Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

ZILE LIBERE 2015: Perioadele de sărbători legale în care nu se lucrează, după minivacanţa de Rusalii


Publicat

zi libera picnicDupă minivacanţa de Rusalii, care pentru bugetari include şi ziua de luni, 1 Iunie, nu vor mai fi weekend-uri prelungite, până la toamnă. Desigur, începe perioada concediilor, aşa că angajaţii de la stat sau privat vor mai avea ocazii să se relaxeze.

Potrivit Codului Muncii, şi a doua zi de Rusalii este sărbătoare legală în care nu se lucrează, pe 1 Iunie, care coincide în acest an cu Ziua Internaţională a Copilului.

Tot luni, credincioşii ortodocşi prăznuiesc Sfânta Treime.

Spre sfârşitul verii, pe 15 august, este sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului, însă pică sâmbăta.

În total, în 2015, românii au 13 zile libere, însă doar opt sunt în timpul săptămânii, restul fiind în weekend.

Citeşte şi ZILE LIBERE 2015: Minivacanţele și sărbătorile legale. Mai multe zile în care nu se lucrează. Doar opt în cursul săptămânii

Sărbătorile legale stabilite prin Codul Muncii sunt: 1 şi 2 ianuarie, prima şi a doua zi de Paşti, 1 mai, prima şi a doua zi de Rusalii, Adormirea Maicii Domnului, 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei, 1 Decembrie, două zile pentru fiecare dintre cele trei sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora.

Angajaţii care nu au liber de sărbătorile legale – unii salariaţi din mediul privat sau cei din sectoarele de activitate bugetară în care trebuie asigurată permanenţa – au drept de compensare cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile.

Dacă, din motive justificate, nu se acordă zile libere, salariaţii beneficiază, pentru munca prestată în zilele de sărbătoare legală, de un spor la salariul de bază ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru.

ZILE LIBERE până la sfârşitul anului 2015:

Rusaliile

– 31 mai: duminică

– 1 iunie: luni

Adormirea Maicii Domnului

– 15 august: sâmbătă

Sfântul Andrei

– 30 noiembrie: luni

Ziua Naţională a României

– 1 Decembrie: marţi

Crăciunul

– 25 decembrie: vineri

– 26 decembrie: sâmbătă.

Ziua de 24 ianuarie a fost declarată sărbătoare naţională, cu ocazia sărbătoririi Unirii Principatelor Române din 1859, însă se lucrează.

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

9 mai: Ziua Portului Tradițional din România. Costumele populare românești, parte a identității noastre

Publicat

La 9 mai 2021 este sărbătorită Ziua Naţională a Portului Tradiţional din România.

Portul nostru popular s-a individualizat faţă de cel al vecinilor şi s-a diferenţiat în funcţie de zonă.

Cromatica s-a diferenţiat local pe categorii de vârstă şi zonal prin preferinţele pentru anumite tehnici, motive etc.

În următoarea etapă, materialele industriale au înlocuit textilele casnice. Piesele de influenţă urbană au apărut ca protectoare ale celor tradiţionale (bluza peste cămaşă, năframa în locul maramei albe), iar declinul portului tradiţional s-a accentuat în mai multe zone odată cu dezvoltarea economiei.

Cei înstăriţi au participat şi ei la acest declin, prin adoptarea costumului de la oraş.

Astăzi, costumul popular se mai poartă local, pentru valorificarea tradiţiilor artistice sau la evenimente şi sărbători, în regiuni ale ţării unde se mai păstreză datinile şi obiceiurile străvechi.

Citește și: FOTO-VIDEO: HARTA muzeelor și colecțiilor etnografice din județul Alba. Popasuri în istorie prin „case ale memoriei”

Caracteristicile portului românesc tradiţional

Costumul tradiţional românesc s-a purtat şi se mai poartă şi astăzi în unele părţi ale ţării, însă a fost supus evoluţiei continue datorită schimbărilor din societatea românească, convieţuirii cu alte etnii, legăturilor comerciale, vecinătăţii cu alte popoare.

Portul românesc este caracterizat prin unitate şi continuitate.

Unitatea este dată de trăsăturile portului din întreaga ţară, cum ar fi componenţa costumului, materia primă din care se confecţionau piesele de îmbrăcăminte, croiul, cromatica sau punctele de cusătură, iar continuitatea reprezintă drumul parcurs de-a lungul anilor.

Materia primă

Materia primă din care se confecţiona costumul tradiţional era lâna, cânepa, inul, bumbacul şi borangicul.

Cămăşile bărbăteşti şi femeieşti se croiau din pânză de cânepă, in sau bumbac ţesută în două iţe, iar fotele, vâlnicele sau pestemanele în Vlaşca, zăvelcile sau prestelcile în Oltenia, catrinţele, zadiile, iţarii se croiau din pânză de lână ţesută în două sau în patru iţe.

Pânza ţesută în două iţe avea firul mai gros în Transilvania, Moldova, Muscel şi Vlaşca, deoarece motivele cusute în aceste zone erau bogate, robuste, cu firul buclat, iar pânza ţesută în Oltenia, Muntenia şi Dobrogea era mai rară, cu firul bine răsucit.

Croiul

Croiul simplu din patru foi drepte sau patru stani al cămăşii drepte, fără nici un fel de răscroială, avea rostul de a nu se pierde nici un petec de pânză.

Broderiile

Broderiile care ornamentează obiectele de port popular contribuie la păstrarea unităţii portului. Ele erau create de ţărancă care se inspira din mediul înconjurător, din viaţa de zi cu zi.

m

Pelerini din Maramureșm în costume populare, în așteptarea Papei pe Câmpia Libertății de la Blaj

Esenţial era modul în care ornamentul era dispus pe albul pânzei, oferind astfel un echilibru între diferitele câmpuri ornamentale, un bun gust estetic.

Cromatica

Cromatica portului popular românesc se caracterizează prin armonie şi prospeţime, culorile fiind combinate în mod estetic.

Culorile obţinute prin vopsitul vegetal erau calde, necontrastante. Odată cu apariţia coloranţilor industriali, culorile au început să fie mai tari, mai contrastante.

Punctele de cusătură de bază care s-au folosit şi se folosesc în întreaga ţară sunt punctul în urma acului, punctul înaintea acului, tighelul, cruciuliţa, punctul la un fir. Fiecare zonă etnografică are puncte specifice, în afara punctelor de bază, cum ar fi: ciocănelele în Sibiu, brânelele şi brăduţii în Transilvania, Argeş, Vlaşca, nemţoanele în Banat şi Maramureş, punctul aţeşte în Hunedoara, butucul de Buzău, punctul în scăriţă pe dos de Olt.

Firele cu care erau ornamentate piesele de costum sunt lâna, borangicul, arniciurile sau mulineurile de mai târziu, mătasea vegetală.

Cum s-a ajuns la această zi

Camera Deputaţilor, for decizional, a adoptat la 22 aprilie 2015 propunerea legislativă privind instituirea acestei zile, respectiv Legea 102/2015, publicată în Monitorul Oficial la 13 mai 2015, care prevede ca această zi să ofere cadrul pentru organizarea de evenimente cultural-artistice, sociale şi educative, prin care să „se evidenţieze valorile inestimabile pe care le reprezintă costumele tradiţionale specifice fiecărei zone”.

Organizarea activităţilor desfăşurate cu prilejul acestei sărbători urmează a fi susţinută din punct de vedere material, financiar şi logistic, de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale şi de către serviciile publice din subordinea acestora, cu atribuţii în domeniile educaţiei, culturii, cercetării, turismului, protecţiei mediului, sănătăţii şi finanţelor.

Pot fi instituite distincţii specifice, spre a fi acordate persoanelor cu merite deosebite în promovarea tradiţiilor populare.

Institutul Cultural Român şi Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni pot susţine financiar şi logistic dezvoltarea unor programe culturale sau multiculturale specifice acestei zile.

La organizarea manifestărilor culturale pot participa şi fundaţiile, asociaţiile sau organizaţiile neguvernamentale, al căror obiect de activitate îl reprezintă promovarea culturii tradiţionale.

Muzeele de etnografie şi Centrele pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale pot urmări desfăşurarea acţiunilor în vederea respectării specificului etnografic al fiecărei zone în parte.

Vezi și: FOTO-VIDEO: Muzeul etnografic de la Lupșa – oglindă a satului românesc. Colecție impresionantă de peste 8.000 de exponate

Marcarea Zilei Naţionale a Portului Tradiţional poate fi susţinută şi de Societatea Română de Radiodifuziune şi de Societatea Română de Televiziune, prin difuzarea de emisiuni de promovare a tradiţiilor populare şi a valorilor etnografice româneşti, dar şi prin transmiterea manifestărilor din diaspora prilejuite de această zi.

Totodată, legea prevede includerea, în luna mai, în cadrul curriculei şcolare pentru clasele IV-XII, la disciplina educaţie civică sau la disciplinele echivalente, a două ore consacrate portului tradiţional al zonei sau al minorităţilor naţionale, evidenţiind semnificaţia acestora în păstrarea identităţii naţionale.

Surse: Agerpres, Encicolpedia României

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Report de aproape 27 de milioane de lei la Joker și de 11 milioane la 6/49, la extragerea de duminică

Publicat

Un report de peste 26,98 milioane lei (peste 5,47 milioane de euro) se înregistrează la categoria I a jocului Joker, în cadrul extragerilor loto care au loc duminică, iar la Loto 6/49, categoria I, este în joc o sumă de peste 11 milioane lei (peste 2,24 milioane de euro), informează Loteria Română.

La Noroc este în joc un report cumulat în valoare de peste 1,31 milioane lei (peste 267.700 de euro), iar la Noroc Plus se înregistrează un report cumulat de peste 43.200 de lei.

Potrivit sursei citate, la Loto 5/40, la categoria I, se înregistrează un report în valoare de peste 880.200 de lei (peste 178.600 de euro), iar la categoria a II-a, la acelaşi joc, reportul este de peste 53.500 de lei (peste 10.800 de euro).

La Super Noroc este în joc la categoria I un report în valoare de peste 83.400 de lei (aproximativ 17.000 de euro) iar la categoria a II-a se înregistrează un report în valoare de peste 28.700 de lei.

Duminică, 9 mai, vor avea loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 şi Super Noroc, după ce la tragerile loto de joi, 6 mai, Loteria Română a acordat 19.200 de câştiguri în valoare totală de peste 1 milion de lei.

La tragerea Joker de joi, 6 mai, la categoria a II-a s-a înregistrat un câştig în valoare de 329.410 lei. Biletul norocos a fost jucat în Târgu Jiu şi a fost completat cu o varianta simpla la Joker şi o varianta la Noroc Plus.

Sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Surpriză: Dan Bittman a anunțat că se vaccinează împotriva COVID. El s-a remarcat prin declarații anti-mască și anti-restricții

Publicat

Dan Bittman a anunțat că a decis să se vaccineze împotriva COVID, după ce a fost unul dintre cei mai vehemenți contestatari ai restricțiilor impuse de autorități.

Artistul a făcut anunțul, în direct, la B1 TV, sâmbătă seară.

Solistul trupei Holograf s-a remarcat prin declarații anti-mască și anti-restricții, care au generat adevărate scandaluri publice.

Spre exemplu, el s-a declarat convins că situația epidemiei de COVID-19 nu este așa cum o prezintă autoritățile.

„Dacă atât de tare ne protejează masca de ce nu lași oamenii să vină la teatru cu măști, sau la concerte, să stea unul lângă altul, că nu-i nicio problemă.

Stau oamenii în metrou… Trebuiau să fie zeci de mii de morți. Dacă noi ne luăm după statistici trebuia să fie aoleu și văleleu, nu aveau unde să îi mai bage. Cum se face, că aoleu nu mai avem locuri în ATI.

Am gura spurcată și îmi permit s-o spun și asta o să fac până o să închid ochii, de COVID.

Să dea Dumnezeu să mor și eu de COVID. Chiar nu vreau să mai trăiesc în condiții de genul ăsta, pentru că sunt degradante si dezumanizante.

Îmi spun părerea și am să mi-o spun cu tărie până la capăt. Nu se poate așa ceva, este prea mult”, spusese Dan Bittman, la Gândul, la finalul anului trecut, potrivit DCNews.ro.

Întrebat luna trecută cât crede că ar putea să mai dureze pandemia de COVID-19, Dan Bittman a răspuns:

„Ooo, `jde ani de acum încolo. E o afacere excepțională. Încep să mă gândesc să produc și eu, așa, într-o pivniță niște Azitrox, niște aspirină.

Am înțeles că aspirina nu e foarte… dar o să înceapă specula, vă dați seama? Deja am văzut tot felul de titluri, au încercat unii – Gigi Becali, nu, încerca să introducă niște medicamente în țară.

O să înceapă o luptă între polii de putere, adică între oameni de afaceri puternici. Eu de ce nu pot, dar celălalt de ce nu poate, dar de ce poate ăla – și atunci o să înceapă scandalul între ei. Nu este zona noastră”.

De asemenea, a acuzat-o pe Andreea Esca de faptul că ar fi mințit că a avut COVID, dar a lăudat-o pe Diana Șoșoacă.

”Dacă mai aveam 20 de politicieni ca Diana Iovanovici-Şoşoacă, eram Suedia, nu România! Eram departe de tot…Românii au uitat să-şi ceară drepturile, nu ştiu nici ce drepturi au. Unii sunt deranjaţi de modul in care ea se exprima” a spus Bittman.

Citeste mai mult
Publicitate

AIUD

Grădiniță nou în municipiul Aiud, în valoare de peste 2,6 milioane de lei. Lucrările au avansat până la nivelul acoperișului

Publicat

Clădirea unei noi grădinițe în municipiul Aiud, prinde contur. Lucrările au avansat până la nivelul acoperișului.

Valoarea lucrărilor ajunge la peste 2,6 milioane de lei, din care 2,2 milioane reprezintă fonduri UE. 

”În cartierul Micro există nevoia unei noi grădinițe. Acum ceva vreme am identificat sursa de finanțare, rămânând să identificăm terenul pe care aceasta să fie construită.

Copiii fiind mici nu puteau fi duși la grădiniță în alte zone decât în același cartier. Cea mai bună soluție identificată, deși eram conștienți că va stârni discuții, a fost construirea acesteia în curtea Școlii Gimnaziale „Axente Sever”.

Pentru a ne asigura că elevii școlii vor avea spațiu optim pentru recreere, am reabilitat curtea din spatele școlii.

Astăzi noua grădiniță cu program normal prinde contur. Construcția a fost ridicată.

Grădinița va avea patru săli de grupă, iar lucrarea este finanțată din fonduri europene, printr-un proiect depus în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării” au transmis reprezentanții Primăriei Aiud.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate