4 Martie: 47 de ani de la cutremurul din 1977. Ziua în care Bucureștiul s-a prăbușit

4 Martie: 47 de ani de la cutremurul din 1977. În seara zilei de vineri 4 martie 1977, România a fost zguduită de un puternic cutremur cu o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter, având epicentrul în Munţii Vrancei.

În seara zilei de 4 martie, președintele Nicolae Ceaușescu, împreună cu consoarta sa, participau la banchetul oficial oferit de președintele Nigeriei în cinstea oaspeților.

După toastul șefului statului nigerian, un secretar român a intrat în sală și l-a informat pe Ceaușescu de situația din țară.

Răspunzând calm la cuvântarea gazdei, președintele român s-a așezat și l-a anunțat în particular de dezastrul survenit în România. Banchetului i s-a pus capăt câteva minute mai târziu.

4 Martie: 47 de ani de la cutremurul din 1977

La început, știrile ajunse pe căi ocolite erau confuze, vorbind despre un cutremur de gradul 10, deci despre distrugerea totală a Bucureștiului.

Pana de curent de la București făcea imposibilă orice comunicație. În plus, autoritățile locale nu știau ce să facă pentru că nu aveau nici aparatura necesară, neluând pe moment nici o măsură concretă.

După restabilirea legăturii cu țara, Ceaușescu a cerut un raport sumar al situației din țară și a dat primele ordine de acțiune, o dată cu un apel către populație.

Vezi și: Lista celor mai mari cutremure care au afectat România în ultimii 200 de ani. Cel mai distructiv a fost cel din 4 martie 1977

S-a instituit, prin decret prezidențial, starea de necesitate pe întreg teritoriul României.

În timpul nopții, o aeronavă a adus delegația română înapoi în țară. Pe parcursul zilelor ce au urmat, Nicolae Ceaușescu, uneori însoțit de Elena, a făcut vizite în București pentru a evalua pagubele și a calma populația.

A dat ordine ferme de a se continua salvarea victimelor chiar și peste termenul considerat limită de supraviețuire.

Precedentul mare seism din secolul al XX-lea produs în România avusese loc la 10 noiembrie 1940, având o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter.

Cutremurul din 4 martie 1977, produs la ora 21.21, a avut o magnitudine Mw (magnitudine-moment) de 7,4 şi s-a produs la o adâncime de 94 km, se aminteşte într-un comunicat de presă al Institutului Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) din 25 februarie 2022.

Cutremurul a provocat cele mai mari pagube produse de un fenomen natural din istoria României: la nivel naţional 1.578 de persoane şi-au pierdut viaţa (1.424 în Bucureşti) şi 11.321 de persoane au fost rănite (7.598 în Bucureşti).

Un număr de 32 de clădiri de înălţime mare sau medie s-au prăbuşit în Capitală, 32.900 de locuinţe au fost grav avariate la nivel naţional, aproximativ 200.000 de oameni fiind direct afectaţi, potrivit comunicatului menţionat.

4 Martie: 47 de ani de la cutremurul din 1977

„Primele ştiri parvenite în străinătate despre cutremur au avut două surse principale.

Cea dintâi au constituit-o informaţiile provenind direct din România, pe canalele oficiale româneşti, prin declaraţiile unor ambasade având sediul în Bucureşti, prin relatările unor martori oculari, reluate de posturile de radio şi televiziune, de ziare şi alte organe de presă, de toate agenţiile naţionale şi internaţionale de presă.

A doua sursă au constituit-o staţiile seismice de diferite tipuri dispuse în cele mai diferite puncte ale globului care, datorită energiei seismice colosale eliberată din adâncurile focarului vrâncean şi forţei uriaşe a exploziei provocate de ruptura plăcilor tectonice aflată la originea cutremurului, au putut măsura cu mare precizie parametrii şocului seismic principal, parametri care arătau că a avut loc cel mai puternic cutremur de pământ din acest secol dintr-o zonă populată a Europei: 7,2 – 7,3 pe scara de magnitudine Richter”, se arată în cartea „4 martie 1977.

Secunde tragice, zile eroice. Din cronica unui cutremur” (coordonator Aristide Buhoiu, Editura Junimea, Iaşi, 1977).

Astfel, cutremurul a fost înregistrat cu o mare acurateţe de staţiile seismice de pe teritoriile ţărilor vecine sau apropiate, dar şi de centrele seismologice aflate la distanţe mari şi foarte mari, precum Serviciul geologic al SUA din Colorado, Centrul seismic european mediteraneean din Strasbourg (Franţa),

Institutul de geofizică din Karlsruhe (Germania), Institutul de fizică a Pământului din Moscova, staţiile seismice din RP Chineză ş.a., se menţionează în cartea citată mai sus.