 reprezintă un moment de maximă importanţă pentru istoria naţională.

Având în vedere interesul major al miilor de persoane vătămate şi părţi civile din dosarul 11/P/2014, pentru a fi informate corect cu privire la conţinutul rechizitoriului, precum şi interesul public faţă de împrejurările stabilite prin probe pentru trimiterea în judecată, vol. I al rechizitoriului se publică pe site-ul Ministerului Public”, a informat Parchetul General pe pagina sa de Facebook.

Volumul I al rechizitoriului conține 345 de pagini.

Peste 4.500 de dosare penale

„Evenimentele din decembrie 1989 au făcut obiectul cercetării în 4.544 de dosare penale. Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti a efectuat cercetarea în 1244 dosare, Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Iaşi în 17 dosare, Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj în 317 dosare, Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Timişoara în 169 dosare, Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel în 233 dosare şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare în 2564 dosare.

Având în vedere incidenţa prevederilor legale referitoare la indivizibilitatea ori conexitatea unor fapte comise în contextul evenimentelor din decembrie 1989, fapte care, iniţial, au făcut obiectul unor cauze distincte, pe parcursul desfăşurării cercetărilor, în 2172 de dosare s-a dispus reunirea cu alte cauze, în raport de zonele în care avut loc evenimentele.

În raport de competenţa parchetelor militare, în 32 de dosare s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare în favoarea parchetelor civile. Raportat la gradul de complexitate al unor cauze, o parte dintre dosarele instrumentate iniţial de către parchetele militare de pe lângă tribunalele militare Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Timişoara, au fost declinate în favoarea parchetelor militare ierarhic superioare, respectiv preluate de către acestea, în principal de către Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În 1882 de dosare, constatându-se existenţa unor cauze care au împiedicat punerea în mişcare a acţiunii penale au fost dispuse soluţii de netrimitere în judecată, reţinându-se în cele mai multe situaţii cazul prevăzut de art. 10 lit. e C.pr.pen cu referire la eroarea de fapt, dar şi cazul prevăzut la art. 10 lit. g C.pr.pen referitor la intervenţia amnistiei, prescripţiei ori a decesului făptuitorului.

În alte 112 dosare, Secţia Parchetelor Militare şi celelalte parchete militare au dispus trimiterea în judecată a 275 de persoane, din care 25 de generali (10 din cadrul MApN şi 15 din cadrul MI), 114 ofiţeri ( 32 din cadrul MApN şi 82 din cadrul MI), 13 subofiţeri (8 din cadrul MApN şi 5 din cadrul MI), 36 militari în termen şi 87 civili, în sarcina cărora s-a reţinut că, prin măsurile dispuse sau acţiunile întreprinse, au contribuit la producerea victimelor înregistrate în timpul evenimentelor din Decembrie 1989”, se arată în rechizitoriu.

Vezi Rechizitoriul din dosarul „Revoluției”. (.PDF)

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax