Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

15 copii au rămas orfani, în urma celui mai grav accident din 2019. Cronologia tragediilor de pe șoselele din România


Publicat

accident

14 copii au rămas orfani de mamă și unul de tată, după cel mai grav accident care a avut loc anul acesta. În accidentul cu 10 morţi din Ialomiţa, opt femei au pierit spulberate de un TIR care a intrat pe contrasens, direct în microbuzul care le ducea la muncă, la Bucureşti.

Un raport realizat de Comisia Europeană a arată că România are cele mai periculoase drumuri din cele 28 de state membre ale UE. Țara noastră a avut cel mai mare număr de decese rutiere la un milion de persoane, cu o rată a deceselor de 96 pe an.

Zece oameni au murit sâmbătă de dimineaţă pe DN2A, la Sfântu Gheorghe, în cel mai grav accident din acest an din România. Doi şoferi şi opt pasagere ale unui microbuz şi-au pierdut viaţa, după ce un TIR a intrat pe contrasens în mijlocul de transport care ducea mai multe femei la serviciu, în Bucureşti. 

acciident

Cele opt femei erau toate din comuna Munteni-Buzău, din Ialomiţa, acolo unde primarul a declarat trei zile de doliu. 15 copii au rămas orfani de mamă, după moartea celor opt femei. Două dintre femeile ucise în accident aveau câte trei copii, în vreme ce una dintre ele, Viorica Moise, era văduvă şi avea doi copii, amândoi plecaţi la muncă în Anglia.

Trupurile neînsufleţite ale celor opt femei au fost ridicate duminică la prânz de la morgă de rude şi duse la Munteni, unde întreaga comună s-a mobilizat.

acc

Alte şapte femei, tot din Munteni, sunt în spital rănite după impactul devastator.

Şoferul microbuzului, Cosmin Ştefan, mort şi el în accident, avea o fetiţă, astfel că numărul total al orfanilor e 15.

Lista victimelor cumplitului accident din Sfântu Gheorghe, Ialomiţa:

– Viorica Moise, 50 de ani, 2 copii (foto stânga-sus);

– Aurelia Chiriţă, 31 de ani, 3 copii (foto dreapta-jos);

– Frusina Mirică, 44 de ani, 2 copii (foto dreapta-sus);

– Gabriela Botea, 41 de ani, un copil

– Eugenia Drăgulin, 51 de ani, 2 copii (foto stânga-jos);

– Irina Matei, 28 de ani, 3 copii (foto dreapta-sus);

– Alexandra Maria Badea, 22 de ani, un copil (foto stânga-jos);

– Lucreţia Dan, 58 de ani;

– Ştefan Cosmin, 43 de ani, şoferul microbuzului, un copil;

– Viorel Ştefan Ilie, 43 de ani, şoferul TIR-ului.

Zeci de accidente cu morți și răniți au avut loc de la începutul anului 2019. Infrastructură proastă, neatenție, oboseală, consum de alcool. viteză excesivă, utilizarea telefonului în timpul condusului și indisciplină în trafic sunt motivele care au dus la tragediile de pe șoselele României.

România este țara europeană cu cea mai mare nesiguranță pe căile rutiere, înregistrând cele mai multe accidente în raport cu populația sa.

Cu 96 de decese la milion de locuitori, România a înregistrat în 2018 cea mai mare rată a accidentelor rutiere soldate cu morți dintre toate statele membre UE. Rata accidentelor rutiere fatale în România este de două ori mai mare decât media Uniunii Europene. 

Cele mai grave accidente din România

Unul dintre cele mai grave accidente din România s-a întâmplat la Scânteia, în județul Iași, la 14 august 2009. Atunci, 14 persoane au decedat, iar alte 2 au fost rănite grav după coliziunea între un tren și un microbuz.

Pe de altă parte, ne amintim de tragicul accident din Muntenegru în urma căruia 19 români au murit, iar alţi 29 au fost grav răniţi. Se întâmpla la 23 iunie 2013, când un autocar în care se aflau 47 de oameni a căzut în canionul Moraca din Muntenegru. Viteza excesivă a fost cauza accidentului. Atunci, s-a declarat doliu național în România.

Cel mai grav accident rutier petrecut vreodată în România a avut loc în plină epocă Ceaușescu. Au fost 48 de morți și 35 de răniți.

Accidentul a avut loc la 29 iunie 1980, în judeţul Botoşani, în apropierea localității Huțani, un sat care aparține de comuna Vlădeni. Șoferul unui autobuz care avea la bord 83 de oameni, deși mașina avea o capacitate de doar 40 de locuri, a pierdut controlul mașinii și s-a răsturnat într-o mlaștină adâncă de cinci metri.

Se pare că accidentul s-a produs după ce o anvelopă a explodat. Autobuzul s-a răsturnat pe o parte. Cei care stăteau la geam au reușit să se salveze, pentru că geamurile s-au spart la impact. Ceilalți s-au înecat. Din dorința de a mușamaliza accidentul, autoritățile comuniste au secat mlaștina și au dus la morgă trupurile persoanelor decedate.

Iată mai jos o cronologie a celor mai grave accidente înregistrate de la începutul anului 2019:

La 6 octombrie 2019, patru persoane au murit, iar alte patru au fost rănite în urma unui accident în care au fost implicate două autoturisme. Accidentul a avut loc pe DE 583, în afara localităţii Bălţaţi din Iaşi, din cauza unui şofer care a efectuat în trafic o manevră neregulamentară de întoarcere.

4 octombrie – Două persoane și-au pierdut viața într-un accident rutier grav petrecut vineri dimineața pe DN66, în județul Hunedoara, pe raza comunei Băcia

26 septembrie – Trei persoane, printre care un copil de 10 ani, au murit şi patru au fost grav rănite într-un accident de circulaţie care a avut loc pe DN2/E85, în afara localităţii Slobozia Bradului, din cauza neadaptării vitezei la condiţiile de drum.

24 septembrie – Un tânăr de 26 de ani și-a pierdut viața, luni după-amiaza, într-un accident rutier petrecut pe DN67 C Transalpina, între localitățile Șugag și Tău-Bistra. Cauza accidentului rutier a fost viteza neadaptată condițiilor de drum.

8 septembrie – O femeie a murit, iar alte trei persoane, între care doi copii, au fost rănite grav, după ce autoturismul în care se aflau, condus de un şofer aflat sub influenţa alcoolului, a lovit violent zidul unei case, după ce a distrus un gard de pe marginea DN7, în judeţul Arad.

19 septembrie – Doi şoferi care s-au oprit cu maşinile pe banda de urgenţă a Autostrăzii Lugoj-Deva pentru a repara o defecţiune la unul dintre autoturisme, au fost loviţi mortal de un autotren. 

14 septembrie – O femeie și-a pierdut viața într-un accident rutier grav petrecut sâmbătă pe DN66, la intrare în Petroșani dinspre Hațeg, în județul Hunedoara. După impactul violent între două autoturisme, unul dintre acestea s-a răsturnat sub un pod. Alți doi bărbați au fost răniți

31 iulie – Pe DN7 la ieșire din Orăștie spre Sebeș, din cauza unui accident grav, n bărbat a murit și alte patru persoane au fost rănite după ce o căruță a fost lovită de un camion.

29/30 iunie – Cinci persoane au murit şi şapte au fost rănite în urma unui accident rutier petrecut pe DE 581, pe raza localităţii Bădeana, judeţul Vaslui, fiind activat Planul Roşu de intervenţie. Accidentul a fost provocat de un şofer în vârstă de 31 de ani care s-a angajat într-o depăşire neregulamentară.

29 iunie – O femeie a murit, iar alte opt persoane au fost rănite după ce două autoturisme au fost implicate într-un accident rutier care a avut loc pe E 85, în localitatea Mogoşeşti Siret, judeţul Iaşi.

23 iunie – ACCIDENT MORTAL pe DN15 în judeţul Mureş. Două persoane şi-au pierdut viaţa  după ce un autovehicul a fost lovit de un autoturism, pe contrasens, iar în urma impactului camionul s-a răsturnat pe şosea. Cele două persoane care au murit erau din autoturism, o femeie şi un cetăţean străin

22 iunie – O persoană şi-a pierdut viaţa, iar alte trei au fost rănite în urma unui accident produs pe DJ 151 din judeţul Bistriţa-Năsăud, în apropierea localităţii Blăjenii de Jos.

21 iunie – Două persoane au decedat şi alţi doi minori au fost grav răniţi în urma unui accident rutier petrecut pe sensul către Timişoara al autostrăzii A1, la kilometrul 447, în zona localităţii Traian Vuia.

16 iunie – Două femei au murit, iar alte patru persoane au suferit traumatisme multiple în urma unui accident rutier care a avut loc, pe DN 18, între localităţile Leordina şi Petrova, judeţul Maramureş.

29 mai – Şapte persoane, printre care şi un copil, au fost rănite într-un accident rutier petrecut pe DN 13E, în zona Câmpu Frumos, în apropierea municipiului Sfântu Gheorghe.

26 mai – Trei bărbaţi au murit într-un accident rutier produs pe DN 61, în localitatea Milcovăţu din judeţul Giurgiu.

22 mai – Două persoane au murit şi patru au suferit răni uşoare într-un accident rutier produs pe Drumul Naţional 15, între Brâncoveneşti şi Suseni, judeţul Mureş.

23 aprilie – Două persoane au decedat şi alte două au fost grav rănite în urma unui accident rutier produs marţi pe DN 2, în zona localităţi buzoiene Potârnicheşti.

13 aprilie – Un bărbat a murit în urma unui accident rutier petrecut în localitatea Bobâlna, iar un altul a fost transportat în stare gravă la spital. Cele două victime au rămas încarcerate în urma impactului dintre autoturismele în care se aflau.

12 aprilie – O tânără de 19 ani a decedat după ce maşina în care se afla a intrat în coliziune cu un alt autovehicul pe str. Televiziunii din Capitală.

12 aprilie – O persoană a decedat şi alte patru au ajuns la spital, după ce dubiţa în care se aflau a intrat într-un copac pe DN 1A, la ieşire din localitatea Cocorăştii Olt, judeţul Prahova.

11 aprilie – ACCIDENT MORTAL pe DN1 Sebeş-Sibiu. Două persoane DECEDATE, după un impact frontal între două maşini

6 aprilie – O persoană a decedat şi alte două au rămas încarcerate în urma unui accident rutier în localitatea ilfoveană Jilava, în care au fost, de asemenea, avariate patru autoturisme.

24 ianuarie – Patru persoane şi-au pierdut viaţa într-un accident rutier, pe Drumul Naţional 65, în judeţul Teleorman. Din cauza vitezei, dar şi a carosabilului umed, şoferul unui autoturism a pierdut controlul volanului şi acesta s-a izbit de un copac. Toţi cei patru aveau vârste cuprinse între 30 şi 40 de ani.

21 ianuarie – O tânără de 20 de ani, din Suceava, a murit, în urma unui accident rutier provocat de un tânăr de 19 ani, care conducea un autovehicul dinspre Gilău spre Cluj-Napoca. În urma accidentului, şoferul a fost grav rănit.

20 ianuarie – Doi tineri, ambii în vârstă de 18 ani, au murit în urma coliziunii a două autoturisme pe DN 22, în zona localităţii Palazu Mic.

17 ianuarie – Un bărbat a murit şi o femeie a fost grav rănită în judeţul Constanţa, după ce maşina în care se aflau a intrat într-un copac pe DN 39, între staţiunile Neptun şi Olimp.

16 ianuarie – Un tânăr în vârstă de 22 de ani a murit, iar alte două persoane au fost rănite, una rămânând încarcerată, în urma unui accident rutier care s-a produs pe DN 5, între localităţile Adunaţii Copăceni şi Călugăreni, şi în care au fost implicate trei autoturisme.

9 ianuarie – Un tânăr din oraşul Darabani şi-a pierdut viaţa într-un accident rutier care a avut loc pe drumul naţional DN 29 B, pe raza localităţii Dealu Mare, în apropiere de municipiul Dorohoi.

7 ianuarie – O persoană a murit şi alta a fost rănită într-un accident rutier produs pe DN 7, în localitatea argeşeană Drăganu.

6 ianuarie – Două persoane au murit, iar o alta a fost grav rănită, după ce autoturismul cu care se deplasau a intrat într-un cap de pod, pe DJ100H, în satul Grăjdana, comuna Tisău.

5 ianuarie – Un bărbat de 43 ani din judeţul Galaţi a murit, în urma unui accident rutier produs pe DN 26, în zona localităţii Vânători, în care au fost implicate trei autovehicule.

4 ianuarie – Un bărbat de 31 de ani, din satul Smârdan, judeţul Dolj, a murit într-un grav accident rutier care a avut loc pe raza localităţii respective după ce a pierdut controlul autoturismului pe care îl conducea.

AGERPRES, Observator, G4Media.ro



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

LOCKDOWN în Franța. Președintele Macron a anunțat carantină strictă pentru cel puțin o lună. Școlile vor rămâne deschise

Publicat

Franţa va intra din nou într-un “lockdown” naţional începând de vineri pentru a limita răspândirea noului coronavirus, a anunţat miercuri preşedintele Emmanuel Macron într-un discurs către naţiune, relatează Reuters şi AFP. Școlile vor rămâne deschise.

“Am decis că trebuie să reintrăm începând de vineri în izolarea care a stopat virusul. Măsura este valabilă pentru întreg teritoriul naţional”, a declarat şeful statului într-o alocuţiune televizată.

Noile măsuri pe care le-a anunţat, şi care vor intra în vigoare de vineri, înseamnă că oamenii vor trebui să rămână în locuinţe cu excepţia achiziţionării de bunuri esenţiale, deplasărilor la medic sau orei zilnice de mişcare în aer liber. Noul “lockdown” va fi valabil cel puţin până la 1 decembrie.

Oamenilor li se va permite în continuare să meargă la serviciu dacă angajatorul va considera că este imposibil să lucreze de acasă şi, o diferenţă faţă de precedenta izolare din martie, cele mai multe şcoli vor rămâne deschise.

Barurile, restaurantele şi magazinele neesenţiale vor fi închise în Franţa începând de vineri în cadrul noului “lockdown”, a precizat Macron.

“Virusul circulă cu o viteză pe care nici cele mai pesimiste estimări nu au anticipat-o. Ca toţi vecinii noştri, suntem depăşiţi de creşterea bruscă a răspândirii virusului”, a declarat Macron în discursul său.

“Suntem cu toţii în aceeaşi situaţie: depăşiţi de un al doilea val despre care ştim că va fi mai greu, mai letal decât primul”, a adăugat el.

Franţa a raportat marţi 523 noi decese de noul coronavirus într-o singură zi, cel mai ridicat bilanţ zilnic din aprilie.

Sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Rezultatele îngrijorătoare ale unui studiu: Creierul uman ar putea îmbătrâni cu 10 ani din cauza Covid-19

Publicat

Cercetătorii avertizează că persoanele care se recuperează după COVID-19 pot suferi efecte semnificative asupra funcției creierului, cele mai grave cazuri de infecție fiind asociate cu un declin mental echivalent cu îmbătrânirea creierului cu 10 ani, potrivit Reuters.

Un studiu la care au participat peste 84.000 de persoane, condus de Adam Hampshire, medic la Imperial College London, a constatat efecte îngrijorătoare ale coronavirusului asupra creierului uman. Astfel, la pacienţii cu forme severe de COVID-19, infecţia poate provoca un deficit cognitiv semnificativ timp de câteva luni.

„Analizele noastre se aliniază opiniei potrivit căreia există consecinţe cognitive cronice ale COVID-19”, au scris cercetătorii într-un raport. „Oamenii care şi-au revenit, inclusiv cei care nu mai manifestă simptome, au prezentat deficite cognitive semnificative”.

Testele cognitive măsoară cât de bine îndeplineşte creierul anumite sarcini, spre exemplu amintirea cuvintelor sau îmbinarea pieselor de puzzle. Astfel de teste sunt utilizate pe scară largă pentru a evalua performanţele cerebrale la persoane care suferă de boli precum Alzheimer şi îi pot ajuta pe medici să monitorizeze tulburările temporare de la nivelul encefalului.

Echipa condusă de Hampshire a analizat rezultatele obţinute de 84.285 de persoane, în urma rezolvării testului numit „Great British Intelligence Test”. Constatările, care nu au fost încă revizuite de alţi experţi, au fost publicate online pe site-ul MedRxiv.

Aceştia au remarcat un deficit cognitiv „de dimensiuni substanţiale”, mai ales în rândul pacienţilor internaţi în urma îmbolnăvirii de COVID-19. În cele mai grave cazuri se remarcă efecte echivalente „declinului mediu al performanţelor generale pe o perioadă de 10 ani, la persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 70 de ani.”

Oamenii de ştiinţă care nu au fost implicaţi direct în cercetare susţin, însă, că rezultatele studiului ar trebui analizate prudent şi că testele trebuie continuate pentru a obţine date concludente.

„Funcţiile cognitive ale participanţilor nu au fost evaluate înainte de COVID-19, iar rezultatele nu reflectă recuperarea pe termen lung”, spune Joanna Wardlaw, profesor de neuroimagistică aplicată la Universitatea din Edinburgh. „Astfel, orice efect poate fi pe termen scurt”.

sursa: digi24.ro, reuters.com

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

VIDEO: Transformă-ți vechiul telefon într-o cameră de supraveghere, un monitor pentru bebeluși sau un difuzor improbizat

Publicat

Dacă aveți telefoane vechi care adună praful într-un sertar undeva, nu le vindeți pe nimic. Dacă funcționează în continuare, le puteți folosi pentru aplicații domestice. Să zicem o cameră de securitate, un monitor pentru bebeluși sau un difuzor improvizat Google Home, de exemplu.

Una dintre cele mai utile modalități de a îmbunătăți ciclul unui telefon vechi este să îl transformați într-o cameră de securitate la domiciliu.

Veți avea nevoie doar de un trepied sau o montură și de niște programe software, precum aplicațiile Manything și Alfred.

Acest lucru funcționează și pentru tablete, desigur, deși configurarea și poziționarea acestora ar putea fi un pic mai complicată din cauza dimensiunii suplimentare.

Din moment ce multe dintre dispozitivele pe care te pregătești să le arunci sunt și rezistente la apă, o tabletă sau un telefon vechi, ți-ar putea servi drept cameră de supraveghere și în exterior.

Pasul 1: Aveți nevoie de o aplicație de cameră de securitate care rulează pe vechile dvs. telefoane

Pentru început, va trebui să alegeți o aplicație pentru camera de securitate pentru telefon. Majoritatea aplicațiilor oferă multe dintre aceleași caracteristici, cum ar fi streaming local, streaming cloud, înregistrarea și stocarea filmărilor la nivel local sau de la distanță și detectarea mișcării și alertele.

După configurare, veți putea să vă monitorizați spațiul de locuit și să vă controlați camera de securitate de oriunde, direct de pe noul dvs. telefon.

Una dintre cele mai bune opțiuni pentru configurarea telefonului ca și cameră de securitate este Alfred. Este multiplataforma, deci nu contează dacă vechiul dvs. telefon era un telefon Android sau iPhone. Și același lucru este valabil și pentru noul dvs. telefon.

Alfred este gratuit și vă oferă o vizualizare la distanță a fluxului live, detectarea mișcării cu alerte, stocare gratuită în cloud, o alimentare audio bidirecțională și utilizarea atât a camerelor frontale, cât și a celor spate. Pentru a debloca funcții suplimentare, cum ar fi vizualizarea și înregistrarea cu rezoluție mai mare, funcțiile de zoom, eliminarea anunțurilor și stocarea în cloud de 30 de zile, puteți face upgrade la Alfred Premium.

Descărcați Alfred (Android, iOS) atât pe telefoanele vechi, cât și pe cele noi sau pe orice tablete pe care doriți să le utilizați.

Pe noul telefon, glisați prin introducere și atingeți Start. Selectați Viewer și atingeți Next.

După ce ajungeți la pagina de conectare, faceți clic pe Conectați-vă cu Google (este necesar un cont Google) și conectați-vă cu acreditările contului dvs. Google.

Pe vechiul telefon, repetați aceiași pași, dar în loc să selectați Viewer, selectați Camera. Și asigurați-vă că vă conectați la același cont Google.

Odată ce ambele telefoane sunt conectate la Alfred, ați terminat cu configurarea. Alfred a simplificat opțiunile camerei pentru a include doar câteva setări. Pe iOS, puteți activa doar detectarea mișcării, puteți alege între camerele din față și din spate și activați sau dezactivați sunetul.

Dacă utilizați un dispozitiv Android, aveți acele opțiuni și puteți, de asemenea, să activați focalizarea continuă, să solicitați Alfred redeschiderea automată în cazul în care telefonul repornește, setați o rezoluție și activați o blocare a codului de acces.

De pe noul dvs. telefon, puteți modifica alte câteva setări, cum ar fi adăugarea altor persoane în Trust Circle (acordarea accesului altor persoane la fluxurile dvs. video), eliminarea unei camere, verificarea de câte ori s-a deconectat o cameră, stabilind sensibilitatea de detectare a mișcării și activând un filtru de lumină slabă pe camere.

Deși Alfred este o alegere solidă, rețineți că nu este singura alegere. De departe, de fapt. Manything, Salient Eye și Presence sunt toate opțiuni solide gratuite, cu un model de abonament accesibil, dacă aveți nevoie de mai multe funcții. Iar camera web IP este una dintre cele mai populare opțiuni numai pentru Android.

Pasul 2: alegeți un loc pentru a vă poziționa camera

După ce fluxul este activat, va trebui să configurați și să poziționați camera. Poate doriți să se concentreze pe punctul principal de intrare în casa dvs., curtea din spate, locul în care depozitați obiecte de valoare sau un punct pe care credeți că poate fi deosebit de vulnerabil.

De asemenea, puteți configura o cameră IP ca monitor pentru bebeluși.

Pasul 3: Montați și alimentați noile camere de securitate

Pentru a monta sau poziționa camera, un trepied mic pentru smartphone sau un suport cu ventuză poate face minuni și vă poate ajuta să poziționați camera într-un loc discret.

Pentru a lărgi câmpul vizual, luați în considerare cumpărarea unui obiectiv cu unghi larg pentru telefon, ceva care poate fi achiziționat online.

Fluxul video este foarte intensiv, iar telefonul va fi pornit 24/7. Pentru a împiedica moartea telefonului în primele ore, va trebui să îl poziționați aproape de o sursă de alimentare.

Un cablu Micro-USB sau Lightning de 3 metri vă va oferi mai multă flexibilitate în locul în care îl puneți.

Sursa: cnet.com

Foto: Captură youtube

Citeste mai mult
Publicitate

AIUD

68 de ani de la moartea lui Mircea Vulcănescu în temnița Aiudului. A salvat cu generozitate o viață și a murit ca un martir

Publicat

S-au împlinit 68 de ani de la moartea lui Mircea Vulcănescu în temnița Aiudului, în data de 28 octombrie 1952. Avea 48 de ani. A murit salvând un tânăr pentru care s-a întins pe cimentul rece și ud spre a-l încălzi. De la această generozitate ar fi contractat o boală pulmonară care i-a adus sfârșitul, iar presupusele sale ultime cuvinte, aproape mitologice, „să nu ne răzbunați!”, aveau să devină un reper în construcția discursului despre suferință în închisorile comuniste.

Mircea Vulcănescu (1904-1952). Filosof, sociolog, economist, profesor de etică, subsecretar de stat la Ministerul de Finanțe în perioada 28 ianuarie 1941-23 august 1944.

Arestat la 18 mai 1946 conform legii 312/1945 „pentru urmărirea şi sancționarea celor vinovați de dezastrul țării sau de crime de război”.

Memorialul Aiud a postat pe contul de Facebook un text prin care readuce la lumină destinul tragic al unuia dintre marii intelectuali ai României:

”Parcursul lui concentraționar înregistrează o scurtă detenție la închisoarea Arsenal (18-28 mai 1964), apoi eliberarea urmată de rearestare la 30 august 1946.

Condamnat la 8 ani temniță grea, începe executarea pedepsei la Aiud, apoi, la rejudecarea procesului, tranzitează închisoarea Văcărești (1947).

Al doilea proces al lotului (1947/8) nu schimbă condamnările inițiale, iar Vulcănescu va fi retrimis la Aiud. Cercetările în vederea unei anchete îl vor aduce la Jilava, în iarna 1950/51. Înapoiat la Aiud, avea să moară în toamna anului 1952.

Numele lui Mircea Vulcănescu a rămas cunoscut mai cu seamă în lumina gestului său din închisoare pentru salvarea vieții unui mai tânăr coleg de suferință.

Lui i se asociază istorisirea salvării de la moarte a unui tânăr istovit de puteri, pentru care s-ar fi întins pe cimentul rece și ud spre a-l încălzi.

De la această generozitate ar fi contractat o boală pulmonară care i-a adus sfârșitul, iar presupusele sale ultime cuvinte, aproape mitologice, „să nu ne răzbunați!”, aveau să devină un reper în construcția discursului despre suferință în închisorile comuniste.

Cariera sa interbelică, implicarea sa în dezbaterile de idei ale tinerei generații Criterion (cea mai importantă generație din istoria culturii române), cercetarea lui sociologică, publicistica și opera lui filosofică, precum și gestul său din detenție l-au înscris în memorie ca o figură luminoasă din generația interbelică întemnițată în comunism.

„În temniţă vorbea şi cuvântul lui era ascultat. Îi învăţa să gândească pe cei ce fuseseră conducători ai ţării. Concepţia sa era una profund creştină de pe poziţii politice democratice. Îl vedeam adesea la biserică, atunci când biserica din Aiud nu fusese încă transformată în W.C.

Întreţinând o febrilă activitate intelectuală în rândul deţinuţilor, Mircea Vulcănescu era un inamic declarat al marxiştilor. Din cauza unor prelegeri ţinute la Jilava a fost dus la camera neagră, aproape dezbrăcat, împreună cu alţi „bandiţi”.

Ţinuţi flămânzi, neavând pe ce să se odihnească, au început să cadă pe mâzga rece, care aducea îmbolnăvirea şi moartea. Mircea Vulcănescu s-a aşezat jos, ca să poată sta alţii pe el şi le-a zis: „Eu voi muri. Salvaţi-vă voi.

Nu a murit atunci, dar revenind la Aiud a continuat să vorbească iar ei au continuat să îl pedepsească până ce l-au ucis. A fost un om cu caracter de diamant.” – Ioan Ianolide – Întoarcerea la Hristos via Memorialul Aiud.

A fost și politician și orator de mare forță. Mircea Vulcănescu a deținut funcția de Subsecretar de Stat la Ministerul de Finanțe în guvernul Ion Antonescu, în perioada 27 ianuarie 1941 – 23 august 1944. Din această poziție i-a refuzat mentorului său, Nae Ionescu, scutirea de taxe pentru o mașină pe care acesta o adusese din Germania.

Unul dintre cei mai tenace negociatori ai României cu cel de-al Treilea Reich, Mircea Vulcănescu a reușit, între 1941 și 1944, să obțină pentru Banca Națională a României 8 vagoane de aur (confiscate de URSS imediat după 23 august 1944) și înzestrarea Armatei a 4-a cu echipament militar german nou.

A făcut parte, alături de Mircea Eliade, Emil Cioran și alții, din Generația Criterion.

În perioada stalinismului crunt prin care a trecut țara la jumătatea secolului trecut, s-au petrecut cele mai mari atrocități din istoria modernă a României.

Elitele țării au fost exterminate programatic în pușcăriile comuniste. Majoritatea lor au murit în chinuri năpraznice, înfometați, bătuți și chinuiți psihic prin hărțuirea familiilor. O rană adâncă pe care noii comuniști, din perioada ceaușistă au negat-o și o neagă în continuare.

Citește și: Generația care a înfăptuit Marea Unire, exterminată în beciurile comuniste. ”Răsplată” pentru părinții României Mari

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate