Un episod puternic El Niño se dezvoltă în Pacificul tropical și este așteptat să influențeze vremea la nivel global în perioada august-octombrie 2026. Organizația Meteorologică Mondială (OMM) avertizează că fenomenul va crește probabilitatea temperaturilor peste normal în mare parte a lumii și va modifica regimul precipitațiilor.

Publicitate

Pentru Europa, prognoza sezonieră indică un contrast între nord și sud. În sudul Europei sunt estimate șanse mai mari pentru temperaturi peste normal și precipitații peste medie, în timp ce nordul continentului ar putea avea un regim mai secetos.

În România, toamna ar putea aduce perioade mai calde decât normalul climatologic, episoade de instabilitate și, în anumite intervale, ploi mai consistente sau furtuni, mai ales dacă aerul cald și umed din zona mediteraneană ajunge deasupra regiunii.

Publicitate

OMM: El Niño va domina clima globală în august-octombrie

Organizația Meteorologică Mondială a anunțat că El Niño continuă să se intensifice și este așteptat să domine modelele climatice globale în sezonul august-octombrie.

Publicitate

Potrivit OMM, prognozele multimodel indică dezvoltarea unui episod puternic El Niño, cu anomalii ale temperaturii suprafeței oceanului care ar urma să depășească 2,9 grade Celsius în regiunile-cheie de monitorizare din Pacificul ecuatorial.

Fenomenul nu înseamnă că fiecare regiune a lumii va avea automat vreme extremă, dar crește probabilitatea unor episoade de căldură, secetă, ploi abundente, inundații sau incendii de vegetație, în funcție de regiune și de interacțiunea cu alți factori climatici.

Ce este El Niño și de ce contează pentru vreme

El Niño este faza caldă a fenomenului ENSO, adică El Niño-Oscilația Sudică. Acesta apare atunci când apele de la suprafața Pacificului ecuatorial central și estic devin mai calde decât normalul.

Publicitate

Fenomenul influențează circulația atmosferică globală și poate modifica tiparele de temperatură și precipitații în multe regiuni.

Un episod El Niño durează, de obicei, între 9 și 12 luni. OMM precizează că astfel de episoade apar, în general, la intervale de doi până la șapte ani și tind să atingă intensitatea maximă între noiembrie și februarie.

În 2026, actualizarea OMM arată că El Niño se intensifică puternic încă din sezonul august-octombrie, ceea ce îl face relevant pentru finalul verii și pentru prima parte a toamnei.

Temperaturile peste normal, cel mai probabil semnal

Cel mai puternic semnal din prognoza OMM este cel termic.

Actualizarea sezonieră indică o probabilitate ridicată ca temperaturile medii să fie peste normal pe cea mai mare parte a suprafețelor terestre.

Publicitate

Pentru Europa, semnalul cald este mai puternic în sudul continentului. Aceasta înseamnă că zone precum Peninsula Iberică, Italia, Balcanii și regiunea mediteraneană au șanse mai mari să înregistreze temperaturi peste mediile climatologice în perioada august-octombrie.

Pentru România, acest lucru poate însemna o toamnă cu episoade calde mai frecvente sau mai lungi decât în mod obișnuit, inclusiv în septembrie și octombrie. Deocamdată, prognozele meteo indică valuri de căldură și în septembrie, cu maxime de 27-28 de grade, alternate cu perioade în care temperaturile oscilează în jurul valorii de 20 de grade. O evoluție similară va fi și la început de octombrie, temperaturile urmând să scadă de la jumătatea lunii.

Publicitate

Octombrie poate aduce încă episoade de vreme foarte caldă

În România, luna octombrie este, în mod normal, o lună de tranziție. Zilele se scurtează, nopțile devin mai reci, iar în multe regiuni apare bruma.

Potrivit caracterizării climatologice a Administrației Naționale de Meteorologie, temperaturile medii multianuale ale lunii octombrie sunt, în general, cu 5-7 grade Celsius mai mici decât cele din septembrie.

În zonele de câmpie și deal din Oltenia, Muntenia, Banat, Crișana, în mare parte din Dobrogea și pe areale din Moldova, mediile lunii octombrie sunt de regulă între 10 și 12 grade Celsius. Pe litoral, în Delta Dunării, local în sud-vestul Banatului și în lunca Dunării, mediile pot depăși 12 grade Celsius.

Publicitate

În Transilvania, Maramureș, Dealurile Vestice, cea mai mare parte a Moldovei și Subcarpați, mediile sunt, de regulă, între 8 și 10 grade Celsius. La munte, valorile sunt mai scăzute.

Chiar și așa, ANM arată că, în unele situații, advecțiile de aer tropical pot aduce temperaturi maxime estivale în octombrie. Maxima absolută a lunii octombrie în România este de 39 de grade Celsius, înregistrată la Armășești, județul Ialomița, în 3 octombrie 1952.

Ce ar putea însemna pentru România

Pentru România, prognoza OMM include un semnal că probabilitatea temperaturilor peste normal este mai mare în contextul unui El Niño puternic.

În practică, acest lucru ar putea însemna perioade calde prelungite după finalul verii, maxime peste mediile perioadei în sudul, vestul și estul țării și o întârziere a răcirilor tipice de toamnă în anumite intervale.

Publicitate

Totuși, octombrie rămâne o lună cu variații mari. Episoadele calde pot alterna cu răciri bruște, ploi, vânt, ceață și brumă, mai ales în depresiuni și în zonele intramontane.

Ploi mai multe în sudul Europei

Pe lângă temperaturi, OMM atrage atenția asupra schimbării tiparelor de precipitații.

Pentru perioada august-octombrie, prognoza indică un model specific unui El Niño puternic. În sudul Europei sunt estimate condiții mai umede decât normalul, în timp ce nordul Europei are șanse mai mari de precipitații sub medie.

România se află la contactul dintre influențele continentale, mediteraneene și pontice, iar în toamnă poate fi afectată de cicloni mediteraneeni, episoade de ploi abundente sau furtuni, mai ales atunci când masele de aer cald și umed întâlnesc aer mai rece.

Publicitate

Pot apărea furtuni și fenomene extreme?

Un El Niño puternic poate influența circulația atmosferică și poate crește energia disponibilă în atmosferă la scară mare.

Într-o atmosferă mai caldă, aerul poate reține mai multă umezeală. Atunci când apar fronturi atmosferice, contraste termice sau cicloni mediteraneeni, acest surplus de energie și umezeală poate contribui la ploi torențiale, vijelii, grindină sau episoade de instabilitate severă.

Pentru România, riscul de fenomene extreme în toamnă depinde de configurația concretă a presiunii atmosferice deasupra Europei, de circulația maselor de aer și de evoluția Mării Mediterane și a Mării Negre.

Publicitate

Cele mai expuse pot fi, în funcție de situație, regiunile sudice, sud-estice, vestice și zonele montane.

Octombrie, de obicei o lună cu precipitații reduse

Din punct de vedere climatologic, octombrie este una dintre lunile cu cele mai mici valori ale cantităților totale lunare de precipitații în România.

Potrivit ANM, mediile multianuale sunt, în general, între 30 și 50 mm în cea mai mare parte a țării. În jumătatea estică și în centrul țării, cantitățile sunt de obicei mai mici cu aproximativ 10 mm față de celelalte regiuni.

În Delta Dunării, în unele zone din Dobrogea și în areale restrânse din Transilvania, cantitățile medii pot coborî sub 30 mm. La munte, în special la altitudini mari, valorile pot depăși 75 mm.

Publicitate

Totuși, istoria climatologică arată că luna octombrie poate avea și episoade de precipitații abundente. Cantitatea maximă absolută lunară a fost de 318,1 mm, la Stâna de Vale, în octombrie 1992, iar cantitatea maximă în 24 de ore a fost de 128,2 mm, la Cernavodă, în 4 octombrie 1945.

El Niño vine peste o planetă deja mai caldă

OMM subliniază că actualul episod El Niño se dezvoltă pe fondul unor oceane foarte calde și al creșterii temperaturilor globale.

Această combinație este importantă. El Niño este un fenomen natural, dar efectele sale pot fi amplificate de încălzirea globală, deoarece atmosfera mai caldă și oceanele mai calde oferă mai multă energie pentru episoade de căldură și precipitații extreme.

Secretarul general al OMM, Celeste Saulo, a transmis că prognozele sezoniere oferă guvernelor și comunităților o fereastră de timp pentru anticiparea riscurilor și pregătirea măsurilor de protecție.

Pentru autorități, agricultură, energie, sănătate publică și gestionarea apei, un sezon august-octombrie mai cald și posibil mai instabil este un semnal de pregătire, nu doar o informație meteorologică.

Impact posibil asupra agriculturii și energiei

Temperaturile peste normal în august-octombrie pot influența agricultura, mai ales în zonele afectate deja de secetă.

Culturile de toamnă, livezile, vița-de-vie și pășunile pot resimți lipsa de apă dacă perioadele calde sunt însoțite de deficit de precipitații local. În schimb, episoadele de ploi abundente pot produce băltiri, eroziune, întârzieri la lucrările agricole și pagube locale.

În energie, temperaturile ridicate pot menține consumul pentru răcire mai mult timp decât în mod obișnuit, iar perioadele de secetă pot afecta producția hidro. Dacă apar furtuni puternice, pot exista probleme locale în rețelele electrice sau în transport.

De asemenea, toamnele calde pot întârzia începutul sezonului de încălzire, dar pot aduce și variații bruște de temperatură, cu episoade de răcire după intervale neobișnuit de calde.